15 matches
-
avem probleme dacă cumva pe banană se găseste o pată neagră. Se mai pătează pe drum dacă sunt prea coapte, până a doua zi”, povestește tănăra antreprenoare. Cei de la Fruteria vor să înceapă să colaboreze cu o persoană care face scrijele de mere. „E un termen din Moldova. Sunt feliate, băgate la cuptor. Mi s-a părut foarte interesantă ideea și vrem să o promovăm și noi pe site - scrijele de mere cu miez de nucă”. Îți recomandăm GENERAȚIA B. Mihai
Doi IT-ști vând de 130.000 de euro pe an după ce au simțit noul trend în corporație: fructe proaspete pentru angajați. GENERAȚIA B by https://republica.ro/doi-it-sti-vand-de-130-000-de-euro-pe-an-dupa-ce-au-simtit-noul-trend-in-corporatie-fructe-proaspete-pentru [Corola-blog/BlogPost/338759_a_340088]
-
Fruteria vor să înceapă să colaboreze cu o persoană care face scrijele de mere. „E un termen din Moldova. Sunt feliate, băgate la cuptor. Mi s-a părut foarte interesantă ideea și vrem să o promovăm și noi pe site - scrijele de mere cu miez de nucă”. Îți recomandăm GENERAȚIA B. Mihai a descoperit un business „bunicel”: rețete de la Mihail Kogălniceanu și promovare de la Google Sfaturi pentru tinerii care vor să înceapă o afacere similară Tânăra antreprenoare spune că multă lume
Doi IT-ști vând de 130.000 de euro pe an după ce au simțit noul trend în corporație: fructe proaspete pentru angajați. GENERAȚIA B by https://republica.ro/doi-it-sti-vand-de-130-000-de-euro-pe-an-dupa-ce-au-simtit-noul-trend-in-corporatie-fructe-proaspete-pentru [Corola-blog/BlogPost/338759_a_340088]
-
un om excepțional, un inginer Valeanski, un ucrainean foarte bun la suflet, care a deschis un mic atelier de tâmplărie, unde lucram câțiva evrei. El ne-a ajutat cu o sobiță din tablă pe care puteam să gătim delicii culinare: scrijele din cartofi, când puteam să procurăm cartofi, bineînțeles, o fiertură de linte, un cir din puțină făină de porumb și, În special, să Încălzim puțină apă - minimum de igienă. De păduchii de tot felul nu puteam scăpa așa ușor. „Iluminatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
face ca acolo unde am stat noi ultima dată, la Moghilev, chiar alături era acest cămin pentru copii - și eu nu uit acești copii, pentru că și din puținul pe care Îl aveam noi, când veneau le mai dădeam și o scrijea, asta a fost delicatesă. Nu știu dacă știți ce sunt scrijelele. Deci cartofii se taie felii, se curăță, bineînțeles, se taie felii și, pe plita Încinsă (plita aia de tablă Încinsă) se mai presară un pic de sare și se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
chiar alături era acest cămin pentru copii - și eu nu uit acești copii, pentru că și din puținul pe care Îl aveam noi, când veneau le mai dădeam și o scrijea, asta a fost delicatesă. Nu știu dacă știți ce sunt scrijelele. Deci cartofii se taie felii, se curăță, bineînțeles, se taie felii și, pe plita Încinsă (plita aia de tablă Încinsă) se mai presară un pic de sare și se pun acești cartofi care se Înmoaie - asta era hrana delicatesă, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de mere sau de pere îndulcit cu miere. Fructele se consumau ca atare sau se păstrau pentru iarnă uscate sau afumate și sub formă de gem, dulceață sau magiun. Merele și perele se uscau la soare, tăiate sub formă de „scrijele”. Un alt procedeu de uscare a fructelor se baza pe introducerea acestora în cuptorul de copt pâine, imediat după coacerea pâinii. Fructele se așezau pe vatra fierbinte, pe o lesă din nuiele sau pe frunze de leuștean ori de varză
