873 matches
-
în bunele dimineți undeva în gura mea/ gura stăpânului rânjește îndelung", ,mi-aș înnoda picioarele în jurul gâtului și m-aș rostogoli până m-aș/ întoarce pe dos", ,dau din mâini și dau din picioare: tot ce e înlăuntrul trupului trebuie scos./ dau din mâini și dau din picioare și dau din gură/ până ce umilesc umplutura din spatele cărnii", ,în spatele a o sută de pleoape mai verzi decât fierea/ ochiul cel limpede făcând primele mișcări. scormonind./ cu multă răceală trecând prin nesfârșitele încăperi
Poeme de noapte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11299_a_12624]
-
prețiozitățile ei, scriitoarea intrase în "gura târgului" și a confraților. "Suflet milos, intelectualul...", exclamă "înțelegător" și amuzat eseistul. Coloana enumerativă de ziare la care a publicat Lucrezzia Karnabatt se sprijină, cu noimă, pe un ultim titlu, " Sub ochii femeii", revistă scoasă chiar de scriitoarea în discuție. În punctul de cumpănă al medalionului, Florin Faifer se repliază, spre a-și motiva prevenitor-ironic cea de a doua parte a prezentării, o veritabilă badinerie. El scrie: "O prozatoare talentată șMacedonski o spuseseț, dar de
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
drapate în principii morale ale Lucrezziei Karnabatt, asiduă și indiscretă protectrice a sexului de dincoace de drum". Numai pentru că admir volutele, chiar și cele mai libere ale condeiului critic de mare și risipit talent, cred că încheierea acestui eseu trebuie scoasă din rama portretului. În general, eseurile se încheie abrupt. Florin Faifer se ferește de concluzii și încadrări definitive. Ca și exordiile, foarte variate și care amintesc de surprinzătoarele introduceri de capitole la "istoria" călinesciană, finalurile au totuși o notă individualizantă
Un fidel al Mnemosynei by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14104_a_15429]
-
Sfîntului Gheorghe! (Lorena se duce să vadă o trupă sosită de la Budapesta, vata de zahăr se agață, ca niște maimuțe de ceață sau ca un val de lapte împietrit, în crengile arborilor seculari, ceramică de Korunt, kertescolaci colorați cu șofran, scoși direct de pe sulurile acelea ca niște falusuri de neam prost, muzică îndrăcită, chestiile astea de in se poartă acum în draci, în oglinjoara unui iepuraș de turtă dulce îmi întrezăresc o clipă copilăria, nici nu știu ce să cred, mușc cu lăcomie
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
ghemuit, s-a făcut broască țestoasă, focă. Apoi și-a dezdoit genunchii - pasăre măiastră, pînă s-a scurs prin vîrful stîlpului de pridvor...”. Pe Ion Țuculescu, oarecum în aceeași manieră, îl definește matematic în două propoziții memorabile: ,,Autoportretul cu ochiul scos al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare”. Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13145_a_14470]
-
frînghie în casa spînzuratului care nu s-a sinucis, ci... a fost ucis. Trăim într-o lume schizofrenică, grotescă, o lume de saltimbanci și clovni care își arogă dreptul de a vorbi în numele nostru. Einstein are o fotografie cu limba scoasă. Cred că este simbolul acestei lumi în care nu poți decît să dai cu tifla... S.G.: Vorbeați despre posibila contradicție dintre seninătate și nebunie! B.N.: Da... Nu mă interesează evenimentul-scandal cotidian, nu mă implic în istoria zilnică, mă preocupă perioada
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
că poate încasa imediat întreaga sumă și a fost întrebat dacă are nevoie de pază... Cînd emigranți și refugiați politici cu renume trăiau în Apus la limita supraviețuirii (lui Petru Dumitriu nu-i oferise nimeni un dolar), iată ce ispită scoasă parcă din propriile-i scenarii respinsese Barbu!". Nu e de mirare așadar că acestui Malraux de Cuțarida partidul a început a-i face șicane (așa cum a pățit de altminteri și bardul de la Bîrca). în împrejurări dificile, stăpînirea l-a lăsat
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
loc privilegiat în însemnările diaristei, cultura își reintră în drepturi (sînt comentate mai pe scurt sau mai pe larg, dar întotdeauna cu enunțarea unei judecăți de valoare, filme, spectacole, talk-show-uri, idei din presa franceză sau românească și, mai ales, cărți scoase și trimise ei de autori de toate calibrele în confuza producție editorială post-decembristă. Din acest punct de vedere, acest jurnal seamănă mai mult cu cel din perioada 1981-1984 (vol.1), cu deosebirea că acum numărul produselor culturale din țară supuse
