590 matches
-
furată și ea, orașul ciuntit, ca și statuia Fata cu ulciorul, emblemă a lui, făptuită de sculptorul Constantin Teslaru și ajunsă azi ciungă. Dar cu ceva vile ale celor care s-au „descurcat”, în deplină dizarmonie cu blocurie jumulite și scrâșnetele majorității. Ca o prăpurică așternută pe un mort parfumat sunt înscrisurile de firme, de pe fațada unei clădiri aflate pe esplanadă, în centrul Buhușiului. Ele denumesc multe destinații ale vastei zidiri, de o arhitectură stereotipă a evului de purpură, atât de
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > LA UMBRA UNUI TRANDAFIR Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 962 din 19 august 2013 Toate Articolele Autorului Dincolo de departe a mai rămas o rană ea lasă urme în suflet scrâșnet acolo sunt și cioburi miturile unei mari iubiri parte din noi însămânțată acum amintiri punct aici în lumea materială se moare scurt mă apropii tremuri de plec să nu plângi lasă urma lunii cum desenând o poveste unde pe pereche
LA UMBRA UNUI TRANDAFIR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 by http://confluente.ro/La_umbra_unui_trandafir_gheorghe_serbanescu_1376945226.html [Corola-blog/BlogPost/366600_a_367929]
-
gata să-l răpună, țipând: - Nu primesc ordine de la tine javră! Bagoas eunucul credincios ce-l păzea pe Alexandru se interpuse între cei doi la timp. Lama sabiei lui încovoiate o blocă pe cea macedoneană a lui Casandru cu un scrâșnet ce aducea neîndoielnic cu hurducăiala unei roți de căruță pe drumul neregulat de țară. Preț de o clipă se omorâseră fiecare din priviri unul în imaginația celuilalt. Bagoas nu era îndârjit de faptul că adversarul său se năpustise ca o
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
fă cu mâna la mașina care vine. Sfîntul Petru iese în mijlocul șoselei și ridică în sus ambele mîini, semn că are nevoie de ajutor. Mercedesul oprește la câțiva metri, iar roțile care au fost frânate brusc au scos un scurt scrâșnet și puțin miros de cauciuc ars. Ce faci moșule, ți s-a urât cu zilele?!... Fiul meu, suntem doi bătrâni neputincioși... Și ce vreți!? Dacă ați vrea să ne luați și pe noi o bucată de drum, că ne apucă
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1495253011.html [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
care vrea, astfel, venind cu amănunte verdice, să le descrie caracterele complicate. Iată o scenă în care Orașul devine personaj și martor la desfășurarea acțiunii. Orașul pulsa, trăia dinluminile teraselor, din acel zgomot difuz, indicibil, amestec de muzică, râsete isterice, scrâșnet de roți, de mașini și zornăit de tramvaie. El-Coyote porni în susul străzii; mergea cu pași ușori, elastici, de dansator profesionist. În colț, pe treptele de beton ale unei case vechi, în paragină, ședea ca de obicei o țigancă bătrână, fără
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_si_romanele_unui_scriitor_controversat_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
cu același nume, sau ceasul din Yaffo”. Și tot el spune, în continuare - ca să fim cinstiți cu noi înșine - că: „Poezia lui Carmel este mușchiuloasă, reavănă, cu pumnii în hârtie și aer de răscoală 1907, pe [strada] Dizengoff. Ea are scrâșnete din Cotruș, dar și miresme din violența amăruie a lui Zaharia Stancu”. Și apoi: „Scrisul lui Shaul Carmel seamănă cu o femeie care, de la distanță nu-ți spune nimic, dar de îndată ce te apropii de ea simți o privire arzândă și
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Shaul_carmel_fericitul_care_pleaca_.html [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
