47 matches
-
Dragoș Bucurenci A circulat mai demult o intrebare scornita de Manafu: cu ce blogger ți-ar plăcea să semeni? Cu întârziere, răspund și eu. Mi-ar placea: blogul până la urmă te definește, e viața ta. dacă vrei să copiezi prost,din punctul meu de vedere, ești un mare ratat
Ce blogger vreau să fiu când o să mă fac mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82796_a_84121]
-
Apoi vom scărpina copacii/ Să crească blînd./ Preapofticioși, ugerul vacii/ Vom lua mulgînd.// Și astfel, spre-a ne trece veacul,/ Din tată-n fiu/ Vom coace-n role vechi dovleacul/ Portocaliu” (Marș). Adînca plecăciune a poetului în fața lumii de el scornite ajunge la acte sacrificiale, la un soi de penitență. Reprezentărilor ce ar putea părea făloase, redundante, le sînt preferate ființele neluate în seamă, obiectele vechi, stricate, angelizate prin chiar condiția lor ingrată ce-și conține șansa redempțiunii. E la mijloc
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de foarte timpuriu. La căminul cultural, care și-acum se mai ține Într-o rână, NICU se producea cu scheciuri și poezioare satirice de el scornite. La vremea aceea l-a descoperit Mircea Crișan care l-a dus pe marea scenă a Bucureștiului. Privind viața prin ochelarii lui magici a descoperit lumea, a studiat, s-a autoinstruit, a trecut prin scoli pe specific și a urcat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-și neglija școala, pînă la a ajunge repetent, se întrecea cu băutura, absenta de la serviciu, era bolnăvicios și se înfățișa lumii, nu o dată, "decrepit în ultimul hal" (Octav Șuluțiu) ori plonjînd în delir, vorbind un soi de "flamandă" de el scornită (Eugen Jebeleanu)! Iată spre ce fundături (de principiu) ne duce ideea unei biografii cu teză, deci tendențioase, fie și în vederea unui scop "nobil"! Viața este însă așa cum este și ea ne interesează în sine. Ridicată, după cum spuneam, în cadrul unei reconstituiri
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
de influențe urbane contemporane: hip hop, drum’n’bass, dub cu bass, linguri, viori... și o colecție de elemente ale muzicii autentice țigănești plus vocile ancestrale romanes. Un experiment muzical de cult, asta a devenit SHUKAR COLLECTIVE dintr-o năstrușnicie scornita de un grup de neliniștiți producători muzicali. Acesta, adună pe langă fondatorii DJ Vasile, Dan Handrabur și trupa de ursari Shukar, mulți alți producători autohtoni valoroși că Matze (Cristian Stanciu), Vlaicu Golcea, Mițos Micleusanu și Marius Matesan. Nici un remix jalnic
Shukar Collective revin live in Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu [Corola-blog/BlogPost/99768_a_101060]
-
aici cu forța de către familia mea, renegată și uitată de toți, sub singurul pretext că în mine glăsuiește - chipurile - o patimă nebună. (Și, culmea culmilor, au reușit chiar să și demonstreze asta prin nu știu ce diagnostice psihiatrice doveditoare, dar în întregime scornite, firește!) De fapt, lucrul acesta s-a întâmplat pentru unicul motiv că le-am fost incomodă întotdeauna, punându-mă împotriva pornirii de gloată, pornire ce în ei își găsește atât de bine expresia. Iar acum, probabil, se bucură pe deplin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
aici cu forța de către familia mea, renegată și uitată de toți, sub singurul pretext că în mine glăsuiește - chipurile - o patimă nebună. (Și, culmea culmilor, au reușit chiar să și demonstreze asta prin nu știu ce diagnostice psihiatrice doveditoare, dar în întregime scornite, firește!) De fapt, lucrul acesta s-a întâmplat pentru unicul motiv că le-am fost incomodă întotdeauna, punându-mă împotriva pornirii de gloată, pornire ce în ei își găsește atât de bine expresia. Iar acum, probabil, se bucură pe deplin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de foarte timpuriu. La căminul cultural, care și-acum se mai ține Într-o rână, NICU se producea cu scheciuri și poezioare satirice de el scornite. La vremea aceea l-a descoperit Mircea Crișan care l-a dus pe marea scenă a Bucureștiului. Privind viața prin ochelarii lui magici a descoperit lumea, a studiat, s-a autoinstruit, a trecut prin scoli pe specific și a urcat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
