83 matches
-
blestemul. Dar câți au observat puterea general destructiva a acestei invectine (uneori reluate cu zâmbet ironic sau măcar în glumă)? Iată constatarea momentului actual: actualitatea. Logică blestemului aparent "simplu egoist" este ca, astfel, vor muri caprele tuturor vecinilor. Cu o scrâșnire din masele, să spunem că asistăm, azi, la crăparea tuturor caprelor, si ca putem, ca emblemă actuala, să anunțăm părăstasul - mai elegant spus "recviemul" - caprei tuturor vecinilor vecinului. Într-o colectivitate de "vecini" (un "Stat"), functioneaza iremediabil relații de sistem
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
nu-s visuri, ci vedenii de om care nu și-a rezolvat problema doagelor la timp. Du-te acasă și două săptămâni nu te mai uita la telejurnale; bea ceai de cucută și fă plimbări în loc cu verdeață... - ... și fără scrâșnire de dinți, nu?, am completat eu rețeta. Evident că l-am declart pe loc persona non grata. Moștenind de la o mătușă obiceiul de a visa pe episoade (la ea continua visul câte o săptămână), următorul vis a fost cu botezul
Visuri telefilice by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13499_a_14824]
-
slabe, medii, dar mai ales tari, marijuana amară la început, apoi dulce, și iarăși amară. Iar muzica îngerilor așezați comod pe umerii noștri ne va răsuna mereu în urechi - un fel de dar ca să nu ne auzim țipetele, chemările, plînsetul, scrîșnirea dinților. A new girl in town (II) Cîți ani ai? Dacă asta m-ai întreba ce-aș răspunde? 15? Visul m-a aruncat afară cu putere, cu ură. Sînt o fată de 15 ani. Mai semăn doar foarte puțin cu
Poezie by Svetlana Cârstean () [Corola-journal/Imaginative/7333_a_8658]
-
doar a bunicului scoțând sunete, precum ale taragotului lui Dumitru Fărcaș interpretând Doină și joc transilvan, ai casei lasă baltă televizorul și se retrag strategic spre locurile de dormit, unde nu sunt televizoare, nici video, nici arome culinare, ci numai scrâșniri de dinți pe bază de amintiri și promisiuni electorale. Și tot din cauza marii pauperități românești, aflăm dintr-un amplu reportaj tv că deputatul Marius Iriza ocupă cu modestie o cameră dintr-un cămin studențesc, fiindcă nu suportă confortul de la hotel
Sonată tv pentru scumpiri, guvern și cimpoaie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12015_a_13340]
-
chinurile veșnice : „de arde în tine focul poftelor celor păcătoase, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, gândește la focul acelei pedepse, și focul cel dintâi se va stinge în tine. Gândești tu să spui vreu neadevăr ? Adu-ți aminte de scrâșnirea dinților cea din iad, și frica de dânsa va fi frâu pentru gura ta”<footnote Ibidem, p. 22. footnote>. Sfinții Părinți ne mai sfătuiesc să evităm pricinile păcatelor și locurile unde putem cădea, căci mulți ne întristăm pentru păcate, dar
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de abanos, își umple fălcile cu cianură. Don Quijote are emuli pe potrivă, doar în grotesc și ridicol. Vino, duh al seninătății, încolăcește-te ca un vîrcolac de lumină peste tîmplele mele și-nvață-mă cum să-mi ucid gîndurile fără scrîșnire. Dansul Ziua de astăzi o rezervăm dansului prin ploaie. Singuri, doar noi, legați cu brațele unul de celălalt, lovindu-ne de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
șeful PSD-ului. Dar nimeni nu mai stă să asculte, fiindcă în fundal se aude vocea senatorului Adrian Păunescu recitând dintr-o capodoperă proprie. Iar microfonul reporteriței, camera de filmat, împrejurimile }ebei și MegaVijănul se umplu de durere, bocet național, scrâșnire de dinți ș.a. Moment patriotico-sonor realmente cutremurător, dublat de imagini blasfemice cu grămezi de mici pe grătarele încinse și un "hi-hi-hi" binecunoscut... Mare sărbătoare la }ebea... Bine că s-a terminat transmisia... TELEȘTIRE DE ULTIM| OR| l Pe B1 Tv
Caiele și potcoave de la "CNSAS" - S.A. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10265_a_11590]
-
