85,183 matches
-
socotit că merită deplasați la aeroport câte un operator și un reporter pentru a marca la telejurnalul de seară sosirea lui. M-am dus la aeroport să-i întâmpin. Și așa se face că am asistat la scurtul interviu luat scriitorului imediat după ieșirea din sala de bagaje. Este abordat de o tânără tunsă scurt, cu un microfon în mână și urmată de cameraman. ,Domnule Vargas Llosa, ați mai fost în România acum zece ani." - ,Da", confirmă Vargas Llosa. - ,Cum vi
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
a schimbat România în acești zece ani?" - ,Mi-ar fi greu să vă răspund, întrucât încă mă aflu pe aeroport..." Două zile mai târziu, PRO TV, în cadrul telejurnalului de seară, transmite de la Neptun, unde Vargas Llosa urmează să primească, din partea Uniunii Scriitorilor, premiul ,Ovidius". Prezentatoarea știrilor ne spune că Marió Vargas Llosa (accentul ei e ca în vocativul românesc de la Maria: Marioo!), ,celebru scriitor peruan, a sosit în România însoțit de verișoara Patricia și de a treia soție". Știrea mă lasă perplex
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
mai târziu, PRO TV, în cadrul telejurnalului de seară, transmite de la Neptun, unde Vargas Llosa urmează să primească, din partea Uniunii Scriitorilor, premiul ,Ovidius". Prezentatoarea știrilor ne spune că Marió Vargas Llosa (accentul ei e ca în vocativul românesc de la Maria: Marioo!), ,celebru scriitor peruan, a sosit în România însoțit de verișoara Patricia și de a treia soție". Știrea mă lasă perplex și mă duce cu gândul la Radio Erevan: e drept că Vargas Llosa nu a venit însoțit de două persoane ci de
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
îndrăgostit de Shakira! După care, spre a ne convinge, imaginea se mută din studio în hotelul neptunian și, în timp ce Vargas Llosa traversează holul însoțit de Patricia, este abordat de un reporter (nevăzut) care, plin de antren, îl întreabă pe celebrul scriitor peruan - evident, de față cu doamna - dacă e adevărat că e îndrăgostit de Shakira. Pe ultimele cuvinte ale întrebării, până să se dumirească Vargas Llosa despre ce este vorba și să mediteze la un posibil răspuns, este montată o secvență
Trecerea lui Vargas Llosa prin România by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11222_a_12547]
-
căreia țara îi datorează atât de mult, rămâne o impietate. Dl Cosmin Zidurean îl confundă pe soțul Marthei Bibescu, prințul George Valentin Bibescu, pe care îl învestește cu poziția de stăpân al Corcovei, cu vărul lui primar, prințul Anton Bibescu, scriitor și diplomat, adevăratul stăpân al acestei moșii mehedințene și prieten al lui Marcel Proust. Numai că numele lui nu e nici măcar pomenit, ceea ce e grav, deoarece ,dintre Bibeștii amintiți, el se cuvenea cel dintâi numit într-o evocare a Corcovei
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
că Marcel Proust ,o vizitează în două veri la rând la Corcova" pe... Martha Bibescu! Corcova rămăsese un vis neîmplinit pentru Marcel Proust, unde, într-adevăr, voia să vină, dar la Anton Bibescu, nu la Martha, care nu stătea aici! Scriitorul francez n-a fost niciodată în România. Dacă n-a avut acces la vasta Correspondance a lui Marcel Proust, dl Cosmin Zidurean putea să consulte studiile românești ale lui Mihail Sebastian, Valeriu Râpeanu, Cornelia Ștefănescu, Maria Brăescu ș.a., mai la
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
a cincea a unui vrej de viță de vie. Slujind justeței, aproape toate puteau lipsi, însă obligatorie era fotografia prințului Anton Bibescu, marele prieten al lui Marcel Proust și unic stăpân al Corcovei, ale cărui nenumărate scrisori primite de la marele scriitor francez constituie substanța volumului Lettres ŕ Bibesco, préface de Thierry Maulnier, La Guilde du livre, Lausanne, 1949. Aflu dintr-un alt ziar că domnul Cosmin Zidurean este psihoterapeut și oenolog. Deformările domniei-sale îmbracă, într-adevăr, aspectul unei anamorfoze etilice, singura
Marcel Proust în România? - Connaisseur! by C.D. Zeletin () [Corola-journal/Journalistic/11233_a_12558]
-
un post de televiziune, că el îl va plimba pe Coelho prin țară, cu automobilul său Maybach, nu mi-a picat deloc bine. Tocmai ce avusesem niște contraziceri despre autorul Zahirului, că e un autor comercial. În dispută cu cîțiva scriitori la a căror părere țin, eu susțineam că brazilianul e un scriitor cu succes la public, fiindcă știe să povestească și a nimerit o formulă literară care se potrivește cititorului obișnuit din toată lumea. Ba nu! E comercial, și scrie după