reprezentăm UTM-ul. Lipsa de interes a cititorilor față de partidele pe care le jucăm mi-a fost demonstrată de faptul că am prezentat o deschidere dintr-una din partidele jucate ca fiind varianta Ipiany: nimeni nu a obiectat (numele era scornit, compus fiind din apelativul meu în familie și cel al prietenei mele de atunci.) Cam în acea vreme m-am pus serios pe carte, având în vedere admiterea la Politehnica pe care o visăm. Obiectivul îmi era concret: să obțin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
traducerea excelentă semnată de Iulia Blaga. Avem de-a face cu o carte de nonficțiune, care trebuie citită și apreciată după alte reguli decât cele ale unei proze obișnuite. Niciuna dintre informațiile prezentate de Jon Krakauer în volum nu este scornită sau înflorită, autorul preferând o relatare rece, distantă și foarte atent documentată. Acolo unde datele obținute erau incomplete, Krakauer se lansează în ipoteze personale, dar își avertizează foarte apăsat cititorii despre acest lucru. Supoziția nu trece niciodată drept adevăr, această
Transcendentalism în Alaska by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4177_a_5502]
-
mai potrivite modalități de valorificare. Tabăra credincioșilor, în cap cu starețul, au decretat izvorul de esență divină. Mănăstirea nu avea icoane făcătoare de minuni, veniturile îi erau anemice și un izvor al tămăduirii, bine exploatat, putea deveni, după cîteva însănătoșiri scornite, un Lourdes ortodox și un Pactol pentru stareț. Pînă la împlinirea acestor vise, călugării cărau apa cu damigenele și o împărțeau sfințită credincioșilor drept leac universal. Spiritele științifice, invocînd analogia straturilor arcului subcarpatic, demonstrau că ceea ce era vizibil la Pucioasa
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
în preajma Magistratului, tot mai amenințat. Pe singurul ins care le-ar fi putut veni de hac, organizând o apărare eficientă, l-ai ucis într-o proză anterioară. Doar Vânătorul de lupi albi cunoaște obiceiul acestor fiare fabuloase, tot de către tine scornite. Vor năvăli într-o zi, spre prânz, sute. Mai pregătești o molimă - o boală necunoscută - apoi o cădere generală în misticism. Sau vei deschide o Școală de Mistere, în care toți, Maeștri și discipoli, se vor strădui să afle taine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce
DULĂII DE IERI ŞI DE AZI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362089_a_363418]
-
umple de boale și sărăcia ne-ngroapă! Vînduți „legal', prin legi date de cozi de topor - Culeșii neamului, votați de prostitul popor, Dar cînd doi hoți, ca să fure, își întind o mînă: Judecătorul și legiuitorul, împreună Fură după o lege scornită, - să te crucești Că așa “minuni” pot crea mințile omenești: Urșii mănîncă jar, precum calul din poveste, Și-nghit combinate de oțel, cît ai zice: pește, Iar pajura cu două capete, tare flămînde, O umbră peste țară, ce-n gheare
LA RĂSCRUCE DE VÂNTURI (VERSURI) de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346080_a_347409]
-
hăinuțe din pânză argintie. Minunea-nsuflețită c-un zâmbet mulțumește. Povestea cu păpușa-minune, ce dansează Ajunge la ureche de păpușar vestit, Pornit la drum degrabă, cu ochii lui să vază De-i adevăr ce-aflase, sau de-i vreun zvon scornit. Nu-l obosise drumul, căci sta mereu cu gândul C-ar face o avere, mai mult ca orișicine De-ar folosi minciuna. Căci îi „venise rândul” Cu vorbe-amăgitoare, păpușa de-ar obține. Se-apropie de Mara și-o roagă să
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
reprezentăm UTM-ul. Lipsa de interes a cititorilor față de partidele pe care le jucăm mi-a fost demonstrată de faptul că am prezentat o deschidere dintr'una din partidele jucate ca fiind „varianta Ipiany": nimeni nu a obiectat (numele era scornit, compus fiind din apelativul meu în familie și cel al prietenei mele de atunci.) Cam în acea vreme m-am pus serios pe carte, având în vedere admiterea la Politehnica pe care o visăm. Obiectivul îmi era concret: să obțin
