58 matches
-
de amintirea Ta, ca dintr-o casă, vrei să mi Te smulgi Tu, și să iei cu Tine, jocul de-a copilăria, tinerețea viselor mele și-mai ales, Dragostea-cea mai mare, singura, unica, veșnica mea Dragoste-Tu! Acum, cu genunchii scrijelați de amintirea aripilor crescute din sărutările Tale, cu brațele goale - ca niște ramuri de copac desfrunzit de speranțe și de viață, cu buzele amorțite în implorare, cu ochii înnourați de ploaia de lacrimi, cu sufletul prins în furtuna de vise
ACUM... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1443510383.html [Corola-blog/BlogPost/343927_a_345256]
-
Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1715 din 11 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului ...PENTRU CĂ TE IUBESC, SUNT FERICITĂ!... Nefiresc, sunt fericită! chiar dacă, în timp ce Te caut printre vise, colțuri de stea și spini-doar spinii au mai rămas din minunații trandafiri!? îmi scrijelează în tălpi -în numele iubirii, Numele Tău. Nefiresc, sunt fericită! chiar dacă mângâierile Tale, de demult, s-au transformat în lacrimi ce izvorăsc din fiecare fărâma a ființei mele, mă strivesc fără milă și îmi înneacă speranța că Te voi regăsi-
...PENTRU CĂ TE IUBESC, SUNT FERICITĂ!... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1441972934.html [Corola-blog/BlogPost/372208_a_373537]
-
dintr-o scoică, Sunt mica roată. De mine depinde Tot angrenajul universului Înhămată la Carulcel Mic ce lasă în urmă Uruitul fără echivoc al singurătății. Sunt roată suind-coborând Pe treptele sinelui; noaptea mă plimb prin cetate pietre rotunde, pătrate, îmi scrijelă trupul. Sunt roată sireapă cu sânii înspumegați Pielea-mi miroase a iarbă Mă rostogolesc prin otavă Mă rostogolesc prin zăpadă, mă spăl cu țărâna. Sunt roată, Pielea-mi mustește de viață, Ademenesc fluturi de noapte Cu mirosul tandru, amețitor Sunt
SUNT ROATĂ – SUNT CINEVA DE APROAPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Sunt_roata_sunt_cineva_de_aproape_marian_malciu_1334934422.html [Corola-blog/BlogPost/362076_a_363405]
-
va să însemne-acest foc / care-n pieptu-mi de-o viață dogoare?” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Pe drumul pe care-l are deschis înainte, autoarea nu știe dacă va călca peste petale de flori sau pe spinii care-i vor scrijela tălpile. Dar vocile care o cheamă sunt mai puternice. Pentru mai multă plasticitate, poeta folosește ca figură de stil, licența poetică: “Vaiete mii din tină ieșind, / strivesc sub a mele picioare” (Ce datu-mi-ai, Doamne!) Năzuința spre Înalt o
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_carte_a_sfintei_lumini_ioana_stuparu_sfesnic_tarziu_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
mereu la distanța vederii tale, ci este pragul ferm al casei părintești până la care vezi oricând și de oriunde, prag de pornire și de sosire, unde „tata ți-a pus pe umărul drept o valiză din stejar; / numele tău era scrijelat în lemnul ei, ca o pecete a neamului; / mama a lăcrămat și ți-a atârnat, de umărul stâng, un sac de merinde, umplut până la gură cu bucate de pace, dor și iubire...” Orizontul - punct de liman. Ajuns în rând cu
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
în clasa a treia luase premiul întâi. Aici lucrurile erau cu totul altfel. Avea timp să învețe și era hotărât sa facă asta. Cărți avea, caiete de asemenea, creioane și chiar un penar de lemn alb pe care Grapă îi scrijelase numele, adică Beldie. De aici încolo nu avea să cunoască un alt elev decât Beldie! Profesorii se obișnuiseră și ei cu porecla micului elev. Sâmbătă după ore, elevii plecau acasă să se schimbe de cămășile murdare. Beldie și colegii săi
DUMINICA CIURDARILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_duminica_ciurdarilor_mihai_leonte_1327689735.html [Corola-blog/BlogPost/340599_a_341928]
-
în mii de bucăți, fiindcă am s-o ard la flacăra ochilor, la flacăra inimii, a gândului, a propriilor cuvinte... La ce bun? de vreme ce nătărăii n-au știut să descopere perla din stridie? Nătărăii pentru care zile și nopți am scrijelat aceste cuvinte de tristețe, disperare și ură, direct pe inima mea cu o așchie de lumină? Cu toții au adormit la jumătatea cuvântului, ghiftuiți de surâsurile fetelor de companie, chiar înainte de a fi terminat de citit măcar titlul. Puneți pe foc
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
ele te afli tu, Iubire, cântata mea cea dulce și lumea ce-am dorit, tu pleci, dar reveni-vei în codrii mei și-n portul ce-și duce-a sa lumină spre tainic asfințit. La țărm, pe cheiul vieții, voi scrijela pe pietre a lumii taină scrisă peste întreaga fire, că tu îmi ești în suflet nuntită poezie: femeie-vis, speranță cu nume de iubire. Leonid IACOB poezia face parte din vol. "Țărmuri paralele" scris împreună cu Atena Mariana Zară, publicat în 2010
ÎN PORTUL MEU de LEONID IACOB în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/In_portul_meu.html [Corola-blog/BlogPost/364677_a_366006]
-
