48 matches
-
Acasa > Cultural > Ecouri > NEBUNIE CURATĂ Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 834 din 13 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cred că oamenii, în genere, au un pic de scrânteală în ei încă de la naștere. La unii a plouat cu mai multă nebunie, la alții au fost picurați doar câțiva stropi. Oricum ar fi, fiecare din noi are o anume sminteală, ceva care ține de o rotiță lipsă, de o
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nebunie_curata_cristea_aurora_1365885629.html [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Fiecare are-o boală : Unul e într-o ureche, Altul e bolnav de oală, Celălalt n-are... pereche. Multe-n casă el adună
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scranteala_de_primavara_george_safir_1330154493.html [Corola-blog/BlogPost/346340_a_347669]
-
cunună, Mai postesc și rar înjură. Unii-s buni de nicio brânză, Munca e pentru tractoare! Au în bănci ceva osânză Și nevasta... fată mare! M-a luat o amețeală, Vreau și-n casă și afară, Oare nu e vreo scrânteală, Nu e de la primăvară? Referință Bibliografică: Scrânteală de primăvară / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul II, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scranteala_de_primavara_george_safir_1330154493.html [Corola-blog/BlogPost/346340_a_347669]
-
-s buni de nicio brânză, Munca e pentru tractoare! Au în bănci ceva osânză Și nevasta... fată mare! M-a luat o amețeală, Vreau și-n casă și afară, Oare nu e vreo scrânteală, Nu e de la primăvară? Referință Bibliografică: Scrânteală de primăvară / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 421, Anul II, 25 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scranteala_de_primavara_george_safir_1330154493.html [Corola-blog/BlogPost/346340_a_347669]
-
Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai Cu-atâția sfinți în calendar, Mă-ntreb, române, ce nu ai, Că nu te simți și tu, măcar, Că ești c-un picior în groapă și cu celălalt în rai? Scrînteală de anul nou (in vino veritas) Nu știu cine-a fost de vină. Avea o soață... bibelou! Vorbea cu ea și în latină, Dar a scrântit-o tare rău, Când i-a urat: ”un anus nou!! în moldova me saracî ma apucî
HEPIGRAME de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Hepigrame_george_safir_1379190579.html [Corola-blog/BlogPost/365032_a_366361]
-
de cursă lungă sau medie îi configurase o aură blasfemitor-malițioasă din partea „conformiștilor”, a unui teribilism săcăitor, „îmbătrânit în rele”, nemăsurat și fără perspectivă din partea colegilor de care n-a fost înțeles îndeajuns ori, a unui curaj nebun, un fel de „scrânteală” din partea celor obosiți de a-și tot declama la nesfârșit (și fără rezultat) opiniile contestatare. Fără a fi luați, măcar în seamă! Ca într-un superfluu dialog al surzilor. Mi-a propus, cu acest prilej, colaborarea sub flamurile unei entități
FRONDA ŞI CĂTE CEVA DESPRE LAŞITĂŢI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fronda_si_cate_ceva_despre_lasitati_.html [Corola-blog/BlogPost/367096_a_368425]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ? Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Fiecare are-o boală: Unul e într-o ureche, Altul e bolnav de oală, Celălalt n-are pereche. Multe-acasă el adună, Afișând o
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Scranteala_de_primavara_george_safir_1361357218.html [Corola-blog/BlogPost/352017_a_353346]
-
Mai postesc și rar înjură. Ei nu-s buni de nicio brânză; Munca e pentru tractoare, Au în bănci ceva osânză Și nevastă fată... mare! M-a luat o amețeală..., Vreau și-n casă și afară; Oare nu e vreo scrânteală? Nu e de la... primăvară? Referință Bibliografică: Scrânteală de primăvară? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Scranteala_de_primavara_george_safir_1361357218.html [Corola-blog/BlogPost/352017_a_353346]
-
-s buni de nicio brânză; Munca e pentru tractoare, Au în bănci ceva osânză Și nevastă fată... mare! M-a luat o amețeală..., Vreau și-n casă și afară; Oare nu e vreo scrânteală? Nu e de la... primăvară? Referință Bibliografică: Scrânteală de primăvară? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 782, Anul III, 20 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SCRÂNTEALĂ DE PRIMĂVARĂ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Scranteala_de_primavara_george_safir_1361357218.html [Corola-blog/BlogPost/352017_a_353346]
