18 matches
-
era un fel de Zgripțuroaică. Orice era posibil, aveam să aflu mai târziu, dacă puteai s-o îndupleci pe dânsa. Dar atunci nu știam. De câte ori trecea pe la noi, Tușa venea cu daruri: un săcăteu cu mere, un blid plin cu scoverzi, un cășulete ori un bobot de lapte. Râdea când ne vedea și-ntreba: - Ori cari viniț cu minie-n Arsuri? Copilului care eram nu îi suna a întrebare. Arsurile erau echivalentul Celuilalt Tărâm, unde nu eram eu vrednic s-ajung
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
și produse autentice, care nu sunt de serie. Rep.: Ne poți oferi câteva exemple, ce fel de rețete au fost descoperite și vom putea gusta? O. B.: Pentru început vor fi rețete clasice, mai cunoscute, ca să zicem așa, cum sunt scoverzile. Va fi invitat Dumitru Câmpean de la Gura Râului care va realiza o animație pe scoverzi, bineînțeles cu combinațiile obișnuite, de la brânză la gemuri și dulcețuri. Vor mai fi și demonstrații cu bulz ciobănesc, cărnuri de miel și multe altele. Sunt
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
fel de rețete au fost descoperite și vom putea gusta? O. B.: Pentru început vor fi rețete clasice, mai cunoscute, ca să zicem așa, cum sunt scoverzile. Va fi invitat Dumitru Câmpean de la Gura Râului care va realiza o animație pe scoverzi, bineînțeles cu combinațiile obișnuite, de la brânză la gemuri și dulcețuri. Vor mai fi și demonstrații cu bulz ciobănesc, cărnuri de miel și multe altele. Sunt și câteva rețete mai puțin cunoscute, pe care le vom descoperi treptat, în timp. Rep
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase, auz’ tu, fă? - striga moșu’ Hobza la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură limpede de porc într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui moșu’ Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil - „Hooobza!”, pe care-l slobozea întotdeauna când ridica ceva greu și de pe urma căruia se
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1430840010.html [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
pentru Toma Alimoș, Iancu Jianu, Baba Novac și Andrii Popa, pentru rumânii lui Basarab și vecinii lui Rareș, pentru Cucuteni și Adamclisi, pentru Zavaidoc și Moscopol, Pentru Părintele Teofil Părăian, pentru sceptrul lui Carol I, pentru Părintele Arsenie Boca, pentru scoverzi și palinca de Bihor, pentru Doja, pentru Crăișorul Munților, pentru Cuviosul Daniil Sihastru, pentru Hanul lui Manuc și Lăptăria lui Enache și pentru cutremurul din ’77, pentru „Crăciun fericit!” și „Hristos a înviat !” pentru Ion Creangă, Ion Barbu, Ion Alexandru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
că mi-e frică de cai, că am avut coșmaruri cu ei, îți bați joc ?, las-o naibii mai încet și oprește, nu mă mai plimb !„ * „Degeaba râzi tu„ , îi zise după ce coborâră . Se așezară în umbrar, la o cafea, scoverzi cu urdă, socată făcută anul ăsta... Alex voia s-o liniștească pe Moni, chiar nu crezuse că-i fusese așa de frică. „ Hai, lasă, ce coșmar zici că ai cu caii, spune să te eliberezi... Și ce-ai mai făcut
SEMNE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486893544.html [Corola-blog/BlogPost/383494_a_384823]
-
perine din fulgi, una peste alta. Pe mese, fețe de masă - tișlaifere - din pânză de casă înălbită și ornate cu flori cusute de mâinile iscusite ale fetelor și femeilor în serile lungi, de șezătoare cu gogoși, porumb fiert, floricele sau scoverzi - fiecare cameră cu câte două lămpi cu gaz, lămpi cu picior din fontă turnată în tipare cu diferite modele, una din ele de rezervă, luminând nopțile mai ales pe cele lungi de iarnă când ai casei lucrau fie ciorapi din
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_fila_din_albumul_cu_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te dehulez de oase, auz’ tu, fă? - striga moșu’ Hobza la bunică-mea, ridicându-se chinuit într-un cot din patul în care zăcea. Alteori i se făcea poftă de scoverzi - evident, pentru ei, scoverz’ - pre¬să¬rate cu mult zacăr. Se scula biata Hobzoaica din viu’ nopțî, frământa aluat, decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