nevoiți fiind a înjgheba o tradiție "pur moldovenească", ideologii de serviciu în domeniul cultural îi socoteau pe Eminescu, Alecsandri, Creangă drept "clasici moldoveni", în timp ce Titu Maiorescu era taxat drept "estetician român burghez". E adevărat că autorul Luceafărului era admis, cu scrîșnire, în Parnasul "progresist", fiind totodată numit, pentru publicistica sa de ordin politic, "calul troian al naționalismului românesc". Veronica Micle nu se bucura de nici o cetățenie etnică. Amuzantă e împrejurarea că linia despărțitoare se întîmpla a trece și prin interiorul aceleiași
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
talantul este gravă: „Doamne, te-am știut că ești om aspru, care seceri unde n-ai semănat (nota mea)...”. Dar de aici până la „...pe sluga cea netrebnică aruncați-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” parcă este o distanță prea mare. Să fie acesta, cu această dispoporție între greșeală și pedeapsă, Dumnezeul iubitor? Nu este Atotputernicul Vechiului Testament? Iar cel care rostește parabola să fie mielul Domnului? Nu uit, Andrei Pleșu este pentru rigoare
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2581_a_3906]
-
versuri ca acestea? "pe-atunci te înrolai fără să știi,/ după ce-ai rătăcit o iarnă prin munți/ și țăranii săraci de pe-acolo/ ți-au dat adăpost și mâncare,/ și bătrânii amorțiți de pe-acolo/ te-au deprins cu scrâșnirea și moartea/ pe-atunci te duceai în război pentru o fată,/ pe care nici n-ai apucat s-o iubești.../ abia i-ai spus o vorbă sau două,/ abia s-a întors întrebătoare spre tine...// pe-atunci plecai ca-n
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]
-
șleahta zeilor (...) Singur! Ah! Cel puțin dacă-n locul acestei singurătăți otrăvite de fantome, cum e singurătatea mea de acum, aș putea-o gusta pe cea adevărată, tăcerea și foșnetul unui copac! Singurătatea! Nu, Scipio. Singurătatea mea e plină de scrâșniri de dinți și răsună toată numai de zgomote și de strigăte stinse. Iar alături de femeile pe care le mângâi, după ce m-am depărtat de carnea mea îndestulată, în sfârșit, când peste noi se lasă noaptea și când am impresia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tiranic imperativul purității morale, se expune pericolului de a se steriliza artistic. E atît de moral că pare sterp, și atît de cast că pare nefecund. Îi lipsește tenacitatea dată de ură sau încrîncenarea iscată din răutate. N-are cruzime, scrîșnire sau tensiune, într-un cuvînt, neavînd rutina sentimentelor negative, se văduvește de firul energiei lor. De aceea, Ciprian Măceșaru pare împins de o fatalitate căreia nu i se poate împotrivi, docilitatea în fața destinului mergînd pînă la acceptarea fără crispări a
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
răscolire de esență traumatică, fără o exasperare sau o suferință în urma căreia să simți cum, sub unghi lăuntric, viața nu mai poate fi ca înainte, fără o astfel de clătinare, solzii de pe ochi nu cad. De aceea, condiția convertirii e scrîșnirea, indiferent că e una extatică, provocată de o revelație, sau una dureroasă, pricinuită de o nenorocire. Prin urmare, nimeni nu ajunge să creadă din senin, în virtutea unei facultăți cu care s-a pomenit din născare. E nevoie de o dospire
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
mai curînd speculative decît emoționale. Viziunea monocoloră a tenebrelor riscă la ora actuală a se înfățișa drept o făcătură. Mult mai favorabilă poeziei e plierea pe fireasca oscilație între extreme, pe o diversitate a momentelor sale ce evită încleștarea dolorică, scrîșnirea din dinți a unei singure opțiuni, a unei posturi ce eclipsează autenticitatea sufletească, eșuînd adesea în retorism. Spre lauda d-sale, Radu Ulmeanu evită o atare cale. Precum la paradigmaticul Arghezi, dialectica pămînt-cer cîștigă în substanță prin diversificarea traiectelor poeziei
Un spectru amplu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4631_a_5956]
-
incompatibilitate. Nu poți cere unui profesor de logică să-ți explice taina sfintei cununii, cum nu-i poți cere unui pozitivist să admită prezența transcendentului. Nepotrivirea e crasă și deznodămîntul e dinainte știut. O filozofie fără virtuți teologice e o scrîșnire amară de paradoxuri cioplite în gol. Căci, fără metafizică, filozofia ajunge o analiză a limbii, adică forma cea mai degradată pe care o poate lua lipsa harului speculativ. Bogdan Mincă se numără printre acei rari adulmecători ai lui Heidegger care