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
ar fi o combină frigorifică, din care însă se scoteau tot felul de obiecte, inclusiv de îmbrăcăminte, altele mai accentuat suprarealiste, precum un mare acvarium, în care va fi așezată interpreta de către partenerul ei, către final, după ce peștișorii fuseseră deja scoși, pe rând, și așezați în cupe de vin, înșiruite pe podea. Și în acest caz, integrarea Iulianei Stoianescu în categoria coregrafelor este improprie, ceea ce nu scade din valoarea piesei, care transmite integral intenția dorită: ,distanța dintre doi oameni care se
Explore Dance Festival by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11547_a_12872]
-
au fălit cu fata lor, care are numai note bune la școala aia nemaipomenită. Ei, acum se mai fălesc? Părintele Mike o ținea pe Tessie de mînă în timp ce ea stătea întinsă, în durerea ei, în patul de la etaj. Cu jacheta scoasă, îmbrăcat numai în cămașa lui neagră cu mînecă scurtă și cu guler, el îi spuse că avea să se roage pentru întoarcerea mea. O sfătui pe Tessie să se ducă la biserică și să aprindă o lumînare pentru mine. Mă
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
studiate de editori, îndeosebi de Vasile Arvinte, unul din lingviștii noștri de marcă. Editarea Bibliei din 1688 este o realizare excepțională a școlii filologice ieșene, ce se cuvine a fi cunoscută, comentată și apreciată pe măsură, nu numai de către specialiști, scoasă mai la vedere din penumbrele bibliotecii.
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
chiar obligatoriu pentru ambele părți. Onoarea lui Andronache fusese călcată în picioare și încă în public, în fața invitaților săi. Pentru o cauză similară ("onoarea de familist nereperată"), cu riscul de a merge "la cremenal", jupîn Dumitrache îl atacă "cu sabia scoasă" pe "bagabont", ajutat fiind de ipistat, înarmat așișderea și de Chiriac, cu "pușca cu șpanga pusă". Coconul Andronache se putea gîndi să-l împuște pur-și-simplu pe amant, fără să mai piardă timpul cu toate reglementările pe care le presupunea un
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
din Petersburg-ul anilor 1820, scandaliza publicul din sala de spectacol scrutînd doamnele "cu lorneta". Ochelarii deveniseră parte din portretul robot al unui dandy. "Poetul liric" Rică Venturiano "după port nu semăna a fi negustor". El purta "giubenul în cap", "basmaua scoasă șla gîtț", bastonul în mînă, țigara în gură și "sticlele-n ochi", cu care "se zgîia" ostentativ la cucoanele venite la "comčdiile nemțești". La duelul Rosetti vs. Mavrocordat a fost chemat să asiste și doctorul Cihak, participant ca martor sau
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
face un abia schițat (dar deliberat) gest de predare a ștafetei. Identificarea și transferul de credit sunt vizibile: ,Claudiu nu a reacționat a amânat despărțirea dintre noi / deoarece era interesat de textul ce țâșnea ca o pasăre înfometată, / cu ochii scoși, din gura lui și a mea, pe mine / nu mă mai atingeau versurile, / eram epuizată de atâta poezie" (Claudiu) sau ,îmi părăsesc revolta ce mi-a mâncat trupul / ca un corb înfricoșat / nu pot fi posedată nu pot poseda pe
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
ca, după cîteva promoții de masteranzi în Literatură și comunicare, experiența scriitoricească a acestora să se materializeze într-o carte-propunere. Volumul - Junii ’03 - a ieșit la lumină la sfîrșitul anului trecut, prin convertirea editorială a două numere din revista Interval, scoasă tot la Brașov de Bodiu și colegii lui, tot ei ocupîndu-se și de selecția autorilor și a textelor. E o carte cu 23 de prozatori debutanți (sau aproape), cu vîrste între 22 și 32 de ani (majoritatea au în jur
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
de vibrații și volute de calcar, sâmburi de praf și hașiș: oprire și șarje în ritmicul flux. Tangoul se îndeasă între pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase, samba strecoară șerpi cu pene în văgăunile aerului lipicios" (p. 101). Scriere cu mai multe niveluri, în care se topesc referințe culturale diverse, Transatlantice cuprind în subtextul fiecărei pagini un model de a vedea la modul profund lumea din jur
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
