361 matches
-
Acasa > Literatura > Recenzii > GEORGE PAȘA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului George Pașa despre cartea; VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, de Teodor Dume, Cea mai recentă carte a scriitorului orădean Teodor Dume, „Vitralii
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > GEORGE PAȘA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului George Pașa despre cartea; VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, de Teodor Dume, Cea mai recentă carte a scriitorului orădean Teodor Dume, „Vitralii pe un interior scorojit”, a apărut în 2016, la editura „PIM” din Iași, și conține o colecție de 445 de aforisme, gânduri personale, micropoeme, unele dintre ele
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
Autor: Teodor Dume Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului George Pașa despre cartea; VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, de Teodor Dume, Cea mai recentă carte a scriitorului orădean Teodor Dume, „Vitralii pe un interior scorojit”, a apărut în 2016, la editura „PIM” din Iași, și conține o colecție de 445 de aforisme, gânduri personale, micropoeme, unele dintre ele apropiindu-se prin formă și conținut de haiku. Textele sunt organizate în două secțiuni, prima conținând aforisme
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
George PAȘA 4/3/2016 11:44:56 AM P. s. Pentru că mâine domnul Teodor Dume împlinește vârsta de 60 de ani, îi urez, încă de pe acum, „La mulți ani!”. Referință Bibliografică: George Pașa despre cartea;Vitralii pe un interior scorojit, de Teodor Dume / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1920, Anul VI, 03 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]
-
a practicat o societate căreia nu i se citise nici macar conținutul doctrinal. Nu știu dacă mulți făceau diferența între comună primitivă, sclavagism și feudalism. Cu siguranta totuși delimitau bine de tot capitalismul la care se uitau de dupa gard, prin ulucile scorojite, cu jind de capră bolnavă pentru vecinul cel ajuns. În rest comună primitivă cu iz de feudalism socialist. Lasă că a venit și capitalismul care s-a transformat în sclavagism atipic. La conducere tot comună primitivă, cel cu părul mai
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1460068154.html [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
serilor de karaoke. Cum deocamdată n-am încercat vreo seară de club aici, o să ne referim doar la terasa de la etaj, care arată cochet. Terasa are mobilier din lemn (uneori nu extrem de îngrijit, dacă stăm să ne uităm la scaunele scorojite), lucru care îi dă un aer boemo-romanțioso-jucăuș, mai ales că pe pereți sunt atârnate și ghivece cu flori viu colorate (cele care nu s-au uscat încă). Cât despre atmosferă, având în vedere că la mese erau doar două-trei persoane
De ce se zguduie podeaua la The Floor by http://www.zilesinopti.ro/articole/72/de-ce-se-zguduie-podeaua-la-the-floor [Corola-blog/BlogPost/96848_a_98140]
-
rugăciunilor. - José, Fecioara Maria ne va asculta rugămințile. Îi vom pune numele tău, iar de va trăi, promit să-l duc în pelerinaj în munții Pirinei. Casa era sărăcăcioasă și rece, ca o bătrână în agonie. O ușă din lemn scorojit dădea o notă de tristețe, iar ferestrele prost închise lăsa frigul să pătrundă peste tot, înghețându-le rogojina roasă de pe scânduri. Carmen era mică și se cuibărea între cei doi părinți ai ei, martori ai unei neputințe materiale esențiale și
JOSÉMARIA ŞI ÎNCEPUTUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1413310246.html [Corola-blog/BlogPost/368110_a_369439]
-
un cățelandru negru zburdă sub lună Sejurul era fără cusur. Îmi lipsea totuși ceva, marea mea de altădată, plimbările pe faleză, Cazinoul, Ovidiu privind de pe soclul său de poet exilat la Pontul Euxin. Am plecat să revăd locurile dragi. Pereții scorojiți ai caselor albe și frumoase altădată, nepăsarea omului care trece pe lângă Poetul care a lăsat frumoasele versuri pentru posteritate: „Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum/ Ingenio perii Naso poeta meo/ At tibi qui transis, ne sit grave quisquis amasti
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_haibun_tu_daca_treci_pe_acolo_1327657411.html [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
Am trecut apoi pe lângă Eminescu, rememorând versurile-i dragi: „Mai am un singur dor/ În liniștea serii/ Să mă lăsați să mor/ La marginea mării” ... Și iată Cazinoul, frumoasa clădire de odinioară! De un bej-gri spălăcit și murdar acum părăsit, scorojit și el la fel ca sufletele celor care trebuiau să-l aibă în grijă ... În vara lui 1967 am dansat aici cu soțul meu. Era o ambianță tinerească minunată! A fost odată ca niciodată ... îmi vine să spun. În largul
