89 matches
-
o atitudine savantă dar numai pentru început. Cedez în următoarele ore și stau ghemuită sub tutela ei de autoritară atroce ca și cum am intrat într-o transă, consecința unor arome și descântece ancestrale. Fac planuri pentru viitoarele vieți, port dialoguri cu scrântiții de pe marginea oceanelor care mănâncă grăsime de balenă, strig la toți posesorii de mașini cu șase viteze care-și mătură semenii ducându-i repede și sigur în iad, caut cărți pentru copiii fără școală, fug și iarăși fug, Doamne! - Lasă
CARTEA CU MIROS DE MIR ŞI TĂMÂIE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1420627456.html [Corola-blog/BlogPost/376646_a_377975]
-
ușii și nu în spatele ei?! Poate mă interesează transcendența sau nirvana. Diogene umbla pe străzi ziua în amiaza mare cu lumânarea aprinsă iar Salvador Dalli se arăta când avea chef, fără veșminte. Toți oamenii de geniu sunt considerați de către vulg, scrântiți. De către vulg... Fără ca ei să fie scrântiți. Uite-l că a dispărut. Sună la apartamentul de deasupra. - Da, vă rog. Lumina am plătit-o, televizor nu avem, ce mai doriți? - Sst, vorbiți mai încet, doamnă. Șoaptele lor nu se mai
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Valentin_si_valentina.html [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
cu moașele satului neavând nicio pregătire de specialitate. Doftoroaiele satului erau la mare preț. Sătenii la ele mergeau că să îi vindece de coleț, de brâncă, să le descânte de deochi, să le pună nodul, o cârpă înnodată pe piciorul scrântit, să-i tăie sub limbă ca să scape de gălbenare, să le dea "nasturi", pilule făcute din ierburi. Baba le descânta cu cărbuni stinși într-o oală de pământ cu puțină apă, își făcea ritualul pe îndelete, îi scuipa între ochi
AM PRIVIT CU UN OCHI ... PE DINĂUNTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_am_privit_cu_un_ochi_p_elena_buica_1354866831.html [Corola-blog/BlogPost/351680_a_353009]
-
în pericol! Alma îi privi pe sub gene zâmbind așa cum făcea în copilărie când era gata de o ghidușie. - Ce poate să pățească o simplă guvernanță? Și am fost recomandată lordului de o cunoștință apropiată a lui, mătușa Annie. - E cam scrântită contesa Annie, nu vreau să fiu nepoliticoasă dar asta este adevărul, se fâstâci mama Almei. Era o persoană delicată, nu-i plăcea să jignească. Alma râdea, dintîi albi sclipeau perfect aliniați și dezgoliți de gura cu buze roșii, frumos conturate
MY LORD (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1468780107.html [Corola-blog/BlogPost/341182_a_342511]
-
murmur blând, trandafir strâns într-un șip parfum fin, un vis sublim, nobil fir de lăcrămioară Și floarea aiurit crescută-n câmp parfum de roze-aruncă-nspre lumină și spini culege-n juru-i, gest cam tâmp, dar muguri apără de-al ochiului scrântită vină Virtutea lor tăcută-i, făcută să ascundă paloarea rătăcită-n nelemnoase câmpuri Doar trandafiru’-i făcut să ne pătrundă cu-al lui dulce chip, și-odoare, rânduri-rânduri În tinerețea ta, doar roze aflu-n gându-ți când versu’-mi
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
și-ți strecoarăal petalei murmur blând, trandafir strâns într-un șipparfum fin, un vis sublim, nobil fir de lăcrămioarăși floarea aiurit crescută-n câmpparfum de roze-aruncă-nspre luminăși spini culege-n juru-i, gest cam tâmp,dar muguri apără de-al ochiului scrântită vinăVirtutea lor tăcută-i, făcută să ascundăpaloarea rătăcită-n nelemnoase câmpuriDoar trandafiru’-i făcut să ne pătrundăcu-al lui dulce chip, și-odoare, rânduri-rânduriîn tinerețea ta, doar roze aflu-n gându-țicând versu’-mi ți-este drag, iubite, roză suntu-țiSonnet 54O how
MIHAELA TĂLPĂU by http://confluente.ro/articole/mihaela_t%C4%83lp%C4%83u/canal [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
drumul spre acasă Obraz lângă obraz, în singurul balans Ce-ar fi să ne dorim coloana vertebrală să stea înțepenită în ultima copită Între priviri inapte să fie-o foaie goală Pe ea să ardă buza de-al tău nedor scrântită Ce-ar fi să ne iubim de când se naște clipa Să nu sinapsoim înfierbințeala noastră Să rupi, din când în când, cu dinții tăi, aripa, În zbaterea terestră să mă îndoi albastră... Referință Bibliografică: Ce-ar fi? / Mihaela Tălpău : Confluențe
CE-AR FI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1442513539.html [Corola-blog/BlogPost/365556_a_366885]
-
murmur blând, trandafir strâns într-un șip parfum fin, un vis sublim, nobil fir de lăcrămioara Și floarea aiurit crescută-n câmp parfum de roze-aruncă-nspre lumină și spini culege-n juru-i, gest cam tâmp, dar muguri apară de-al ochiului scrântita vină Virtutea lor tăcută-i, făcută să ascundă paloarea rătăcită-n nelemnoase câmpuri Doar trandafiru’-i făcut să ne pătrundă cu-al lui dulce chip, și-odoare, rânduri-rânduri În tinerețea ta, doar roze aflu-n gându-ți când versu’-mi