decupa din el romburi, pe care apoi le cresta la mijloc și trecea un capăt prin crestătură, după care le lăsa o țâră, să să hodinească. Apoi încingea untură de porc lim- pede într-o tigaie și-i prăjea bine-bine scoverzi lui Hobza. Deși nu împlinisem încă șase ani, când s-a prăpădit, i-am reținut perfect aceste tabieturi ale lui, ca și icnetul acela inimitabil de pe urma căruia se alesese cu porecla. Adeseori, chiar încercam să-l imit, mai ales când
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474996424.html [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
celor însetați „Apă-rece”, iar celor bolnavi „Nadái” (lb. mag.) adică „lipitori de pus pe spate”, care mișunau într-un borcan cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un țăran căruia
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
sărbători, cu sânger și slănină, - papară de ouă (“cotovei”-ouă în tigaie la care se adaugă puțin lapte și puțină făină de porumb), - în perioada posturilor ciorbe de cartofi sau de fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
apropiată vechii locații, la Oțeloaia, fiind în continuare organizat anual, cu același scop. Acest festival codrenesc este cel mai vechi festival folcloric din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada sărbătorilor de
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
oameni. Economia Holbavului se bazează în principal pe agricultură. De asemenea, mai există aici cinci firme care se ocupă de comerț și prestări servicii. În Holbav, turiștii pot participa la Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”). De asemenea există oportunități de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoaste: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesați, pot vizita
Holbav, Brașov () [Corola-website/Science/300947_a_302276]
-
atît de clar... frații mei, ambianța, parcă îmi suflă din spate în pînzele întinse și tot mă duc... Aveam 10, 11 ani cînd a venit o mătușă de-a mea din regat... a desfăcut gazeta... văd urmele de grăsime, untura scoverzilor împachetate... hîrtia impregnată... Ce uimitor, nu? Știți ce sînt scoverzile... O.G.: ...puterea de evocare a mirosurilor... I.P.:Ca la Proust... Pînă la 9 ani eu am făcut școală ungurească... apoi a venit România Mare, lucrurile s-au schimbat, am
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
spate în pînzele întinse și tot mă duc... Aveam 10, 11 ani cînd a venit o mătușă de-a mea din regat... a desfăcut gazeta... văd urmele de grăsime, untura scoverzilor împachetate... hîrtia impregnată... Ce uimitor, nu? Știți ce sînt scoverzile... O.G.: ...puterea de evocare a mirosurilor... I.P.:Ca la Proust... Pînă la 9 ani eu am făcut școală ungurească... apoi a venit România Mare, lucrurile s-au schimbat, am intrat în evul de glorie românească... pînă atunci nu auzisem
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
ora 6. 16 prin Simeria la Petroșani - de unde se va deplasa apoi 18 kilometri cu autobuzul până la cabana Groapa Seacă (1 208 metri). În cadrul drumețiilor organizate, organizatorii și-au propus vizitarea următoarelor obiective: Pasul Groapa Seacă (1 598 metri), Vârful Scovarda (1971 metri), Vârful Coricia (1883 metri), Cheile Jiețului, Căldarea Roșiile - cu o vastă panoramă spre Parângu Mare, lacul Zănoaga Stânii (1 910 metri), refugiul Agățat (1 600 metri), cabana Obârșia Lotrului (1 340 metri). Nu sunt admise drumeții decât sub
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
roumain : și, dans la langue source, leș termes appartiennent au registre neutre ou șont adaptés au milieu français, ils șont transposés par des culturèmes roumains dans le texte d'arrivée.1152 De cette manière, leș " crêpes " șont en roumain des " scoverzi ", leș " petits pains circulaires " représentent en effet des " colăci ", tandis que la paraphrase " une sorte de golf primitif " devient dans le texte cible le jeu " de-a poarca ".1153 L'autotraduction de poésie semble être plus délicate. Dans le cas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]