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru că are proprietăți vindecătoare de excepție, este folosit ca remediu în bolile de stomac, contra migrenelor, durerilor de ficat și splină datorită pectinei găsită din belșug în fructe. Merele dulci și cele acre se uscau la soare, sub formă de scrijele. Cultura părului deține 9% din ponderea suprafețelor cultivate cu pomi fructiferi. Selecționarea unor soiuri locale și introducerea în cultură a altor soiuri străine au condus la înmulțirea numărului de soiuri folosite în cultură. Dintre soiurile de vară se cultivă „Untoasa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fructul care aduce în suflet blândețea și iertarea, care readuce optimismul și favorizează pornirile generoase, fiind consumată pentru tratarea afecțiunilor renale, a bolilor cardio-vasculare, a intoxicațiilor și în bolile cu deficit imunitar. Pentru iarnă, perele se uscau sub formă de scrijele sau se conservau sub formă de magiun. Cireșul și vișinul n-au fost introduși în cadrul culturilor pe suprafețe mai mari. În cadrul gospodăriilor, sunt plantați pe versanții mai însoriți, dar suportă mai greu căldurile înăbușitoare. Au rezistență mijlocie față de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu două torți în care adusese laptele și se pregătea de plecare. Bunicul strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara în timp ce dânsul cobora încetișor, treaptă cu treaptă, ținând într-o mână strachina umplută ochi cu perje uscate și scrijele de mere domnești. Pentru cei care nu au gustat în viața lor „scrijele” trebuie să spunem că în satele din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
strigă la Mihăiță să vină afară, ca să țină scara în timp ce dânsul cobora încetișor, treaptă cu treaptă, ținând într-o mână strachina umplută ochi cu perje uscate și scrijele de mere domnești. Pentru cei care nu au gustat în viața lor „scrijele” trebuie să spunem că în satele din Moldova merele coapte se taie felioare subțiri, care se usucă la soare și se pun apoi la păstrare în poduri, întinse în straturi subțiri. Oamenii și în special copiii se dau în vânt
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că mai veniți voi și mai vorbim atunci să ne aducem aminte de alte întâmplări și oameni cu care am viețuit. Emilia și Mihăiță au spus sărut mâna și le-a urat noapte bună, apoi luară strachina cu prune și scrijele și oala cea cu două torți în care aduseseră laptele, au ieșit pe ușă și luară drumul către casă. Noaptea era caldă și luminată de o lună strălucitoare ce se ridica pe deasupra crucii de la biserica din sat, iar cei doi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ion Ciuchi, aflăm că umblau prin păduri după fructe (poame!), le fierbeau și mâncau un fel de zeamă de pădurețe (fructe sălbatice). Conservarea fructelor s-a făcut prin uscare: cireșe, vișine, merele se tăiau felii și se uscau, se făceau scrijele, perele, toate ciupercile comestibile și fructele de pădure, toate se uscau. La fel se uscau pe lozniță, prunele, numite perje, sau se fierbeau până se făceau povidrlă. Varza și alte produse de grădinărit se murau în vase mari de lemn
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu lăsăm pădurea să intre în sat. Rețete culinare țărănești Cocârțac. Se fierb fructe uscate, de toate care le-ai strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puțea a balegă până și vorba oamenilor de care am avut trebuință. Așa că nu te mai da prea rotund și fii mulțumit că ai scăpat de, hai să-i zicem, acea fericire a tizicului, de borșul de ștevie și de scrijele la jăratic de tizic! Da' să știi dumneata că prea rău nu era prin părțile acelea... Că toată lumea chinuia la fel. Ia să-l vedem măcar pe unul în Mereni că încearcă să se încălzească la flacără de bălegar, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai sunt de făcut și cum ai putea să mă ajuți până la plată. Că grăunțele de pe lot s-au terminat, iar barabulele dacă îmi mai ajung pentru o săptămână-două. Că stau sub pat, la îndemâna celor trei și, una-două, hai la scrijele. Până de sărbători au avut și ceva oloi de soreancă, dar de-amu văd că-s bune numai cu sare și le mănâncă într-o veselie, că nici nu se mai satură odată, de parcă o dat foametea într-înșii, bădie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]