dacă mai aud că vorbești ceva despre mine, te omor! Jur că te omor. Înțelegi? Și două suflete care vibrează la unison. Aici este cîntecul de vioară al maestrului. Umanitatea trebuie să-și trăiască emoțiile în mod tandru, nepatologic, fără scrîșnete de genul Acum! Toată!!! Așa!! Malu Pilică o privi lung pe Anastasia: - Cam ce program ai... cum să spun... - Ca de obicei, mă duc pe străzi să vând ziare. De ce mă-ntrebi? - Mă refeream la următorii ani, nu la ziua
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_margineanu_serban.html [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
semnul vieții prins la sân./ Prin veacuri, te va adora poporul,/ De-acuma, pân-la ultimul Român!...(La răscrucea Neamului). Vasile Blănaru-Flamură, turnat din cremene la temelii Neamul Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Trec clipe-ntre noi vinovate, Incendii stau stinse-n cuvînt. O taină mi-ești încă, iubire, Pe care-o tresar și o ning, Însemn fără leac peste fire, Te chem, te condamn și te-nving. În regula faptei terestre E scrîșnet, ciocnire și fum, Și-un singur vagon cu ferestre, Pierdut fără timp pe un drum. Mi-e sete de tine și milă, Căci te-am prăbușit într-un vis, Mi-e foame, albastru și silă, Tu - cel mai cumplit compromis
PRĂBUŞIREA ÎN VIS de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1492855043.html [Corola-blog/BlogPost/382891_a_384220]
-
Adonis! Fâlfâiri de aripi ciunte, Îngeri decăzuți din drepturi Trec peste alaiuri frânte În vâltorile de cețuri. Tot înaltul și pământul Se cufundă-n întuneric, Într-o clipă tot cuvântul Amuțeste luciferic! Tânguiri tresar în noapte Căutând zori de lumină, Scrâșnetele sunt deșarte În pustiul din retină! Rând pe rând din neființa Hăului deschis sub zare, Cucerindu-și neputința Alte lumi ies din uitare, Iar pe margini de abisuri Unde haosul domnește Se trezesc la viață visuri Înălțându-se spre creste
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1461000251.html [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
Ascunde-n umbra crăcii, ce atârna în dodii / Motanul cel dibaci, flămând și pus pe șotii / Ani mulți la rând trecură, pieiră generații / Cotețul și ghârliciul le înghiți pământul / Un geamăn plin de carii, îmbătrânit de timp / Se prăvăli în scrâșnet, lovit aprig de vânt / A mai rămas doar unul să țină adăpost / Unui cățel plăpând în scorbura jilavă / Cu Cerul nu-i de joacă! Și-agudul știe asta! O cărucioară plină cu paie, trasă de un cal sur, opri pe
Sub aripi de agud by http://balabanesti.net/2011/12/13/sub-aripi-de-agud/ [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
devenim fiare, cu instinctul limitat și fără gândire. Unii se cațără pe iluzii materiale, care nu-s ale lor, construite-n vremelnicii de ei neânțelese. Am privit fețe cu peruci și cu priviri ce zic că-npart dreptate, le-am auzit scrâșnetul urii și posesia de diavol. Urâte și nedrepte făpturi, alese din atâta lume din țară. Zadarnică adunare de diriguitori, care nu vor fi niciodată în fruntea caselor din noi și din cartea vieții. Nu pot dracii să distrugă conștiința lumilor
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Infectia_virala_viorel_muha_1366451840.html [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
nespus de plăcute.” - Silvio Pellico Este toamnă, anotimp pe care-l îndrăgesc. Toamnă blândă, generoasă. Mă duc în pădurea din apropiere. O potecă umbroasă îmi călăuzește pașii la intrare. Continui drumul printre copacii bătrâni, călcând peste frunze maronii, ascultându-le scrâșnetul, ca un răspuns la gândurile mele. Sus, cerul este mai mult acoperit de crengile groase, răsfrânte, ale copacilor acestei păduri bătrâne. Poteca urmărește conturul lacului. Mă opresc pe podul de lemn, mă sprijin de balustradă și privesc văluritul blând al
