223 matches
-
ți le și învie. De poți să te chiombești o viață la ele, ca la televizor... Altui rege îi e dat să cânte atât de frumos, de se zice că înmiresmează cerul urechilor la îngeri. Gudulanul amorțește păsăretul în zbor. Scrântește berzele, pe care le-a căpiat întîi cu glasul lui, și le înfige în cioc. Coboară îngerii câte doi, câte cinci, în copacii de la Universitate, se tolănesc cu bucile lor roze pe bordurile de la crengile alea. Își vâră degetele în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din răsputeri, toată viața și că acum, din pricina vârstei, era teribil de scârbită că apăruse pericolul să-ntrerupă. Și viața și poruncile. Se menținea satisfăcător, era mai înaltă decât soră-sa, mai suplă și arăta aproape bine. Pentru o babă scrântită de vreo 80 de ani, completă Pinky. - Încântat, rosti el și se așeză. Și, fiindcă simțea că se aștepta mai mult de la el, mormăi: - Patricia? Patricia, ăsta e nume de aviatoare. - Vezi? Ți-am zis eu! Ți-am zis eu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Încât dac-aș putea-o ca să răsuflu-adînc Și bine - aș învenina vremea-n care-s osândit De a trăi. O geniu, ce pătrunzi Nemărginirea - iartă c-amărăciunea mea M-a-nvins! Tu știi să judeci și știi că nefericea Ades scrântește șirul gândirii și o face Sa meargă tocmai contra la calea ceea care Ar trebui s-urmeze. Un orologiu care în loc de-a-îmbla-nainte S-ar tîrîi-ndărăt. O, nu există crime, Căci toate, toate-s fapte unei gândiri pe dos, Unei simțiri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aveți calificarea necesară și compromiteți breasla. Ca să vezi, domnule, ce chestie: i-a stat maestrului Fujimori ceasul de apoi și, din cauza asta, i s-au Încurcat lui filamentele În cerebel și și-a pierdut uzul rațiunii pure. Foarte bine: ai scrântit-o, acum drege-o, naibii, cum poți și lasă văicăreala, că tot nu-ți mai folosește la nimic; masturbare intelectuală, frecție la picior de lemn. Gata, feții moșului, la furat, nu la-ntins mâna! Și repejor, că vă prinde ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
peste o clipă e grămadă la pământ și își dă ultima răsuflare. S-a întâmplat așa de repede, că a murit înainte ca ambulanța să plece măcar de la spital. De-aia tunde Stanley iarba. Unii cred că s-a cam scrântit, dar, de câte ori vorbesc cu el, e același Stanley pe care l-am cunoscut acu’ treizeci de ani, același om care a fost dintotdeauna. Doar că o jelește pe Peg. Unii se-apucă de băutură. Alții își caută neveste noi. Stanley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
lumești și să trăim într-o sărăcie sacră, precum fiul iubitului nostru Dumnezeu. În duminica următoare, vorbește despre munca intensă și cum ar trebui să câștigăm cât mai mulți bani. I-am spus lui David că, după părerea mea, e scrântit și că nu vreau ca Lucy să-i mai asculte tembelismele. Dar, la ora aia, David era deja convertit și nici n-a vrut să mă asculte. Două sau trei luni după aia, reverendul Bob hotărăște că din slujbele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
suntem numai noi doi? Mai mult decât atât: Când ai ticsit-o cu atâtea boarfe, că eu personal nu te-am văzut? Eram sigură că ai dormit tun, întreaga nopticică. Ai de gând să pleci undeva pe furiș? Te-ai scrântit la bătrânețe? Aș fi dispus să-ți povestesc totul cu lux de amănunte, însă, drept să-ți spun, mi-e frică că nu o să mă crezi. Mai bine tac! Spune, dacă ai ceva de spus! Mă faci curioasă... Poate că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
era cît pe-aci să fie călcată de o mașină Într-o zi, pentru că se uita În sens opus, știu că se Întîmplă o mulțime de accidente. Tot la Londra domnișoara Jordan a alunecat și a căzut și și-a scrîntit glezna cînd cobora din autobuz. E vorba de o fată din grupul nostru. N-a reușit să vadă Londra deloc pentru că a stat tot timpul În pat și de-atunci umblă În baston și cu glezna bandajată. Dar am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nesincer): Pare o muncă interesantă. O faci de mult? — Am început... cu mai puțin de doi ani în urmă. Era cu câteva săptămâni înainte de a se pronunța divorțul. Îmi prinse privirea și zâmbi. O, da, nu ești singurul care ai scrântit-o în privința asta. — Ei, da, e o consolare. — Tu și Verity aveți copii? — Copiii eram noi: n-aveam nevoie să facem alții. Dar voi? El avea copii. Avea trei fete din prima căsătorie, dar nu i se permitea să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
una - seara, târziu, din câte am înțeles, L-au găsit, săracu’ de el, abia a doua zi dimineața. A avut probabil dureri insuportabile. Se pare că atunci s-a apucat de băut. Se spune chiar că... înțelegi, s-ar fi scrântit un pic. A devenit cam ciudat - la minte, vreau să zic. Phoebe nu spuse nimic. — Deci te-am prevenit care-i situația în casa asta. — Trebuie să mă îmbrac special pentru cină? întrebă ea. — Nici gând! Nu pentru mine, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a apropiat-o de inimă. Uite ce tare îmi bate inima. Și bate de bucurie! De bucurie, fata tatii!... Acum chiar că nu mai înțelegea nimic biata femeie... „De atâta necaz cât s-o abătut asupra noastră s-o fi scrântit sărmanul”. Să trăiești, Marandă, și hai să ne bucurăm împreună. Spunând acestea, a scos-o în curte și au pornit spre grajd. În fața ușii, s-au oprit: Ascultă tu și spune-mi ce auzi? Ca să nu-l supere cumva, ea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cine le-o scris? Unul căruia îi zice Topâr... Topârceanu. Da da. Topârceanu îl cheamă. Doamne, ce frumos ni le citea învățătorul! Ei, acum sunt dumirit, Toadere, că, drept să-ți spun, atunci seara credeam... că, Doamne ferește... te-i fi scrântit și ai început să vorbești singur. Încă n-am ajuns zilele acelea. Cu toate că a fost o vreme când vorbeam singur... Când, Toadere? Când blestemații iștia de comuniști mă țineau singur în celulă și nu vedeam măcar soarele - luceafărul mamei lor