SONET 54 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1475761228.html [Corola-blog/BlogPost/381405_a_382734]
-
fost criticul de teatru Maria Zărnescu. Au avut loc mai multe spectacole de teatru: "A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, "Cafeneaua" de Carlo Goldoni, "Domnul Jurdan", rescriere dramatică de Victor Ioan Frunză după "Burghezul Gentilom" de Moliere și "Jourdain cel scrântit" de Mihail Bulgakov; "Hamlet" după William Shakespeare, "Îmblânzirea scorpiei", un spectacol muzical după William Shakespeare, "Metoda Gronholm" de Jordi Galceran, "Omul cel bun din Seciuan" de Bertolt Brecht, "Romeo și Julieta" după William Shakespeare, "Solo Goya", spectacol de teatru-nonverbal, "Svejk
Festivalul Internațional de Teatru Clasic - Arad () [Corola-website/Science/332041_a_333370]
-
filme sudafrican recunoscut pe plan internațional. Filmele lui 24 la număr, sunt cunoscute ca filme pline de umor care tratează teme legate de continentul african. Filmul cel mai renumit fiind „The Gods Must Be Crazy” (în traducere „Zeii sunt probabil scrântiți”) film care după premiera din anul 1980 a rulat trei ani fără întrerupre în SUA.
Jamie Uys () [Corola-website/Science/314244_a_315573]
-
cu toată ființa, nu vedea ce i se poate reproșa, concepția ei, ca să zic așa, despre lume era generoasă și nimeni nu te obliga să discuți sau să trăiești cu ea sub același acoperământ dacă nu-ți plăcea. Nu era "scrîntită", cum ai fi fost tentat să crezi la prima vedere, și de acest lucru îmi dădui seama continuând conversația, care, odată iritarea mea trecută, se mai potoli. Nu se supăra de replicile dure sau ironice și te ispitea să-i
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Formosa. Se roagă să fi fost sterilizate și să nu poată depune vreun ou. Nu vrea să distrugă orașul. O specie nonendemică, precum mangustele În Martinica și nutria În Louisiana, e ca un incendiator Într-o pădure, sau ca un scrîntit lăsat de capul lui cu o bombă artizanală; distrugerea este mult prea simplă. Tehnologii joase. Sau nici un fel de tehnologii. CÎnd revine În cameră, Franțoise, Cybelle și barmanul se bălăcesc deja goi În piscină, cu paharele lor de Corbu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
care l-a lăsat pe doctor cu gura căscată. Obiceiurile vechi dispar greu. Data viitoare când aveam să fiu nevoită să merg la doctor, indiferent de problema de care aveam să sufăr, de la o durere de ureche până la o încheietură scrântită, urma să am mari dificultăți în a mă opri să nu-mi dau chiloții jos și să nu mă cațăr pe patul de consultație. Doctorul a făcut ce-o fi făcut el acolo. Adică ceva care a adus-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
aminteam. Că era un megaloman, un strateg de sufragerie care alcătuia hărți de război și se visa-n locul ministrului, cu ele-n mână. Dar nici cu Sebastian nu mi-era rușine. Un ranchiunos: Eliade ratat, Camil grandoman, Eugen Ionescu scrântit, Noica aventurier. Toți îi miroseau urât. Chiar și studenții mei observaseră neregula: „Haideți, dom, profesor, că ăsta-i un invidios, se vede de la o poștă!“ Așa era. Din spirit de contradicție, le-am povestit că nu e-așa. „Bine, dom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acordul vecinilor ca să ținem animalele în casă, cu obligațiile respective: carnete de sănătate, Miki, Piki, Coco. Fără ele nu te primește la policlinică pentru vaccinare, care-i obligatorie, pentru tratament când sunt bolnavi, ca și voi, copii: răcit, un picior scrântit, lovit. Piki nu dormea, plângea, așa cum plâng cățeii. Ce credeți că i-a recomandat doctorul veterinar ? Nu (da). Să asculte mai puțină muzică, și chiar să facă o pauză. Cu Miki am pățit-o și mai rău: a născut doi
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
pretențios în felul lui și, în ciuda a tot ce se întâmplase, Stella lega această mândrie de propria ei concepție asupra prețuirii pe care George o acorda soției lui. (Câțiva dintre cei care intuiau aceste idei ale Stellei le considerau total scrântite.) Stella simțea că nu existau decât el și ea, deasupra și deosebit de tot ce-ar putea face George cu o târfă. Acum însă, poate ca un rezultat al șocului fizic și al debilității, această mărinimie agnostică îi fusese zdruncinată. Stella
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