ZIUA RECUNOŞTINŢEI (THANKSGIVING DAY) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ziua_recunostintei_thanksgiving_da_vavila_popovici_1352261145.html [Corola-blog/BlogPost/351278_a_352607]
-
când privești colinele Bucovinei în timp ce-ți rupi planetara pe-un drum orășenesc. Ce știe țăranul ce este șofranul? Frontiera medicinei are nevoie de viză de trecere la cetățean Adevărul simplu e însă că nu se poate fără. Cu scrâșnet de dinți, cu frecuș de tastă, viitorul medicinei e online, nu offline. Și cine nu știe să facă diferența ar face bine să deschidă un calculator cu acces la Internet. Pentru că, dincolo de metehnele și șubrezenia CNAS, dosarul electronic personalizat al
Cartela de sănătate, un gadget fără instrucțiuni de folosire by http://uzp.org.ro/cartela-de-sanatate-un-gadget-fara-instructiuni-de-folosire/ [Corola-blog/BlogPost/92724_a_94016]
-
cauza libertății și democrației”. Actualul președinte român, suspendat și demis, cu o tinerețe vânturată pe apele lumii, nu crede în cuvintele președintelui american și nici nu le prea cunoaște. Nu crede și nu este interesat de gemetele țării, ori de scrâșnetele ei...! Pe Traian Băsescu nu îl preocupă ceea ce spun istoricii, academicienii, nimeni! Traian Băsescu, desenatorul de țară, dezmembratorul a toate muchiile care ansamblează statalitatea românească, Traian Băsescu, agitatorul, clocotitorul apelor în care îneacă întreaga elită românească, survolează ca un uliu
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
viteză pe lângă mine (aproape că am fugit din calea lui) pregătindu-se să decoleze, deja, de pe breteaua de rulaj a avioanelor. "Pilotul", văzând că nu are viteza necesară decolării, frânează cu putere în dreptul locului de parcare numit "aeroflot"și, cu scrâșnet de cauciucuri, aproape cu jamba din dreapta ridicată de la sol, virează - îndreptându-se spre pistă de decolare. După ce a decolat l-am urmărit cam 10 minute cu privirea și l-am observat cum a zburat la înălțimea copacilor, îndreptându-se spre
MAREA EVADARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_evadare.html [Corola-blog/BlogPost/355730_a_357059]
-
cu toții! Aduc acum legitimația... - Repetă ce-ai zâs, băi coptură, încă o dată, că-ți mut fălcile de-o vezi pă mă-ta în chiloț! - tună Jery făcând spume la gură, de nervi - Paștele mamii tale de scroafă ordinară! Se aude scrâșnet de măsele.) Solomon îl privi drept în ochi, fără pic de frică, apoi strângând mașinal din buze, strigă și el, cu mâinile pâlnie la gură, ca și cum s-ar fi urcat într-o secundă pe cel mai depărtat deal: - Sunt scriitoooor
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1482930679.html [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
indirect, camera de filmat urmărind mereu față rigidă și opaca a lui Saul, pe care nu i se citesc sentimentele sau gândurile, doar încordarea maximă. Tot ce e în jur se vede că prin pâcla, în schimb gemete, vaiete, țipete, scrâșnete, bufnituri se aud clar, răsunând într-o lume strâmta, înghesuita pe ecranul îngust, aproape pătrat, ceea ce accentuează senzația de claustrare, de strangulare. Un băiat supraviețuiește prin minune gazării, doar ca să fie ucis cu mâinile goale de un nazist. Martor al
SON OF SAUL) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_neumann_1480343525.html [Corola-blog/BlogPost/362837_a_364166]
-
viteză în timp ce omul stătea încă în mijlocul drumului, privindu-și pușcă încă fumegânda din mâna dreaptă. Văzu mașină cum vine direct spre el și în ultima clipă, uitând de aripă rănită, preschimba lumină semaforului în roșu. Mașină se opri cu un scrâșnet de frane. Omul privi o clipă mașină, fără să realizeze pericolul prin care trecuse, privi apoi absent arătarea albă din praful drumului și pleca posac și încruntat spre ușa casei, inca rămasă deschisă. Încet, cu grijă, îngerul se ridică și
