14 matches
-
literară trebuie mentionate câteva aspecte la care a subscris si Negruzzi și care se regăsesc în articolul „Introducție“, scris de M. Kogălniceanu, întemeietorul revistei: - combaterea imitației scriitorilor străini și a traducerilor mediocre; -crearea unei literaturi de specific național: în locul imitării scriitoriilor străini să se creeze literatura autohtonă, inspirată din istorie, natură și folclor. Istoria este privită ca model pentru contemporani, pentru a exprima idealul de eliberare și unitate națională. În acest sens, pentru a ilustra satiric realitățile sociale, lucrarea „Alexandru Lăpușneanu
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
de țări. În fiecare an, Ledig House oferă unui număr de 20 de scriitori ocazia de a trăi și a crea în această locație. Alături de numeroase evenimente informale, instituția va găzdui în data de 12 mai o lectură publică a scriitoriilor rezidenți, cu participarea lui Bogdan O. Popescu. Poet cu un parcurs atipic, în același timp medic neurolog cu două doctorate, Bogdan O. Popescu a debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST). Volumul său
Literatura română la New York by http://www.zilesinopti.ro/articole/2559/literatura-romana-la-new-york [Corola-blog/BlogPost/97237_a_98529]
-
Deși scriitorii 80 au folosit primii acest termen, deși tot ei au avut conștiința, că aparțin generației postmoderne. Ulterior, alți critici au folosit un firesc decupaj de a exclude conștiința teoretică de sine pentru postmoderniști, iar, pe de altă parte, scriitoriii anilor 70, recuperând miturile și oniricul, vădind o maturitate sporită a spiritului creator.“... Chiar dacă generația ’60 n-a folosit niciodată termenul, ceea ce indică doar faptul că ea n-a avut conștiința că aparține epocii postmoderne, spre deosebire de generația ’80, care o
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1465531622.html [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
(c. 160 - c. 240) a fost a fost un călător creștin și istoric de la sfârșitul secolului al II-lea - începutul secolului al III-lea. El este cel mai important datorită influenței sale asupra lui Eusebius, asupra tuturor scriitoriilor mai târzii ai istoriei Bisericii printre care și Sfinții Părinți și asupra întregii școli grecești de cronicari. Enciclopedia din secolul al X-lea Suidas susține că Africanus a fost un "filosof libian", în timp ce îl consideră de origine romană. O parte
Sextus Julius Africanus () [Corola-website/Science/337365_a_338694]
-
Tora nu prezintă numele autorului ei, iar tradiția se bazează în mare parte pe faptul că aceasta conține cinci referințe, oarecum vagi, la diferite lucruri scrise de Moise. Prin alte elemente care au contribuit la această tradiție se numără practicile scriitoriilor de mai târziu de a se referi la așa-zisele "legile ale lui Moise" (deși nu este clar ce înseamnă exact acestea) precum și convingerea generală că paternitatea scrierilor ar trebui acordată personajelor cu autoritate. În Vechiul Testament creștin primele cinci cărți
Autori ai cărților lui Moise () [Corola-website/Science/328149_a_329478]
-
integrării În sistemul schimburilor socialiste Între 1950-1960, pentru a se rarefia apoi În folosul exclusiv al filierelor naționale, si a redeveni «calea regală» după 1990. Toate acestea au permis o apropiere Între statutul membrilor celor două grupuri intelectuale, universitarii și scriitoriii, si a remodelat statutul social al carierelor literare. Profilul noilor «promoții» de scriitori se schimbă astfel În anii ’70, cănd tinerii sunt adesea mult mai titrați decât «maeștrii» lor. Abandonarea după Începutul anilor ’60 a condițiilor restrictive sociale și politice
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
spre a putea să se consacre muncii sale de creator"5. Totodată, M. Ralea deplângea procesul de "oligarhizare" a Uniunii Scriitorilor, măcinată de o luptă surdă între cei care pretindeau că dețin adevărul absolut asupra marxism-leninismului și marea masă a scriitoriilor consacrați, cărora li se interzisese dreptul de a publica. Era mai mult decât necesară recuperarea acestora și înlăturarea abuzurilor aparatului de cenzură pentru care apărarea unicei norme recunoscute, realismul socialist, nu justifica acuzațiile repetate de formalism și "tendințe cosmopolite". Nu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
