36 matches
-
Selette", martie 1975, în Dits et Ecrits, p. 725). Totodată, în interviul dat ziarului Le Monde în 1980, Foucault propunea râzând ca autorii să intre în joc fără nume. Rezistența lui Foucault în fața arhivei Michel Foucault, cititorul, a fost un scormonitor formidabil al arhivelor; în ipostaza de istoric al discursurilor, foarte atent la emergența istorică a noțiunilor de autor și de operă și prin acestea a aceleia de arhivă a operei, demonstrează încă din 1964, într-o analiză făcută la Mallarmé-ul
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
el nu face decît tangențial judecăți de valoare asupra operei lui Istrati, iar referirile la scrierile sale au ca scop doar exemplificarea modului în care anumite episoade ale existenței reale au fost transpuse în ficțiune). În schimb, este un neobosit scormonitor în arhive, istoric sociolog, psihanalist și, nu în ultimul rînd, un excelent prozator. De aceea, nu se poate vorbi cu certitudine de o anumită metodă utilizată de autor. Este o combinație elastică de mai multe metode, în funcție de situațiile diferite întîlnite
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
din drumul lung al frazelor. Pasărea aceasta, în zborul său lin, duce de pe un meridian pe altul legătura cuvântului de lumină al Limbii Române între ziditorii de literatură. În Călător în visare, prefața volumului de versuri Spiralele Adolescenței, spuneam:,,Bun scormonitor în carnea visului/gândului, poeta Elisabeta Iosif a strâns într-un fagure de miere pentru buzele de lumină ale cititorului”... Iată, acum, aș putea spune că: Doamna Elisabeta Iosif a parcurs globul pământesc imaginar și acolo unde a găsit un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93839_a_95131]
-
bineînțeles, eu. Între mine-ochi și mine-degetele-de-la-picioare se Întindea un imperiu, din care viața se retrăsese practic pe Înălțimi, mai sus de strâmtoarea laringelui, ca o rămășiță a unei armate cândva de neînfrânt. Asemenea ciclopului scrutător de constelații și a celui scormonitor de lamele, eram redus la câteva vertebre cervicale și la o privire devenită de-o precizie incredibilă, de parcă toate angrenajele din carne și oase și-ar fi donat Întreaga vlagă ochiului suveran. În acest port ai cărui locuitori fuseseră doborâți
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
decît de legile marțiale. Nu are timpul și distanța, poetul luat prin surprindere, să facă din ceea ce i se întîmplă tristețe cristalină, ca a exilatului, vers subțire și ascuțit, ca al doinelor de despărțire. Folosește, deci, creionul ca pe un scormonitor de schije, unealtă care-i infectează rănile, făcîndu-le să secrete, spontan, nostalgii. Pe care, neprelucrate suplimentar, le tocmește pe versuri, dulceag-învăluitoare, trezite, din cînd în cînd, la o mult mai violentă realitate: "Proectilele rup ceru'n bot;/ (De n'aș
Campania din Rusia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7029_a_8354]
-
metamerice, legând fraza bucată cu bucată, ca în vederea obținerii unor polimeri sintactici cât mai lungi și mai ceremonioși. De aceea, fastuos prin preferințe și straniu prin bizareriile stilistice la care ține ca la ochii din cap, criticul aduce cu un scormonitor căutând mereu cizelarea formei, presărându-și propozițiile cu trufe menite gustului cunoscătorilor. Acesta e motivul pentru care, la Grigurcu, sensul semantic al cuvintelor nu se suprapune peste sensul lor psihologic, fraza fiindu-i mai anevoie de parcurs decât ar cere
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
dezgroapă strămoșii și scormonesc în droaia lor de strămoși până ce au răscolit totul și sunt de-a dreptul nemulțumiți și de aceea se simt de două ori jigniți și disperați, spunea el. Eu n-am fost niciodată un așa-zis scormonitor de strămoși, pentru asta îmi lipsește orice premisă, însă când și când și unuia ca mine îi ies în cale dintr-o dată cele mai ciudate exemplare de strămoși, de această împrejurare nu scapă nici un om, oricât s-ar împotrivi așa-
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Scurtă și tulburătoare. Visul unei nopți de iarnă la Istanbul. Și poate că totul ar fi fost mai puțin reușit dacă ghidul nostru nu era profesorul de istorie, turcologul Mihai Maxim, directorul Institutului Cultural Român de la Istanbul. Tobă de carte, scormonitor de documente și de povești aiuritoare legate de istorie, de scriitori români trecuți pe la Constantinopole, de scrisori, de iubiri, de obiceiuri, de tradiții, înghenunchindu-mi prejudecățile, profesorul Maxim a fost o verigă esențială între organizatorii expoziției și noi, unii din vizitatorii
