1,566 matches
-
ochi morți. În cel de-al doilea caz, vom omorî cărțile altfel, fie scriindu-le prost și omorîndu-le din fașă, fie scriindu-le bine, dar omorîndu-le ulterior, prin lipsa îndrăznelii de a le publica. Iar o fatalitate a lumii noastre scriitoricești este că, de publicat, îndrăznesc să o facă cei care nu ar trebui să o facă, în schimb cei care ar trebui să o facă, nu îndrăznesc. Cartea lui Mircea Berindei, intitulată Paravanul venețian, ilustrează din plin aceste gînduri. Amintirile
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
sus. Mai mult chiar, printr-o coincidență stranie, titlul cărții de față ne poate ajuta să-i privim rîndurile dintr-un unghi cu totul aparte. Mircea Berindei a fost întruchiparea vie a ideii de exigență dusă pînă la limita sinuciderii scriitoricești. Pe scurt, a scris mult și a publicat puțin, șovăind mereu și răzgîndindu-se în ultima clipă, rupînd manuscrise întregi și rescriind același text pînă la acel grad de retușare perfecționistă dincolo de care pînă și autorul ajunge să se sature de
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
mereu și răzgîndindu-se în ultima clipă, rupînd manuscrise întregi și rescriind același text pînă la acel grad de retușare perfecționistă dincolo de care pînă și autorul ajunge să se sature de propria creație. A fost atît de necruțător cu înclinația lui scriitoricească încît, refuzînd mereu să accepte o variantă finală, a fost precum împătimitul vicios căruia conștiința viciului - patima scrisului - îl îndeamnă să și-l ascundă de ochii lumii. Mircea Berindei și-a ascuns viciul scrisului și aproape l-a condamnat la
Paravanul regretelor noastre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11284_a_12609]
-
ziarului din 12 septembrie, adunate sub titlul Goma țintește perfect (ca de obicei) și expediate taman de la Berlin. Eroul pozitiv fiind Paul Goma, eroul negativ e Nicolae Manolescu. Între ei - crede Bădiliță - ,nu încape absolut nici o comparație: nici de calibru scriitoricesc, nici de renume internațional, nici de calibru moral. Goma a trăit toată viața hăituit de stafia unui Adevăr românesc în care și-a întrupat opera și exilul. (...) Manolescu face parte din tagma cuminciorilor ajunși mereu în față, a vedetelor semidocte
Actualitatea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11312_a_12637]
-
corect să-ți publici memorii în care oamenii de lîngă tine sînt făcuți praf?), atitudine, imagine, autenticitatea noilor realități pe care autorul vrea cu orice chip să le surprindă. Mai întîi punctul de referință. La Mircea Daneliuc întîlnim o atitudine scriitoricească tipic postdecembristă. Fie că scrie despre anii '50, '80 sau '90, întotdeauna vocea naratorului nu ne va înșela - este conturată, creată după "Marea păcăleală din '89". Deja un lucru inedit pentru că majoritatea scriitorilor care au scris despre acea epocă după
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
la Sorbona) le adresează mediului profesoral din Facultatea de Litere a Universității "Babeș - Bolyai" (practicarea "lucrăturii" între colegi , lipsa de coeziune) coincid cu acelea ale lui Vasile Dâncu (editor și poet, în vârstă de douăzeci-și-șapte de ani) ce vizează mediul scriitoricesc: În Cluj există mai degrabă găști decât cercuri de poeți" (pag. 46). Și totuși existența acestor disensiuni nu poate tulbura impresia de mediu generativ în plină activitate pe care acest volum o impune în legătură cu intelectualitatea clujeană. Romanul Ruxandrei Cesereanu (Trimeron
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la prieteni. Se citează adesea, scos din contextul polemic în care a fost scris, articolul lui Arghezi despre �instituția literară Capșa": aici se fac și se desfac gloriile scriitoricești, cine e prost la Capșa nu poate fi deștept în altă parte etc. (Camil Petrescu era dintre cei care doar lansau idei: surzenia a fost un handicap care a lucrat în favoarea lui). Orice cîrciumă sau cafenea postcomunistă e ridicată azi
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
la mulți ani după repetatele și cumplitele întemnițări la care a fost supus în timpul regimului comunist. În 1968, la intervenția lui Günter Grass, Hans Bergel a plecat din România, stabilindu-se definitiv în Germania unde își continuă cu succes cariera scriitoricească și publicistică. La nu multă vreme după ce l-am întîlnit pe Hans Bergel la Berlin, m-a înștiințat că i-a fost acordat titlul de doctor Honoris Causa al Universității din București. Presa din țară a relatat acest eveniment - o
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