În pitoresc și culoare, În pura și imediata atracțiozitate, dar câștigând, cred eu, În ceea ce se numește veracitate și mai ales În tensiune. Rămânând un „realist”, chiar și În sens larg, dar, totuși, un realist. La noi, la publicul român, scriitoriii fantastici, de la Creangă și Eminescu până la Voiculescu și Ștefan Bănulescu - nemaivorbind de străinii Marquez sau Llosa! -, au avut un impact rapid, susținut, impresionant. Lor li se adaugă, cred eu, suprarealiștii, europeni și români, care, dintr-o artă polemică -,la origini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lucrează cu sînge rece : fără retorică vizuală, fără sentimentalism cel puțin pînă în final, cînd sugerează că Truman a devenit un alcoolic din cauza remușcărilor. Ceea ce-mi sună naiv și moralizator, un reflex al acelui conformism contemporan care le cere scriitoriilor buni (cu excepția scandalagiilor acreditați de tip Houellebecq) să fie și oameni buni sau să plătească. O explicație mai plauzibilă este că Truman a devenit un alcoolic pentru că îi plăcea prea mult să bea. De asemenea, îi plăcea prea mult să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
special a fost acordat de MCCPN remarcabilei traduceri a Noului Testament realizate de colectivul condus de Cristian Bădiliță. Cred că nu e prea devreme să recunoaștem că, în opt ani, Festivalul Internațional Zile și Nopți de Literatură, organizat de Uniunea Scriitoriilor din România și de Institutul Cultural Român, a instituit, în materie de evenimente, o tradiție a profesionalismului.
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
Librăria Bastilia, a fost neîndoios una dintre cele mai animate susținute în ultimii ani în România, și asta, fără îndoială, grație prezenței dezinhibate, lipsite de morgă a scriitorului Norman Manea, dispunând de o spontaneitate și o familiaritate care disting prestațiile scriitoriilor străini de cele mai multe dintre cele autohtone. În al doilea rând, Carmen Mușat, moderatoarea serii, a reușit să intervină cu întrebări sau comentarii punctuale exact când expozeurile invitaților riscau să devină prea lungi. Astfel, reluându-și formula celebră, Paul Cernat a
Norman Manea în România by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4615_a_5940]
-
Ștefănescu demonstrează în puține rînduri (pe baza unor citate semnificative din autorii în cauză), de ce unele texte rimate nu sînt poezii, altele epice nu sînt proză, iar comentariile aplicate operei altor scriitori nu reprezintă, întotdeauna, exegeze literare. Cele mai multe dintre numele „scriitoriilor" analizați nu spun nimic celor familiarizați cu viața literară românească, iar citatele din operele lor plesnesc de umor involuntar, nonsens și prost gust. Cu atît mai de mirare (și mai grav!) apare faptul că unele dintre aceste volume beneficiază de
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
și mărturisirea că și el își are greutățile și misteriile sale. Tieck are așadar dreptul de a spune că: "Trebuie să iertăm actorului că nu mai vrea să audă neci de-o critică mai mult, pentru că în specia asta de scriitorie se întrebuințează în genere penele mai tâmpite, de unde apoi nu izvorăște dezaprobarea din invidență, ci numai spre a sacrifica unui idol". Foi dramaturgice, II, pag. 29. {EminescuOpXIV 251} {EminescuOpXIV 252} O activitate căzută în opiniunea publică (înspăimîntă) respinge de sine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să fii persecutat, dar important, decât liber și irelevant. Teama de irelevanță mai alimenta o considerație În acei ani, și anume dorința unei „reîntoarceri” urgente În Europa. Ca și cenzura, aceasta era o preocupare exclusiv intelectuală - mai exact, era apanajul scriitoriilor din provinciile vestice ale fostului Imperiu Habsburgic, unde Înapoierea și subdezvoltarea impuse de canonul sovietic au fost resimțite cel mai dureros. Ilustrul purtător de cuvânt al acestui sentiment a fost romancierul și scenaristul ceh Milan Kundera, exilat la Paris, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]