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]
-
1989, la S.C. Ex Libris S.A. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească", „Argeș", „Ramuri", „Orizont", „Contemporanul" etc.Marinoiu este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I.D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
să știți că astăzi conducem pe ultimul drum un mare român! Aceste vorbe nu au fost spuse la întâmplare, ele se confirmă. Într-adevăr, Costea Marinoiu a fost un român adevărat, un patriot, un harnic creator de slovă românească, un scormonitor prin țărâna istoriei, un promotor al culturii și al valorilor românești, mentor și sprijin pentru generații și generații de tineri; a fost un om cu suflet mare și cu un caracter ales cum rar mi-a fost dat să întâlnesc
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
zodie feciorelnică - aveam un fel de a gândi pe care tot eu ( dar nu numai ) îl consideram foarte logic, extrem de rațional. Doar Mariei nu-i plăcea de mine. Mă considera de multe ori prea pătrunzător prin gândurile mele, exagerat de scormonitor cu ceilalți din jur. Și acest lucru o enerva mereu la culme. Brusc îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitătoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna
EXISTENŢA SPIRITUALĂ DUPĂ DISPARIŢIA TRUPULUI FIZIC (NU CREZI, NU CITI ! GREU ÎŢI VA FI ÎNSĂ CÂND, VRÂND-NEVRÂND, TE VEI LOVI DE ASTA …) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369308_a_370637]
-
zodie feciorelnică - aveam un fel de a gândi pe care tot eu ( dar nu numai ) îl consideram foarte logic, extrem de rațional. Doar Mariei nu-i plăcea de mine. Mă considera de multe ori prea pătrunzător prin gândurile mele, exagerat de scormonitor cu ceilalți din jur. Și acest lucru o enerva mereu la culme. Brusc îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitătoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
din drumul lung al frazelor. Pasărea aceasta, în zborul său lin, duce de pe un meridian pe altul legătura cuvântului de lumină al Limbii Române între ziditorii de literatură. În Călător în visare, prefața volumului de versuri Spiralele Adolescenței, spuneam:,,Bun scormonitor în carnea visului/gândului, poeta Elisabeta Iosif a strâns într-un fagure de miere pentru buzele de lumină ale cititorului”... Iată, acum, aș putea spune că: Doamna Elisabeta Iosif a parcurs globul pământesc imaginar și acolo unde a găsit un
VICTOR GH. STAN FLOARE CU PARFUM DE MERIDIANE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1172 din 17 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354136_a_355465]
-
dar ai plecat. Totul pare cum a fost și nu știu Dacă sângele în statui a urcat Sau ai născut? Și e târziu... E suficient sânge pentru întoarcere E suficient ce n-ar ajunge pentru altul, Ochiul e din nou scormonitor în publicitate, Doar îndemnul mă face să înțeleg saltul Până în cuvintele cu săgeți împănate. Mă întorc de unde n-am plectat Și dorul mă doruiește ca un glonț pe țeavă Gata s-o ia razna la tine-n sat Cum ulița
E SUFICIENT SÂNGE PENTRU ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357170_a_358499]
-
I, II...), toanele de adorație intimă (‘’nu zonă’’, dom-le!) îndreptate către iubită în care desigur c-o venera idolatrizând-o (excluzând alți zei, nu pe Dumnezeu!), sau mai mult să iei în calcul orice dezamăgire obsolutizând-o..? Cu adevărat un ‘’scormonitor... în ateismul lui personal. Poi, au spus-o de mult mai mulți academicieni că întotdeauna modul de gândire al lui Eminescu înclina către Kant și nu după Shopenhauer (după cum se știe că Eminescu i-a studiat foarte bine pe amândoi
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
Sigur că da! mă văd în lacrimile boilor! pentru că, nu-i așa, și boii plâng, din când în când, nu?... (și, gândindu-se la cât de mari și blânzi sunt ochii acestor animale fundamentale, ce scormonitor/tragic scrie Marin Sorescu, mai târziu: “auzi cum plânge boul acela?!”)... Sigur că da! mă văd și mă admir în lacrimile boilor! mă văd și mă admir cum strâng volbură și hlujani verzi, tăiați pentru rărit! cum strâng mohor și
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
Oamenii nu și-ar bate capul degeaba dacă n-ar apărea și unele semne ale ceritudinii în noianul de situații care depășesc pragul graniței firescului omenesc și al capacității de înțelegere a ființei umane. De felul lui, omul este un scormonitor al ineditului întrebărilor și nu se oprește nici atunci când se împiedică de bornele pe care destinul i le scoate în cale. Cum să te oprești, când toată viața omului stă sub semnul mirării eterne? Aceste probleme, ca și toate celelalte