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
te obligă Și ce mânca nu prea aveam, Cu un dărăb de mămăligă, Sus în cireș, noi ne suiam!. Și dude - de la Ștefania, Și mere - de Sfântu-Ilii, Ne întregeau mult bucuria, Ne întreceam și în prostii, În jocuri și multe scornite, Uli și hulubi urmăriți, ,,Cuiburi”, pe băligi de vacă Și mulți copii păcăliți!. . . . . .Toate acestea gravează, Gândul și visele mele, Inima-mi cât mai pulsează, Pân-la plecarea spre stele!. . . . . .Pân-la plecarea spre stele, Izvor nesecat de iubire, Leagăn de dor
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
fisuri nevăzute crevase trasate de timp îl prind deschizând porți să-l salvez să ascund în mine sămânță de amintire absorbita în inima să încapă cu tine aripi franțe de ghilotina țintuite secrete în lanțuri pe trunchi crescut din vorbe scornite încercăm să rulăm filmul înainte de a fi scris scenariul scene surprinse de rețină lumii într-un montaj de poveste tristă sau fericită un suflet într-o inima încercăm să trăim viitorul ieri azi ne ascundem într-o cetate părăsita plină
OCROTIT de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345160_a_346489]
-
din scrum, Arzând în ea dureri și jalea. Dar prea curând se-nchid iar foi Și liber drum e dat uitării, Acum, când năvăliți șuvoi În numele emancipării. Ați dat la prunci doar firmituri Din limba noastră cea frumoasă, Din basm scornit-ați aventuri Iar poezia e scabroasă. Voi n-aveți temă, nici subiect, N-aveți nici virgulă în versuri, N-aveți, de altfel, nici respect Când scrieți titluri fără sensuri. Împrumutați cuvinte noi Din alte limbi, necunoscute, Să faceți mare tărăboi
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
v-ați schimbat?! Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci? Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți? Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți, Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?... Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum, Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
v-ați schimbat?!Potăii, ce dizidenți sunteți? Iar vă târâți pe brânci?Lingeți piciorul altui stăpân, care vă lasă să-i mârâiți?Din ce aluat sunteți? Câți arginți primiți pentru trădare? Pe cine-ați vrea să orbiți!... Atâtea minciuni câte scorniți,Nici voi nu credeți în ce scrieți. Pungași la drumul mare! Când blidele lingeați, parșivi slugarnici, vă era bine?...Dulăi de curte-ați fost, și tot jigodii ați rămas. Știu acum,Vă gudurați, rânjeați și-l adulați pe cel ce
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
Ba părerea aceasta a sa concorda atât de mult cu vederile primului ministru, Brătianu, încît știrile aduse de ziarele din Viena, că înlăturarea ulterioară a lui Boerescu avea de cauză divergența de opinii în politica esterioară, cată să le numim scornite din nimic. Ceea ce-a adus căderea lui Boerescu n-a fost nimic alt decât isteția cu care Rusia a știut să esploateze în favorul său și al influenței sale neîncrederea României, pricinuită prin atitudinea Austriei, arătîndu-se pe neașteptate concesivă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mergi în coliba ta din Sat. ― Nu pot. Trebuie să merg și să vorbesc cu Abatele! ― Asta nu se poate. Sfinția Sa nu poate să riște să se contamineze de Ciumă. ― Știi bine că toată povestea asta cu boala noastră e scornită. Și chiar dacă ar fi așa, eu sunt tatăl copilului pe care îl va naște curând Xentya, femeia pe care au luat-o din Sat. ― Nu cred că Sfinția Sa Radoslav m-ar fi mințit în legătură cu boala voastră, vorbi Rim cu atâta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și le tot spun oamenilor. La care dintre ele te referi și ce anume din ele nu-ți este pe plac? La ceea ce - am răspuns - mai înainte de orice și în măsura cea mai mare trebuie reproșat, în special dacă minciuna scornită e urâtă. Ce ai în gând? Când vreun mit ar reprezenta rău, prin cuvânt, realitatea privitoare la zei și eroi, precum un pictor care ar zugrăvi figuri ce nu seamănă cu modelele pe care ar dori să le înfățișeze». Desigur
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]