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
țară, cu automobilul său Maybach, nu mi-a picat deloc bine. Tocmai ce avusesem niște contraziceri despre autorul Zahirului, că e un autor comercial. În dispută cu cîțiva scriitori la a căror părere țin, eu susțineam că brazilianul e un scriitor cu succes la public, fiindcă știe să povestească și a nimerit o formulă literară care se potrivește cititorului obișnuit din toată lumea. Ba nu! E comercial, și scrie după rețetă! Bine, zic, dacă scrie după rețetă, de ce nu se găsesc și
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
toată lumea. Ba nu! E comercial, și scrie după rețetă! Bine, zic, dacă scrie după rețetă, de ce nu se găsesc și alții care să ajungă la aceleași tiraje ca el - sau măcar pe sfert! - scriind după rețeta succesului comercial infailibil. Marii scriitori, vine replica, nu se compromit, conștiința artistică le interzice să coboare la formule comerciale! Dar, întreb, scriitorii mai mici, care aleargă după cititori și sînt în stare și de compromisuri, ca să le intre pe sub piele, ei de ce nu nimeresc rețeta
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
se găsesc și alții care să ajungă la aceleași tiraje ca el - sau măcar pe sfert! - scriind după rețeta succesului comercial infailibil. Marii scriitori, vine replica, nu se compromit, conștiința artistică le interzice să coboare la formule comerciale! Dar, întreb, scriitorii mai mici, care aleargă după cititori și sînt în stare și de compromisuri, ca să le intre pe sub piele, ei de ce nu nimeresc rețeta literaturii comerciale care aduce milioane de cumpărători ai mărfii numite carte? Fiindcă dacă ar exista o asemenea
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
aduce milioane de cumpărători ai mărfii numite carte? Fiindcă dacă ar exista o asemenea rețetă producătoare de tiraje uriașe, s-ar găsi autori care s-o folosească, fie și sub pseudonim. Eu nu susțin despre Coelho că e un mare scriitor, dar în nici un caz nu mi se pare un romancier pe care să-l trimiți la plimbare, cu formula lui literară. Că romanele lui inițiatico-sapiențiale nu-mi spun mare lucru și că poveștile imaginate de el îmi stîrnesc curiozitatea la
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
bine ceea ce își propune să facă. Nu cred că succesul la public, fie el și planetar, ca în cazul lui Coelho, e și un indiciu al marii valori literare, așa cum e ea evaluată în ultimele decenii. Dar cînd tot noi, scriitorii, ne plîngem de o criză mondială a literaturii, iar Coelho are peste 65 de milioane de cititori pe tot globul, asta fără a lua în calcul edițiile piratate ale romanelor sale, poate că nu el e cel care are o
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
Atît cît a fost, receptarea ne poate da însă o imagine concludentă despre meritele și neajunsurile acestor prime două volume. Părerea generală a fost că DGLR a beneficiat din plin de precedența celorlalte două dicționare importante de acest gen: Dicționarul scriitorilor români coordonat de clujenii Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu (a cărui informație se oprea în 1989) și Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, un prim volum elaborat de Institutul ,Al. Philippide" din Iași, plus altele specializate numai
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
istoriei, cît și pe orizontala geografiei" - Ion Simuț, în Dilema veche, nr. 90/2005), ca varietate a profesiunilor scrisului, a speciilor și genurilor literare, precum și a instituțiilor. Pentru prima dată, s-a remarcat, un dicționar de acest fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
precum și a instituțiilor. Pentru prima dată, s-a remarcat, un dicționar de acest fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
s-a remarcat, un dicționar de acest fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
fel pune laolaltă scriitori, publiciști și editori, traducători din și în limba română, opere literare și scrieri filozofice, publicistice, folclorice etc., publicații periodice, societăți literare și culturale, scriitori basarabeni și din zonele limitrofe, scriitori evrei de limbă română din Israel, scriitori, publiciști, reviste și instituții culturale din diaspora și din exil ș.a.m.d., adică cam ,tot spațiul literaturii române și toate fenomenele din interiorul lui", cum spune în prefață E. Simion. Într-o cultură căreia îi lipsesc astfel de instrumente