HAIBUN: TU, DACĂ TRECI PE-ACOLO... de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_gentiana_groza_haibun_tu_daca_treci_pe_acolo_1327657411.html [Corola-blog/BlogPost/362423_a_363752]
-
Gangan Publicat în: Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un gândac de bucătărie rătăcit printre ruine se chinuie să
BL.15, SC.A, ET3 de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Bl15_sca_et3_nuta_istrate_gangan_1355103992.html [Corola-blog/BlogPost/359242_a_360571]
-
mai făcut și o ciorbă de perișoare. Avea Mădălina o poftă de mâncare de parcă nu mai mâncase de când a plecat din țară. Și-a revenit repede. A prins și roșu în obraji. A inspectat toată casa: același mobilier vechi și scorojit, același covor scămoșat din iută, același televizor luat de la second hand care se mai dădea și peste cap; trebuia să-i mai dea cu pumnul ca să-și revină. Aceeași dormeză cu arcurile ieșite din saltea ... parcă nu erau de ea
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 1 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Cand_te_trage_ata_1_.html [Corola-blog/BlogPost/360899_a_362228]
-
viața mea-i o lavetă mecanică pe care-mi șterg zgârâieturile morții. exult. Paler seamănă cu pescărușul ce și-a rătăcit carcasa pe Tâmpa. zburdă aidoma lui, pe peroane, în derivă alcoolică de idei. hieroglifele noastre-s din ce în ce mai aproape. pustiul scorojit râde pițigăiat la noi. -mlaștini domestice sordide, dragă! moliile căzute-n letargie drăcească dau fermecător culoare colbului din oase. pădurea livrească miroase a levănțică. crenguțele de brad pascal mângâie blând căpșunile din castron. act rebel? călător împietrit? Dumnezeul nostru-i
EUL de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1492425353.html [Corola-blog/BlogPost/372390_a_373719]
-
de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 709 din 09 decembrie 2012. pata de mucegai desenează o hartă ciudată un singur continent imens verde gri pe care sunt adunate toate națiile se întinde de la un etaj la altul jilavă scorojită ca un obraz de femeie tânără plesnit de un pumn nemilos o privesc îndelung încercând să deslușesc alte înțelesuri ca și cum aș fi ghicit în palma peretelui dramele ascunse între ziduri un gândac de bucătărie rătăcit printre ruine ... Citește mai mult
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
și cu cealaltă în dreptul inimii, încercând să-și potolească bătăile năvalnice din piept. Când și-a mai revenit, a mângâiat cu privirea ei albastră fiecare uluca din gard, apoi a întins bastonul ușor, pește iarbă atinsă de toamnă, până la bancă scorojita de sub cais, a mai privit odată peste gard - cum făcea mereu- si apasă ușor pe clanță. Poartă s-a deschis greu, scârțâind, lăsând să se vadă poteca pietruita, plină de frunze veștede , si bolta în care se întindeau la soare
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_penu_1453925499.html [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
primar. Se aud șoaptele orașului, iar dincolo de șoapte se aude un slab alea jacta est, ca și când ne-am mai hrăni cu niște rădăcini de latinitate într-un mod cu totul obscur. Orașul mic tace, ascuns în amărăciunea șomajului, cu căsuțe scorojite lipite uneori de vile impunătoare sau case de secol XIX. Străzile șerpuiesc senin și se întind să cuprindă teresele de vară, unele chiar moderne, în care oamenii se grăbesc să intre ca la o binevenită relaxare. Mă întrebam unde sunt
ORAŞUL PIERDUT de FLORENTINA UDEANU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Orasul_pierdut.html [Corola-blog/BlogPost/360707_a_362036]
-
covoarele, vasele din ceramică, cerul - cu care uneori dialoghează prin crengile copacilor... Am revăzut cu aceeași încântare „Casă la țară”. Mi s-a lipit de suflet! Cum mai scrisesem, această casă obosită, cu fațada din vremuri mai vechi, cu peretele scorojit, cu o patină a timpului care ar trebui să indispună, deși nu se întâmplă astfel. Sub modestul umbrar de frunze și ciorchini, ușa de lemn vopsită în albastru , cu nuanțe, cu degradeuri și cu clanța ruginită, stă închisă. Fereastra cu
O NOUĂ EXPOZIŢIE DE PICTURĂ A LIANEI SAXONE-HORODI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_euforia_de_a_exista_roni_caciularu_1329745352.html [Corola-blog/BlogPost/346789_a_348118]
-
tuturor... În sfârșit ,ajungem și la Bran. În otomană, Bran înseamnă „poartă” , dar cred că n-are nicio legătură. În față, cocoțat pe o colină, Castelul lui Dracula ne amintește de măreția unor timpuri de demult. Pare cu mult mai scorojit decât ultima oară, când am trecut pe-aici. Timpul lasă întotdeauna riduri pe care deseori le poți acoperi cu-un fond de ten. Aici nu e suficient nici fondul de rulment. - Încotro o luăm ? îl întreb ,încercând să îi aduc
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