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
din ceruri pe pământ: „Aici sus nu ne putem bucura ca zbiri, / Dacă Tu nu Te-nduri să curmi iadurile și focul / Noi ne jertfim toți și le luăm iubiților noștri locul, / Coborâm la ei să-i alinăm în amarele scrâșniri”. Viziunea apocaliptică va culmina cu spectrul alienării abrutizante și al reificării umanului din Noul apocalips: „Heruvim al lumii pus în jug, / Sufletul împingea căruțe și tractoare; Nu se mai aflau în lume oameni...Ci toți / Scrâșneau prefăcuți în ciocane, strunguri
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
din respect față de supușenia spațiului virtual n-am s-o mai pronunț!) unuia sau altuia dintre competitori, privitorii erau și ei selectați cu grijă. Discreția era criteriul de bază al acestei “discriminări”, împărtășită de toți clienții casei, fără crâcnire și scrâșnire și mai ales cârtire. De data aceasta, alaiul curioșilor a asistat la o partidă de ramș inedită, nu în locul pregătit pentru așa ceva ci afară, în aer liber. Era ceva ce aducea cu aviditatea uliului care se rotește deasupra curții de
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
știi niciodată în ce fundătură te mai bagă! Are perfectă dreptate un contemporan de-al nostru, unul imposibil!-toate cuvintele limbii române parcă au înnebunit! Sunt furioase tot timpul. Ne umplu gurile numai cu țipete, cu urlete preistorice! E o scrâșnire continuă în această mașină de tocat cuvinte! Mi-e și frică să le aștern pe hârtie, să nu cumva să se spargă sub greutatea lor asurzitoare! Costel Zăgan 69. Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (68-70) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
și să ne arătăm toată micimea sufletească de care suntem în stare și care este una uimitoare și frapantă! ... Nu mai zic de micimea sufletească, invidia și frustrarea consumată în cadrul aceleași bresle și profesii, unde este, cu adevărat, „plângerea și scrâșnirea dinților”! ... Dar să nu uităm un singur lucru: că toate acestea ne pot arunca pe noi „în întunericul cel mai din afară”!... Trecând la un fapt concret, în ceea ce mă privește pe mine, în mod direct și personal, m-au
DREPT LA REPLICĂ. CE AVEM NOI A PIERDE SAU CE AVEM A CÂŞTIGA?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348586_a_349915]
-
înseamnă a se osândi la moarte veșnică, altfel spus, la chinurile iadului - căci sufletul nu poate să moară - precum slujitorul nevrednic care, neaducând niciun rod spiritual, va fi aruncat în “întunericul cel mai din afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei, 25-30). De aceea profeții mincinoși și ucenicii lor, care și-au făcut un idol din materie și din omul de carne, tăgăduind până și existența Spiritului - așa cum o face neurobiologul francez J.P. Changeux, care după ce citează afirmația lui
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Ce-i zborul fără umbră și umbră de ce zboară Cînd rostul ei de veacuri a înflorit în poarta Un tremur lin de sunet ivit dintr-o vioară Spre cerul plin de stele etern și pur mă poartă Atîtea vorbe bune, scrîșniri, dureri atroce Necazuri și tăcute, înnăbușite uri Mă fac să-i dau dreptate lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Ce-i zborul fără umbră și umbră de ce zboară Cînd rostul ei de veacuri a înflorit în poarta Un tremur lin de sunet ivit dintr-o vioară Spre cerul plin de stele etern și pur mă poartă Atîtea vorbe bune, scrîșniri, dureri atroce Necazuri și tăcute, înnăbușite uri Mă fac să-i dau dreptate lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Ce-i zborul fără umbră și umbră de ce zboară Cînd rostul ei de veacuri a înflorit în poarta Un tremur lin de sunet ivit dintr-o vioară Spre cerul plin de stele etern și pur mă poartă Atîtea vorbe bune, scrîșniri, dureri atroce Necazuri și tăcute, înnăbușite uri Mă fac să-i dau dreptate lui Benedetto Croce: Iubirea-i inundată de sterpede orduri Veniți în miezul zilei să respirăm culoarea Care se scurge-n suflet, răcoarea din pădure Priviți cu evlavie
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]