Simion, coordonatorul său, în formula colecției franceze "Pléiade" a Editurii Gallimard. Rigoarea concepției, precizia aplicării sale în practică, țin de înțelesul complex dat de editori muncii lor, căreia nu-i lipsește nici conștiința că de ea depinde veridicitatea întregului univers scriitoricesc pus în mișcare, nici percepția că o ediție critică este o școală, o convenție, un stil. Trei surprize de interpretare am descoperit în studiul-prefață semnat de Eugen Simion, plin de sugestii de direcție în critica literară, în special, și în
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Prin ceața vremilor să încercăm să-i privim chipul. Să fie oare domnul autoritar cu ambiții imperiale, să fie domnul-călugăr responsabil de mersul lumii și urmărit de spaima ultimei judecăți, să fie teoreticianul politic, să fie cel dăruit cu har scriitoricesc, să fie tatăl și fiul îndurerat, să fie creștinul care-și caută mântuirea sufletului? Sau toate acestea la un loc? Voievodul din Învățături... este de fapt omul total, omul perfect, omul arhetipal, "modelul" ascuns pe care acum, când trecem într-
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
treizeci și cinci de ani de cînd și-a schimbat numele în România literară), spiritul critic și prestigiul colaboratorilor. Încercăm și pe mai departe să ne onorăm tradiția, să nu facem rabat de la spiritul critic și să atragem cele mai importante condeie scriitoricești. Privim în urmă cu nostalgie și în viitor cu încredere. Ne socotim capabili a ține pasul cu lumea și cu epoca. Nici societatea, nici cultura nu stau pe loc. Apar necontenit nevoi spirituale, se preface gustul oamenilor. Se pun întrebări
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
deocheat: Schimbarea la față a României, apărut acum trei ani. Cartea are multe calități, este foarte detaliată și sintetizează sursele existente, dar cea mai interesantă este partea finală, pe care Marta Petreu a scris-o cu o creativitate cu adevărat scriitoricească. Un trecut deocheat... examinează două aspecte: în ce măsură a simpatizat Cioran cu mișcarea legionară și ce a însemnat ulterior această parte din viața sa. Petreu sustine că, într-adevăr, Cioran a simpatizat cu Hitler și, de aceea, cu fascismul românesc. Dar
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
personal". Este incredibil cît de bine este "fișată" scriitorimea română - ce mare atenție i se dădea. în zona intelectuală se petreceau mișcări politice dintre cele mai importante - deci și turnătoria era la ea acasă. Multe rapoarte sînt făcute cu "talent" scriitoricesc. Unii turnători-scriitori scapă cîte o judecată critică în raport: "în anul 1982 a publicat la Editura Cartea Românească romanul "Luxul melancoliei", fără a avea vreo valoare literară deosebită, ori să conțină probleme interpretabile din punct de vedere ideologic." (s.m. - C.R.
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
împlini 76 de ani de existență, contribuie, prin opera de cercetare, ca și prin premiile acordate an de an, la stimularea permanentă a vieții culturale a țării. Am văzut că traducerile românești nu sunt un caz unic în cariera dvs. scriitoricească. V-am ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre ecoul operei dvs. pe plan european. Lucrarea mea Dostoievski în drumul de la ocnă la patos a fost tradusă îndată ce a apărut în greacă, în 1956, an în care a fost distinsă
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
III. Scriitorii caută soluții de acomodare cu schimbarea prefixului. Unii sînt deja clasici în viață și sînt indiferenți față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan Lăcustă. Alăturarea lor e rodul hazardului cronicii literare. Nu încerc comparații și metafore. Este însă foarte interesant cum fiecare își camuflează, pe cît posibil, deruta în fața cititorului nou, în fața anilor 2000, despre
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
ale acelei literaturi orientată spre efectul imediat căci, din păcate, "nu e în tradiția scriitorului român atentatul sinucigaș". Mai mult, atât Fănuș Neagu cât și Nicolae Breban, consideră Eugen Negrici (nota bene!), și-au încheiat, fiecare în felul lui, misiunea scriitoricească, iar reușitele din acei ani "vin din ceea ce nu-și propune să ne spună scriitorul, din ceea ce atinge el în trecere și involuntar ". Senzația de tezism și schelăriile teoretice vor fi întotdeauna o piedică în lectura tinerilor pentru care situațiile
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
teoria lui E. Negrici despre modernizarea prozei sub comunism ca "o consecință a spaimei de claritate", "descoperiri întâmplătoare" menite să le reducă aura de creatori excepționali: "prozatorii au ajuns să constate că până și erorile, ambiguitățile caracteriologice, lașitățile politice, neputițele scriitoricești, reticențele în fața cenzurii au consecințe de ordin expresiv și pot fi reciclate în aria literaturii"(p.343) Vii discuții va stârni și ultimul capitol al cărții. Deși vorbește despre „semnele sfârșitului paradigmei neomodernismului", E. Negrici vede în postmodernism o găselniță