totuși, continuând să privească atentă fațadele vechilor clădiri, râul de oamenii ce se scurgea monoton în susul și-n josul străzii comerciale, începu să-și dea seama că ceea ce vedea, se asemăna cu o fotografie veche, îngălbenită de vreme, cu marginile scorojite, căreia nu-i mai vedea utilitatea. Era doar o imagine a pulberii; trecute și viitoare. Încet, înțelegerea prindea contur: ceea ce-i lipsea cu adevărat realității pe care o tocmai o contempla, era... magia. Magia dorinței, descântecul speranței. Cum de nu
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
Spuneam cândva că cel care suferă se contopește cu ființa și devine unul și același. Acea contopire compensează suferința celuilalt. Onorând acest eveniment mi-am permis să-i dedic lui Gheorghe Grigurcu (în mod special) cartea "Vitralii pe un interior scorojit", care a apărut în luna aprilie și cu ocazia zilei mele de naștere (04 aprilie), dar și a domnului Ionuț Caragea (născut pe 12 aprilie). O carte născută în zodia "berbec" și dăruită din suflet altor trei "berbeci" Așadar, din
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1460736907.html [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
sus la ultimul etaj al blocului-vilă cu 5 nivele aflat pe Victoriei, vis-a-vis de sala teatrului de estradă „Constantin Tănase” și aproape lipit de vechea clădire a fostului Teatru Național. În casa liftului, înșirați și dându-ne „onorul” de pe zidurile scorojite și chinuite-n draci de „pămătufuri” totuși pricepute, „arlechini”, „paiațe”, păpuși cu măști și alte stilizări contorsionate care parcă se schimonoseau și hlizeau cu gura până la urechi, parcă bătându-și joc de noi că ne-am grăbit și n-am
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea.html [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
deja în inimile lor, căci așa e ea, se-așează unde-i vine. De-atunci, Vlad Țepeș venea mereu la Casa de pe strada Poarta Șchei, casă existentă până și astăzi (la nr. 14), ea fiind acum cu pereții verzi și scorojiți. Prințul îi aducea Catharinei daruri rare și scumpe, îi spunea vorbe aprinse și tăcerile lor căpătau grai; iar ea lăsa țesutul, și-i răspundea cu ochi plecați. Din păcate, cu toate aceste clipe frumoase, suntem martorii unei cumplite drame, căci
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1472198821.html [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
se cuvine ascultătorii și niciodată nu se așeza în piață decât după ce numele poveștii pe care avea de gând s-o spună făcuse ocolul medinei și ațâțasea imaginația copiilor. În vreme ce negrul privea pierdut soarele alb și pal scoborându-se în spatele zidurile scorojite, Djemaa el-Fna începea să se umple de lume. Îmblânzitorii de șerpi și negustorii de apă plecară, iar în locul lor sosiră zeci de tarabagii ce vindeau cușcuș, harira și tajine, mâncăruri al căror miros inunda văzduhul. Ceva mai departe copiii acrobați
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
și-mi înfloresc pe limbă mărăcini tot așteptând să cadă iarăși peste lume brocartul răcoros al nopții sub care luna-și răcorește rotunjimea de hangiță învăluindu-mă -n fuiorul de lumină sub care redevin cutezător descifrând în taina hărții peretelui scorojit de soare peste zi poarta tărâmului unde cernită-n văluri de păienjeniș așteaptă lira lui orfeu încă visând la veacul de înfrunzire-a pietrei. Referință Bibliografică: ÎNCĂ VISÂND / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2095, Anul VI, 25
ÎNCĂ VISÂND de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1474788019.html [Corola-blog/BlogPost/371447_a_372776]
-
VITEAZ - 440 DE ANI DE LA MIȘELESCU-I SFÂRȘIT Autor: Liviu Gogu Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Cine și-a plimbat măcar odată privirea peste filele marii cărți a istoriei neamului românesc, fie ele scorojite și îngălbenite de vreme, fie încă proaspete, lucioase și mirosind intens a contemporaneitate, n-are cum să nu înțeleagă un fapt evident și anume că, indiferent cine au fost cei care au avut interese pe aceste meleaguri - de oriunde ar
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
că titlul fusese stabilit înainte de redactarea cărții. Colaborarea la acel volum a fost, pentru mine, recitirea -sau mai bine zis retrăirea poemelor pe care le citisem deja pe diverse site-uri. Cred că și la volumul "Vitralii pe un interior scorojit" (Ed. Pim 2016), titlul fusese stabilit înainte de a se fi născut cartea, ceea ce dovedește gândirea de ansamblu a poetului atunci când planifică editarea unei cărți. Am primit volumul de față prin poștă - drumul din România până în Canada e lung, a durat
VERONICA PAVEL LERNER DESPRE CARTEA VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1461602828.html [Corola-blog/BlogPost/380360_a_381689]