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
metodologia și de criteriile de redactare, și, evident, tehnice. Ca efect imediat al numărului foarte mare de colaboratori, s-a observat că s-ar fi impus o selecție: nu toți semnatarii meritau să-și aducă modestele contribuții la dicționar. Unii scriitori sau teme au încăput pe mîini nepricepute, semnatarii fiind practic depășiți de subiect, fapt care a condus la diferențe calitative mari între tratări: stiluri nepotrivite, cînd plate, cînd pamfletare, abordări sumare, anacronice, școlărești sau chiar rău-voitoare, texte cu omisiuni, inexactități
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
articole datorate atît unor autori mai tineri, cît și veteranilor... în timp ce unii autori ceva mai Ťclasiciť rămîn într-o ramă vetustă, favorizată și de faptul că același autor este obligat să interpreteze la distanță de un sfert de secol același scriitor pentru care probabil nu are multă simpatie" și încă (în Dilema veche, nr. 90/2005): , Mai multe texte referitoare la autori din sec. XIX, mari și mici - dar mai ales mari - sînt masiv sau total îndatorate celor din dicționarul de la
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
sau, și mai rău, a ideologizării cu tendință a criteriilor de redactare, a ,viciului de procedură", altfel spus, i s-a reproșat dicționarului, aproape în unanimitate, eufemizarea și bagatelizarea contextului politic, a angajamentului biografic și a publicisticii ideologice a unor scriitori. ,Cosmetizarea estetică", dezideologizarea a făcut că scriitori precum Alexandru Andrițoiu, Paul Anghel, Costache Anton, Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Ion Brad, Nina Cassian, Horia Deleanu ș.a. să iasă absolut onorabil. Polemizînd cu prefața lui E. Simion în care acesta
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
tendință a criteriilor de redactare, a ,viciului de procedură", altfel spus, i s-a reproșat dicționarului, aproape în unanimitate, eufemizarea și bagatelizarea contextului politic, a angajamentului biografic și a publicisticii ideologice a unor scriitori. ,Cosmetizarea estetică", dezideologizarea a făcut că scriitori precum Alexandru Andrițoiu, Paul Anghel, Costache Anton, Aurel Baranga, Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Ion Brad, Nina Cassian, Horia Deleanu ș.a. să iasă absolut onorabil. Polemizînd cu prefața lui E. Simion în care acesta respingea excesele și pamfletul ca abordări de
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
prefațatorului, la altele nu pare nici măcar editura), ediții postume nemenționate, la publicațiile periodice lipsesc bibliografiile ș.a., dar, mai ales, autori nemenționați. Gabriel Dimisianu remarcă (în Adevărul literar și artistic, nr. 4/2005) absența lui D. Drăghincescu, Ion Simuț deplînge absența scriitorilor din Bihor și a Florinei Ilis, Șt. Borbély remarcă lipsa Caietelor Echinox și a Sandei Cordoș, Dan C. Mihăilescu face o listă întreagă, în fine, din cauza lipsei a numeroși scriitori bănățeni, Robert Șerban numește lucrarea (în Orizont, nr. 3/2005
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
4/2005) absența lui D. Drăghincescu, Ion Simuț deplînge absența scriitorilor din Bihor și a Florinei Ilis, Șt. Borbély remarcă lipsa Caietelor Echinox și a Sandei Cordoș, Dan C. Mihăilescu face o listă întreagă, în fine, din cauza lipsei a numeroși scriitori bănățeni, Robert Șerban numește lucrarea (în Orizont, nr. 3/2005) Dicționarul parțial al literaturii române... Aceste lipsuri pot fi recuperate la reeditările ce vor urma, dar cum vor fi rezolvate celelalte carențe!? Medalioane întregi par că ar trebui rescrise, redimensionate
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Problema bunului de export, în sens larg - fiindcă începe să fie un subiect de discuție, chiar dacă nelipsiții cronicari de mondenități literare au dezavuat, pentru ea, un întreg festival - e întoarsă pe toate părțile (care sînt două - a criticilor și a scriitorilor) într-o pereche de numere succesive ale SUPLIMENTULUI DE CULTUR|, sub titlul (de grupaj) Literatura fără viză. În primul dintre ele, 45, din 1-7 octombrie 2005, scriu Ion Simuț, Luminița Marcu, Gabriela Gavril, Costi Rogozanu, Doris Mironescu, Tania Radu și
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]