s-o considere mototoală. De fapt, era moartă de frică. Căci deși nu-și fracturase niciodată nimic, nici nu se rănise prea grav, știa ce Înseamnă durerea. O Însoțise pe mama la spital când avusese două coaste rupte și mâna scrântită. Avea zece ani. La sala de gardă, la Spitalul de Urgență, Înainte ca mama să fie examinată, stătuseră cinci ore pe scaune, În sala de așteptare, În timp ce erau aduse persoane cu targa - oameni care avuseseră accidente de mașină sau infarcte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Își petreceau vremea una În camera celeilate până se crăpa de ziuă, bând vin ieftin și vorbind despre băieți și sex. Într-una din nopțile nițel mai luate din primul lor an, s-au luat la Întrecere Într-un concurs scrântit Încercând să-și aducă aminte versuri din cărțile lui Doctor Seuss 1 din copilărie. Ruby era sigură că putea să recite Întregul Fox in Socks 2 de la un capăt la altul. Ajunse doar până la „Gu-gu guma de me-mestecat! Face Gu-gu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
reabilitat numai pe jumătate. În reclamație, ea descrisese cu lux de amănunte conflictul, așa că ăia n-au stat prea mult pe gânduri și l-au mutat cu serviciul Într-un fund de țară, unde a rămas până În zilele noastre. Nițel scrântit, cum am zis, omul ăsta, dar avea un suflet mare. Ceilalți navetiști abia așteptau să fie viforniță și să se Înzăpezească drumurile: aveau prilejul să chiulească În mod oficial. Iar când Ministerul declara Întreruperea cursurilor pe motiv de condiții meteo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
stările acestea sunt tranzitorii. Se declară în schimb „martirul ființei”, și asta pentru că ființa este un „factor de suferință” (I, 238); cei care au suferit „vor fi trăit cu maxim de profit” (I, 294). De aceea îi admiră pe „originalii scrântiți”, pe aceia „care sunt excentrici în chip inconștient; care își fac numărul din fatalitate” (III, 78). De aceea, de asemenea, preferă natura. A fi natură devine însă o imposibilitate: „La Paris, nu mai poți vedea nici un animal adevărat. Câinele și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Să rămâie Lenuța curată și luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca maica care i-a născut,/ Ca Dumnezeu când i-a lăsat’’. Se descânta trei zile la rând, în afară de duminică, de câte trei ori, în aceeași piatră ca să se împlinească leacul. Scrântitul picioarelor și al mâinilor, entorsele și durerile de șale erau vindecate prin „călcarea’’ de către o femeie care născuse gemeni. Călcatul se făcea trei zile la rând, de câte trei ori consecutiv, în afară de duminică. Pe pragul de la odaia de zi se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
loghitură,/ Scrântitură de nouăzeci și nouă de feluri./ Să rămâie Ion curat, luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți de gemeni ori chicior scrântit’’, la care bolnavul răspundea: „Nici doi băieți de gemene, nici chicior scrântit’’. Dialogul, însoțit de călcătură, avea loc prin trecerea peste prag de trei ori într-o parte și tot de atâtea ori înapoi. Descântecul „de negei” se practica la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luminat/ Cum mă-sa l-a făcut/ Cum Dumnezeu l-o lăsat’’. Între femeia care călca și bolnav avea loc următorul dialog: „Doi băieți de gemeni ori chicior scrântit’’, la care bolnavul răspundea: „Nici doi băieți de gemene, nici chicior scrântit’’. Dialogul, însoțit de călcătură, avea loc prin trecerea peste prag de trei ori într-o parte și tot de atâtea ori înapoi. Descântecul „de negei” se practica la oameni și la animale. Se folosește apă neîncepută dintr-o cană pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai primește expresie sintactică; el rămâne subînțeles sau deductibil: „Poate e vreo pasere în odaia cealaltă, vorbi dl. Nazarie. Dar era sigur șdl. Nazarieț că fusese o pasere.” (M. Eliade), „- Dumneata nu-l cunoști pe Simeon. Totdeauna a fost nițel scrântit.” șSimeonț (G. Călinescu), „Irina puse mănunchiul jos și vru să se aplece la rădăcina spicelor să secere mai departe, dar se opri. șIrinaț Își duse mâna la frunte, ca și când ar fi vrut să alunge vreo gânganie, se șterse apăsat, se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Alex începuse să a o îndrăgi așa cum Michel îl îndrăgise pe Boaz. Boaz are față de bani o detașare plină de farmec dar nu indiferență. Cine vrea să-mi dea, să știe că sunt bine primiți. Singur se autodefinește ca fiind scrântit la cap sau tâmpit. Își scrie prost scrisorile, eludând orice regulă de ortografie. E pasionat în schimb de optică pe care o studiază cu plăcere. De urât, nu urăște pe nimeni. Iubește în schimb femeile din familia lui: pe micuța
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]