ÎNGERUL de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/stefan_kellner_1496464510.html [Corola-blog/BlogPost/376565_a_377894]
-
se pierd în hăul propriei umbre. Vine cu ploaia în față, biciuit de vântul rebel. - Bună dimineața, domnule doctor!... deschide cabina paznicul și iese în pragul ușii, trezit din moțăiala lui, din gândurile lui de paznic de noapte, alarmat de scrâșnetul porții de fier și de hărmălaia molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...”câinii și ei...” Traversează aleea și curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
fiind într-o temniță mai mare: Ne cresc orfani copiii pe coclauri,/ nevestele ca fânul se usucă,/ răsar din mame stânjenei și lauri,/ noi tot aici, noi tot cu gând de ducă., ibidem, p. 205; Țara-i o temniță, un scrâșnet și-o rugă., Traian Popescu, „Calvar”, p. 566); amintirea familiei lăsată în urmă este marcată totodată de gingășie și tristețe, iar întoarcerea din închisoare înseamnă revenire... nicăieri (M-am întors nicăieri. Nu mai am în cetate/ nici casă, nici visuri
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
zburau, iar Laura își găsise parcă liniștea, zâmbea din nou și optimismul puse stăpânire pe ea. Într-una din zile plecară la plimbare. Mergea cu Ionuț de mână și își făcea planuri de viitor, când deodată auzi gălăgie mare și scrâșnete de roți. Întrezări o mașină care intrase pe carosabil și se îndrepta cu viteză spre ei. Din reflex, îl împinse pe Ionuț în perete, cât mai departe, dar ea nu mai reuși să se ferească, o izbitură puternică o aruncă
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462037253.html [Corola-blog/BlogPost/378309_a_379638]
-
Nimeni și Nimic. N-am început și nici sfârșit... * Întunericul năpădește brusc în cameră. Cei doi dispar în beznă. Nimic privirea-mi nu mai poate prinde. Unde s-au dus? O pasăre țipă a moarte în golul dimprejur. Apoi un scrâșnet urechea-mi invadează. Sunt ai mei! Chiar dinții mei?! Iar din coșmar eu ies? Răsuflu abia, împovărat de vis, căci vis a fost! Nu-ncape îndoială! Cu gândul tot mereu la dispărutu-mi tată, scenarii construiesc întruna, vrând să-l
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1474783863.html [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului te-nfasor în cuvinte mă ascunzi în tăceri nici nu te mai țin minte printre-atatea dureri. roua buzelor mele taină ochilor tăi se-ntalnesc pe ascuns și s-aprind în văpăi. între scrâșnet și zâmbet. sânul meu tresăltând. gură ta cautanda. gură unui flamand. te mai port sub o geana doar prin sânge mă simți lacrima tremurânda din icoana cu sfinți. fulgerare de zâmbet fulguire de gand toamnă asta străină se răzbună plângând
INUTILE CUVINTE de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Inutile_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/360799_a_362128]
-
demnitatea de om. Pentru toate acestea, el își impune o atitudine fermă, în cultivarea și păstrarea lor. Tot ce contravine dreptății și adevărului, este considerat potrivnic și repudiat. De aici, vehemența discursului liric, nu arareori polemic, usturător. De aici încrâncenarea, scrâșnetul din dinți, îndemnul la luarea de atitudine împotriva celor care încalcă aceste deziderate, așezate pe stema proprie și care-l definesc plenar. Un poet încercat, care nu se află deloc în defensivă după urgiile prin care a trecut, ci a
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]