-
pe producătorul care produce ieftin, firma aia pe care ei o cunosc și au încredere că nu-i înșeală. Și muncitorii își iubesc patronul, să știți!" "Normal! exclamai cu un patetism în deriziune, ca în fața unei evidențe pe care numai scrânteala timpurilor o contestă. Încă puțin și patronii ar fi făcut să curgă lapte și miere." "Să știți că da! zise ea de astă dată cu jumătate de surâs ironic. Ce?! mă interogă cu o catifelată și neconvinsă brutalitate, credeți că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
revenit la statul în fața televizorului, fumând și privind în gol. În jur de patru, s-a ridicat și eu mi-am zis, da, da, plecăm. Dar nu pleca nicăieri - băga aspiratorul. Cu mult elan. Ai mai auzit de-așa o scrânteală? După criza de băgat aspiratorul, Detta s-a întors în bucătărie, a pus ceainicul, a făcut ceai și a stat fumând și privind în gol. O, Doamne, sper că mâine o să fie puțin mai incitant. Și un mail de la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
intervale, contrar firii mele setoase de claustrare. Simțeam nevoia unei cheltuiri de vorbe nu numai pentru alungarea singurătății și trecerea timpului (am uitat să spun că în ziua aceea urma să dejunez la ei), ci și pentru plăcerea ciudată - o scrânteală probabil - de a observa oamenii atât cât rămân descoperiți fără voie dar mai ales ceea ce reușeau totuși să ascundă în mecanismul încâlcit al cuvintelor care înșelător dau totdeauna impresia comunicării sincere și directe. Acum era vorba de domnul Pavel - el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
această intimitate, o mulțumire ce i se vedea pe față, că prietenele ce continuau s-o viziteze puneau, câte vedeau, pe seama fie a firii ei „abia acum descoperită” asupra căreia, erau convinse, se înșelaseră până atunci, fie a unei ușoare scrânteli „din ce în ce mai evidentă”. 10. Mijlocul lunii mai. Se împlinea o jumătate de an de la plecarea domnului Pavel. Zăpada trecuse, zilele se topiseră, vântul noii primăveri bătea ușor în rufele doamnei Pavel, întinse la uscat pe frânghia din curte, de la poartă până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
profesorul Dordonea - pentru că era puțin scântit În urma bătăilor de la anchete și din pușcărie. Se oferise voluntar, domnule! La el, la oraș, Dordonică n-avea familie - nu apucase să se Însoare la timp, iar mai târziu i-a fost greu din pricina scrântelii. Abia aștepta câte un prilej să se avânte În Întâmplări pe care Încă nu le Încercase până atunci. O călătorie cu camionul pe drumurile forestiere ale patriei nu trebuia cu nici un chip scăpată și, când Directorul ceruse ajutor de la bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întoarce cu un braț de urzici pe bicicletă și ar putea să le toace, să le amestece cu uruială ori tărâțe Înmuiate și să le dea la rațe. Ca să-l dibui pe Cel ce Doarme trebuie să știi să vezi scrânteala tuturor alor firii; să nimerești clipa neștiută când Soarele o dezmiardă incestuos pe buna sa soră Luna, când lumina se face neagră și apele curg la deal, când văzduhul Încremenește și toate par a Îngheța, tăcute; să scrutezi fără uimire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
saturație. Opiniile literare ale poetului simbolist au o linie estetizantă. K. pariază pe conceptul de „frumos”, făurit în turnul de fildeș al creatorului izbăvit de preocupările mărunte ale vieții. Dacă sămănătorismul, poporanismul, „naționalismul” îl indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica proprie prezintă afinități cu decadentismul în vogă la început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
traseul lui Mutu ar fi fost cu siguranță altul. Manchester înseamnă forță și eficiență, Arsenal, sobrietate și eficiență, Liverpool, tradiție și eficiență. La Chelsea, eficiența există doar în deziderate, tradiția e incertă, forța e discutabilă, iar sobrietatea pălește sub dimensiunea scrîntelii piramidale a lui Abramovici. Așadar, premisele ratării boeme sînt îndeplinite cu vîrf și îndesat. Cînd mister gospodin Roman toacă agoniseala petrolului siberian pe băieți cu cercei mulți și victorii puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