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
un pas de expresionism, Cezar Petrescu nu posedă aparatul aperceptiv necesar potențării expresivității și ratează ieșirea din îngustul cerc obsesional al diferitelor medii, tratate mai degrabă în manieră sociologică. Dar tocmai aici se înregistrează un punct forte al demersului său scriitoricesc, constînd în ușurința, în lejeritatea (fie ea, din păcate, și una de substanță) cu care trece de la sat, "rodul pămîntului", la "tîrgurile unde se moare" pentru a poposi, prin nu mai puțin de cinci romane, în "capitala care ucide". Am
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
-o În mijlocul lor ca Într-o familie, oferindu-i posibilitatea să Își dezvolte talentul poetic. Printre ei se află nume mari, cum ar fi Mircea Aurel Buiciuc, Nicolae Iliescu, Denisa Comănescu, Mircea Martin, Angela Martin, Gabriela Danțis, Sanda Anghelescu. Traseul scriitoricesc al Viorelei Codreanu Tiron trece apoi, pe la Fundația Dostoievski, locul În care aceasta colaborează cu personalități precum Elena Loghinovski, Albert Kovacs, Alexandru Paleologu, Mircea Aurel Buiciuc, Ion Covaci, Ștefan Tcaciuc, Adi și Fraga Cusin. Poeta este absolventă a Facultății de
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
încă o dată - el a venit din... curiozitate, să pună puterea pe hârtie! Oare Guvernul sau Președinția unei țări sunt locuri unde să faci experiențe și să-ți exersezi curiozități? Și nu e vorba numai de curiozități (și ele meschine, nu scriitoricești). Răsvan Popescu nu suflă o vorbă despre ocupațiile lui de culise, în afară de a-și spiona șefii peste umăr. Nu suflă o vorbă despre felul cum își sabota colegii, sabotând implicit și instituția unde lucra. "Jurnalul" e departe de a fi
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
amendate de Consiliul Național al Audiovizualului, al cărui demnitar de stat se află, nu este nici o diferență de esență. E vorba tot de poluare, este tot o invitație la promiscuitate publică. Sunt doar alte fumigene, cu ștaif și cu pretenții scriitoricești, aruncate în agoră. Un om care își calcă în picioare statutul de fost și actual demnitar de stat, mimând umbrela superiorității scriitoricești asupra condiției umane; un om care amestecă registrul scriitoricesc cu registrul demnității publice și sare, în aceeași clipă
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
de poluare, este tot o invitație la promiscuitate publică. Sunt doar alte fumigene, cu ștaif și cu pretenții scriitoricești, aruncate în agoră. Un om care își calcă în picioare statutul de fost și actual demnitar de stat, mimând umbrela superiorității scriitoricești asupra condiției umane; un om care amestecă registrul scriitoricesc cu registrul demnității publice și sare, în aceeași clipă, când într-unul, când în celălalt, după cum îi dictează impulsurile freudiene; un om care transcrie informații confidențiale, acumulate în demnitatea de stat
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
Sunt doar alte fumigene, cu ștaif și cu pretenții scriitoricești, aruncate în agoră. Un om care își calcă în picioare statutul de fost și actual demnitar de stat, mimând umbrela superiorității scriitoricești asupra condiției umane; un om care amestecă registrul scriitoricesc cu registrul demnității publice și sare, în aceeași clipă, când într-unul, când în celălalt, după cum îi dictează impulsurile freudiene; un om care transcrie informații confidențiale, acumulate în demnitatea de stat, ca să câștige bani, și pe urmă, ca să scape, își
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
să publice un "jurnal" asemănător. O fi bine? Cartea aruncă, în ochii neștiutorilor, o anatemă nemeritată și asupra breslei scriitorilor, din care autorul pretinde că face parte. Delațiunea nu trebuie încurajată sub nici o formă, cu atât mai puțin sub formă scriitoricească. Un demnitar de stat, care ignoră interesele naționale în desfășurare și dă semnalul transcrierii într-o carte a discuțiilor de politică externă, cu pretenție de veridicitate, după ce șeful statului a pus bariera de confidențialitate, este un om cel puțin iresponsabil
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
și fascinația pentru mijloace. în fine, ceea ce deranjează totuși în această carte este lirismul necontrolat și nu tocmai convingător. La braț cu ilizibilul Atât Iolanda Malamen cât și Silviu Lupașcu încearcă să scrie altfel și, ca orice căutare, demersul lor scriitoricesc e urmărit de riscuri, uneori mari. Romanul lui S. Lupașcu este ciudat, de un exotism eclectic, ilizibil, atât ca efect al unui stil atent supravegheat și al unui lexic nu de puține ori dificil (autorul folosește cuvinte ca arhontizat, excruciant
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]