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și prezentînd puternice asemănări cu Eloise, tînăra văduvă de război a lui J.D. Salinger, care, Împreună cu o veche prietenă și copilul ciudat al acesteia, Ramona care avea, să ne aducem aminte cum putem, prieteni imaginari reușește performanța de a ne scrînti inimile În Sărmana gleznă scrîntită. În rest, ce-ar mai fi de spus despre film? Visele. Visele ocupă un loc aparte În text. Și În imagine. Mai Întîi, eroina Își povestește visul cu caii albi ce trag o căruță Încărcată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iubitori de animale. „Căpriorii și căprioarele nu mai au chef să se Întîlnească.” Uite-ai dracului! În urma căpriorilor vine tropotind poezia Clopotul Reîntregirii. Ce mi-a plăcut mie din această poezie a fost fenomenul Întîlnirii În timp ce bate clopotu’ de te scrîntește, dintre Mihai Viteazul, Burebista, săracu’, c-a ajuns să se-ntîlnească peste tot, Horea, Cloșca, Crișan și Iancu de Hunedoara. Parcă nu-s toți. N-are importanță, rezonanța unor versuri este atît de limpede, Încît ne sună seara-n cap, „ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de foame. Darie se hotărî să-și vâre batista în buzunar, tocmai când bocancul i se afundă într-o groapă. Era gata să cadă, cu ranița alunecîndu-i brusc pe ceafă, când îl prinse de braț Zamfira. - Doamne-ajută! că dacă vă scrânteați piciorul tocmai acum, nu era bine. - Când aluneci într-o groapă și nu cazi, se spune că e semn bun, își aminti Iliescu. Darie își îndesă batista în buzunar. - Pentru că veni vorba de groapă, începu el zâmbind, voiam mai demult
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
eu l-am făcut ? Nici bunul Dumnezeu n-ar fi zăbovit atâta să-l deznoade și să-l pună la loc... Cosmina nu-și putu lua ochii de la masca înfășurată în bandaje, dar întrebarea nu era pentru bolnav : — O să te scrântești, nu-i așa, profesore ? Simți cum începi s-o iei razna ? — La ce te poți aștepta de la un chirurg ? Trebuie să fii nebun de-a binelea ca să nu te scrântești. Uite cum e... Doctorul fără de arginți își scoase moneda și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în bandaje, dar întrebarea nu era pentru bolnav : — O să te scrântești, nu-i așa, profesore ? Simți cum începi s-o iei razna ? — La ce te poți aștepta de la un chirurg ? Trebuie să fii nebun de-a binelea ca să nu te scrântești. Uite cum e... Doctorul fără de arginți își scoase moneda și o azvârli în sus. Ea căzu, răsucindu-se în rotocoale tot mai mici și vibrând. — Cap, ghici Pantelimon. E bine. Așa ziceam și eu. Acum fii atentă. Să zicem că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
odinioară simbol divin al cerurilor cristaline, să semene cu un juvaer furat din coroana regelui Infernului. Să revenim însă la povestea noastră. în timpul expediției care se sfîrșise prin capturarea acelei pungi de ambră, vîslașul de la pupa ambarcațiunii lui Stubb își scrîntise o mînă, devenind astfel infirm pentru ceva vreme, iar Pip fusese pus să-l înlocuiască. Cînd Stubb îl luă pentru prima oară în ambarcațiunea lui, Pip se arătă foarte nervos, dar, din fericire pentru el, scăpă de orice contact direct
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și o răzuia numaidecît. Vreo pasăre cu penetul ciudat se rătăcea cumva la bord și era prinsă? dulgherul lua niște „balene“ bine șlefuite și o șarpantă din os de cașalot și meșterea o colivie ca o pagodă. Un vîslaș își scrîntea mîna? dulgherul îi mitocosea o alifie calmantă. Stubb își exprima dorința ca vîslele din ambarcațiunea lui să aibe stele roșii pe ele? vîrînd toate ramele în marea lui menghină de lemn, dulgherul îi oferea de îndată acea constelație. Vreunui marinar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
se rablagi, a se rafina, a se răni, a se redresa, a se reface, a se regulariza, a se roade, a se rotunji, a se ruina, a se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion s-a schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbat datorită Ioanei tranz.: Ioana l-a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a schimbat pe Ion part. schimbat, -ă nom. schimbarea, schimbatul A SE SCOROJI Pereții se scorojesc tranz.: Căldura excesivă scorojește vopseaua de pe mașină part. scorojit, -ă nom. scorojirea, scorojitul A SE SCRÂNTI Glezna se scrântește din cauza tocurilor tranz.: Ioana își scrântește glezna din cauza tocurilor part. scrântit, -ă nom. scrântirea, scrântitul A SE SCUMPI Pâinea se scumpește tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]