drojdie. Era, doară - cum scria pe firma lui cu cruce roșie, cu farfuria de alamă răscroită ca pentru bărbierit și cu ștergarul atârnat sub em blema „La briciul lui Cuza“ -, „subchirurg cu diplomă“, priceput adică la răni și bube, la scrânteli și la fântânele pentru lăsat sânge din tăietura cu briciul la braț, În care băga o boabă de năut; cum și la pusul lipitorilor și al ventuzelor „calificate“; și În afară de asta, chi tarist de forță, acompaniat de pitpalacii care sculau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu unul, două sau trei cuvinte, scrise lăbărțat, de sus pînă jos.” între timp a aflat că „prozatorul” e un maniac „incurabil”, evadat din sanatoriul de la Gîșteni. Reluînd cazul, în drum spre casă, ajungem amîndoi la concluzia că, din păcate, scrînteala asta că se pot cîștiga bani mulți din „literatură” o au și unii, nu puțini, care se plimbă în libertate. *Serile, sînt „student” al posturilor de radio străine, cel mai adesea al BBC. Am adunat deja cîteva plicuri cu „fișe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un bun-simț ireproșabil că inovația nu este fatalmente generatoare de capodopere. El replică, de pildă, la teoriile lui H. Bergson, formulând un judicios punct de vedere: „funcționarea reală a gândirii nu-i un automatism psihic pur”. Cât despre „marafeturile” și „scrântelile” dadaismului, i se pare că exhibă ceva caricatural. Chiar punctată de ciudățenii, e vădită aplecarea către filosofia religiilor și a culturii. Era convins că, în această sferă, are un cuvânt definitiv de spus. Nici o inhibiție nu îl încearcă când lansează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
în vatră cu spuză și apoi se pune pe buric. Legătoarea este bună pentru diaree (pânătecăraie). Mai șștia să descânte Anghelina Cucu, dar, cu deosebire, ea se specializase în „tras”mâini și picioare, oase rupte. Ea ne spune că la scrânteală, se „trăgea” mâna, piciorul (se așezau oasele la loc, cap în cap) și se lega cu ceapă pisată, pentru a se muia vâna sărită și pentru a trece durerea. Dacă nu se punea legătura de ceap peste scrântitură, fractură, locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
e în stare a construi ceva durabil în prezent, blocîndu-și și viitorul. Amnezia constituie un sindrom al unei alienări obștești, o "sminteală generalizată": " Fiecare fapt esențial din viață trebuie asimilat de intelect. Asumat moral și afectiv. Dacă nu înțeleg, înnebunesc". "Scrînteala" începe cînd refuzi să afli și să discerni din dorința deșartă că o să dormi liniștit. Tocmai în coșmaruri apar vinovățiile noastre ascunse de lumina zilei și de ochii lucizi". Ne aflăm între zeița uitării, Lethe, și zeița adevărului, Authecatos, adică
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
paraliza. Pur și simplu, nu eram în stare s-o controlez. Așa că "seriozitatea" lui Don Quijote m-a uimit și mi-a pus niște întrebări. Ce anume îl ajuta pe Don Quijote să nu se sinchisească de cei care râdeau de el? Scrânteala? Sau o credință? Și ce credință? Întemeiată pe ce? Nu cred că mă gândeam atunci la capacitatea de a pune iluziile mai presus de realitate. Nu eram nici foarte matur, deși aveam douăzeci și doi de ani, nici nu mă
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
fac ca acest simulacru de alienare să semene leit cu alienarea însăși. Subtilitatea construcției personajului stă, toată, în acest paradox: înscenarea pas cu pas a dereglării mintale nu face decât s-o ridice la pătrat, printr-un nou simptom: metanebunia. „(...) Scrânteala mea, nereperabilă poate niciodată, pentru că nu e vorba, repet, de o nebunie fățișă, sănătoasă, propriu-zisă, nebunia de care vorbesc eu nu încolțește decât în minți scăpărătoare, capabile să o ascundă din fașă, să n-o trădeze, să o țină perfect
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
cîtorva imnografi de profesie, poeți proletcultiști cu vechi state de serviciu. Imnografii au formulat unele observații prozodice, după care Mitică Dumnezeu le-a mulțumit și le-a dat drumul acasă. Textul a rămas intact în splendoarea lui inițială, inclusiv totalitatea scrîntelilor ritmice ("În luptă triumfător", "Străbunii noștri eroi") și superba rimă "mîndră/ eră" ce înnobila catrenul final. În august 1977, un decret prezidențial adăuga o nouă strofă, numărul greșelilor de accent sporind cu încă patru: "Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim", " Cu
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]