sau cât nouă secretare dactilografe! Pentru că, În etalonul nostru de salarizare, ele, micuțele, Își tot multiplică această satisfacere! Ce face populația de rând?... Înghite-n sec de poftă când vede o secretară-dactilografă mângâindu-și salariul. Iar pensionarii rămân cu limba scoasă spunându-și: „Eh, când eram eu activ, făceam cât o secretară-dactilgorafă și jumătate!” Da; că, acum, bietul pensionar dacă atinge cu pensia nivelul genunchilor ei sau puțin, ceva puțin mai sus! Cu acest calcul, ajungem la constatarea că zece țărani
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
care face simultan mai multe lucruri, fie că este în țară, fie că pleacă, cine știe pe unde, prin străinătate. Este o ființă neobosită, care întotdeauna te întâmpină cu o vorbă bună, cu o idee constructivă, sau cu vreo povestioară scoasă cine știe din ce sertar al amintirilor ei personale sau dintr-o carte găsită, răsfoită și citită în vreo bibliotecă. Este mereu dedicată familiei, studiului, cercetării, descoperirii unor lucruri inedite din cultura și literatura română și universală, știind să ofere
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
pînă jos, a dispărut în ceață. îmi amintesc că nu mai am tată cu fața scăldată într-o lumină rece, și, din nou, iese din umbră, cu părul șiroind de apă, copilul acela lung, ce urlă se îndepărtează cu limba scoasă. *** Iubitule, nu mai fii gras. fac ceva pe centru noi doi stăm și acum la marginea orașului. în nopțile reci pline de un întuneric compact nici nu știu pe cine să mai am în cap atunci cînd îmi provoc iubirea
Întîmplări derizorii de sfîrșit by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/12279_a_13604]
-
nopțile în care eu am tastat anonim cu degetele moi ale celui care nu mai eram de mult diluat în lumina crepusculară a monitorului parcă îngropat în mine trupul vorbește degetele scriu dar inima mea e o gară cu șinele scoase weekend cu patru pereți cât de lung poate fi și sfârșitul unei săptămâni cât pot dura două zile puse cap la cap dar până și bulevardul din centru a asurzit în acest oraș cu ferestre înțepenite tu însăți parcă ai
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
la bătaie bucata de pământ pe care o deține în Pasul Tihuța și agoniseala de-o viață, cu foarte puține donații și într-un mediu politic câtuși de puțin prietenos sau măcar înțelegător. Împreună cu mama lui, tanti Efti, o femeie scoasă parcă din poveștile lui Agârbiceanu, și cu Ana Szekely, o unguroaică frumoasă și hotărâtă, pe care și-ar dori-o în prima linie orice ONG bucureștean (partout cherchez la femme, în orice proiect frumos veți găsi urzind din umbră geniul
Oameni de toată isprava by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82464_a_83789]
-
în care nu știi cînd te duci și cînd te-ntorci, cum nu știi de ce lume, a faptelor, a închipuirilor, țin scenele fauve, de vis. Pentru lumea literară, imprecisă, deseori, și nedreaptă, uneori, în amintiri, acutezza unor sentimente și întîmplări (scoase, aproape, de sub cenzura unui conștient ce se mai nimerește și ipocrit), trasă de Șerban Foarță în foițe pastel, face, în chestiunea întoarcerii, avizate, la Dimov, cît o sută de pioase restituiri.
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
unu o polemică pe tema unei cronici în care susținea, pe drept cuvînt, că poetul Brățării nopților scrie o poezie clară pe care o "distruge" intenționat prin procedee formale sau că imaginile lui Voronca seamănă cu niște încîntători peștișori aurii scoși însă din acvariu, neavînd cu alte cuvinte limfă. Cum n-avea înțelegere pentru lirica avangardei, nici în linia exceselor lexicale, nici în aceea a absenței de simboluri, Jurnal de sex al lui Bogza i s-a părut a fi "17
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Care, firește, îi iartă cu "mila-I dulce". "Nemernicia blândului păcat" se spulberă ca puful păpădiei, îngerii păzitori și dracii complotiști se evaporă, rămâne pe scenă numai perechea primordială, adamică, scăldată în raza înțelegătoare a ochiului divin. Sufletul "din carne scos" își găsește pacea pe un altar sui-generis, "de carne, uns cu-aromele luminii"... Într-unul din cele mai frumoase poeme ale volumului, mâna prelungă a Creatorului e așteptată cu o mângâiere în clipa morții, percepută, aceasta, nu tragic, ci ca
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
mărturisește dl Ciontoș - singura soluție pe care o văd în momentul de față fiind asanarea bălții. O opinie în acest sens este însă prematură, până nu cunoaștem exact starea în care se află bomba și deci, cum poate fi ea scoasă“.
Agenda2004-9-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282110_a_283439]