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
o zodie feciorelnică, aveam un fel de a gândi pe care tot eu - dar nu numai - îl consideram foarte logic, rațional. Doar Mariei nu-i plăcea de mine. Mă considera de multe ori prea pătrunzător în gândurile mele, exagerat de scormonitor cu ceilalți. Și acest lucru o enerva la culme. Brusc, îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitatoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
a se vedea monografia închinată Parohiei Timișoara - Iosefin, cartea despre Hobița - Grădiște, satul natal al sfinței sale - o altă datorie morală și de suflet împlinită, cărțile în care își relatează peregrinările prin Țara Sfântă), dublată de cea de cercetător, de scormonitor prin arhive și prin biblioteci. Ambele presupun răbdare, tenacitate, responsabilitate, conștiinciozitate, muncă susținută. La acestea se adaugă responsabilitatea Părintelui Ionel Popescu față de trecut, dar și față de viitor, față de generațiile care vin. Medali¬oane¬le autorului compun o colecție de personalități
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
zodie feciorelnică, aveam un fel de a gândi pe care tot eu - dar nu numai - îl consideram foarte logic, extrem de rațional. Doar Marianei nu-i plăcea de mine. Mă considera de multe ori prea pătrunzător prin gândurile mele, exagerat de scormonitor cu ceilalți. Și acest lucru o enerva la culme. Brusc, îmi veni o idee. - În ce semn zodiacal ești născută ? - Sunt o vomitatoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți asta ? Își strecură mâna sub cearșaful
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
apără de cîte ori gușterii presei îi atacă, iată-l pe pontosul partener de show al lui Garcea apărînd, peste noapte, cu un speech de să-nghețe galoanele: de unde pînă atunci CNSAS-ul era un lingău de dosare și un scormonitor în gunoaiele securimii patriotice, incomoda instituție devine, hop, demnă de tot respectul (partidului și guvernului); și, ca bonne bouche, apostatul dă o fugă și pînă la Sighet, să se prosterneze (tupeu, nu glumă!) în fața efigiei martire a unui Maniu ucis
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
1989, la SC Ex Libris SA. Debutează în presă în 1957, cu articole pe teme etnologice. În 1974 îi apare prima carte, Folclor din Țara Loviștei. A colaborat la „Viața studențească”, „Argeș”, „Ramuri”, „Orizont”, „Contemporanul” ș.a. M. este un împătimit scormonitor al mărturiilor legate de valorile culturale vâlcene. Contribuția sa cea mai importantă este lucrarea Istoria cărții vâlcene (sec. XVII-XVIII), publicată în 1981. Cu aplecare spre domeniul literaturii române vechi, pe urmele profesorului său ieșean I. D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]
-
scene dintr-o comedie umană în tonuri țărănești. Petru Dumitriu are dreptate să spună despre această carte de debut că „e de îndeajuns spre a-l clasa pe autor ca mare meșter al povestirii, al retoricii rurale [...] de asemenea, ca scormonitor încăpățânat și îndrăzneț al sufletului omenesc”. „Puterile mari” (epice, desigur) pe care i le prevedea Petru Dumitriu în 1948 se verifică după câțiva ani în Moromeții, o capodoperă de stil, unul dintre cele mai puternice romane din literatura română. Este
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
mod special destinate întreținerii solului și pe care trebuie neapărat să le achiziționați: un hârleț (pentru a afâna solul), o furcă de săpat (folosită pentru a smulge rădăcinile), o cazma, o grifă (denumită și cârlig), o sapă, o greblă, un scormonitor, o săpăligă. Pentru înmulțirea și semănarea răsadurilor, veți avea nevoie de ghivece și păhărele (mai ales din turbă biodegradabilă sau din hârtie de ziar), de sfoară, de etichete pentru a putea identifica plantele cultivate, de un termometru, un centimetru și
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
a dus mâinile la spate și a continuat să lipăiască pe cărare grăbit. Așa-i el. Nu-i plac laudele... Ajunși la chilie, a deschis portița: Poftește, căutătorule de comori! Mă înalți prea sus, sfințite. Sunt și eu un biet scormonitor printre filele minunatelor cărți ale distinsului profesor universitar Ioan Caproșu. Dacă mă pot lăuda cu ceva, aceea este curiozitatea. Și... atât. O curiozitate creativă, dragule, fiindcă există și o curiozitate maladivă, care nu face decât rău celor din jur. Acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]