albine. Pe lemn se trasează cu un cui conturul scenei religioase sau sfântului, care reprezintă în principiu protectorul casei. Se sparge butucul în plăci de lemn, cu grosimi de 3-5 cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
moară, El, Cel de Sus și cel de jos- Mihai! Se-aude Duhul lui cum trece iară Pe sub teii cu miros de rai ... Acum e înger și-i atât de-aproape- El este viu cu trupul lui de vină, Nu-i scrijelați lumina de sub pleoape, Lăsați-l, dar, în pacea lui deplină... Câte mirese încă mai adună Numele-i rămas de-a pururi- Mire Și Oda, cea în metru antic, sună Cum clopotul în cer de mănăstire ... Ce Aer, Doamne, îmi lumină
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Miroase_a_flori_de_tei_de_eminescu_.html [Corola-blog/BlogPost/344498_a_345827]
-
Salutul Organizației Pionierilor exprimat la tribuna celui de-al XIII-lea Congres al PCR). „Oamenii mari nu pricep niciodată nimic. Și e destul de obositor pentru copii să le tot dea într-una lămuriri” - spunea același Exupery și pilda aceasta ne scrijelă conștiințele. A trebuit să-i purtăm din nou cu pași potriviți și privirile blânde pe micuți în lumea atât de jinduită a basmelor din care lesne ei desprind ce-i bine și ce-i rău, întrucât un copil căruia i
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
moară, El, Cel de Sus și cel de jos- Mihai! Se-aude duhul lui cum trece iară Pe sub teii cu miros de rai... Acum e înger și-i atât de-aproape- El este viu cu trupul lui de vină, Nu-i scrijelați lumina de sub pleoape, Lăsați-l, dar, în pacea lui deplină! Câte mirese încă mai adună Numele-i rămas de-a pururi- Mire Și Oda, cea în metru antic, sună Cum clopotul în cer de mănăstire. Ce Aer, Doamne, îmi lumină
MIROASE-A FLORI DE TEI DE EMINESCU... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Miroase_a_flori_de_tei_de_eminescu_nicolae_nicoara_horia_1339700571.html [Corola-blog/BlogPost/357559_a_358888]
-
mai este”. Un gest de pietate necesar, aproape terapeutic, vrednic de toată lauda. Când două suflete se întâlnesc și pornesc alături în viață, vreme de câteva decenii, nu pot concepe să se despartă. Mai mult, plecarea unuia lasă urme adânci, scrijelate în carnea celui rămas, căruia nu-i mai rămâne de făcut decât să-i perpetueze amintirea, din respect, din dragoste, în chip de mulțumire că i-a stat alături. Când viața cuplului se prelungește în florile neasemuite numite copii, cei
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
de la piept Lângă floarea de la reverul stâng Și lângă batista roșie încrustată-n diamante Din lacrimile de fericire de cândva Când rătăceam pe fire de lumină pe cărări de iubiri pe care presăram, extaziați, bucăți din inimile noastre Și ne scrijelam numele pe scoarța unui copac în inima lui Cupidon. Care dintre noi, oare, a ajuns primul La locul Cupidonului nostru Și s-a gândit: A fost și sufletul său singur ca al meu? A trecut pe aici să mai adulmece
INIMA LUI CUPIDON de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1438550919.html [Corola-blog/BlogPost/374045_a_375374]
-
un țopait păsăresc neexplicat. Pe Tudor nimeni nu-l caută. A rămas în pădure două săptămâni care erau greu de ținut minte. La capătul acestor zile, într-o dimineață când a iesit din cortul lui, pe pământul umed a văzut scrijelat cu bâtul lăsat de el un nume. S-a apropiat și a descifrat cu greutate Samson. Deci numele acelui umanoid era Samson. Jos, în partea dreaptă, jos de tot, a găsit scris 27.09.1970. Tudor nu înțelegea nimic, era
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ascuns_in_padure_florentina_craciun_1335518120.html [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
cu fier cornier. De aceea ne cam deranjau la coate. Deși ni se spusese să avem grijă de ele, fiindcă erau bunuri al poporului muncitor, încă din primele zile moldovenii le împodobiseră cu inscripții de tot felul. Și Culiță își scrijelase numele în melamina băncii cu un briceag având mânerul în formă de pește. Klesch se îndrăgostise de briceagul lui Culiță și îi oferise tot felul de obiecte în schimbul său, între care și o lanternă cu dispozitivul de iluminat detașabil, dar
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
în mii de bucăți, fiindcă am s-o ard la flacăra ochilor, la flacăra inimii, a gândului, a propriilor cuvinte... La ce bun? de vreme ce nătărăii n-au știut să descopere perla din stridie? Nătărăii pentru care zile și nopți am scrijelat aceste cuvinte de tristețe, disperare și ură, direct pe inima mea cu o așchie de lumină? Cu toții au adormit la jumătatea cuvântului, ghiftuiți de surâsurile fetelor de companie, chiar înainte de a fi terminat de citit măcar titlul. Puneți pe foc
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
fiecare prilej deosebit, fiica poetului răsfira prin gâtul clepsidrei, ca pe firișoarele de nisip, literele versurilor, dar și tăcerile care lunecă mult mai greu decât cuarțul, prin aceeași clepsidră. În definitiv, cum circulau acum un veac poeziile? Scrise pe foi, scrijelate pe tăblițe de andezit, pe piatră ori pe alte suporturi. Cele mai multe manuscrise sunt ca niște testamente olografe. Lăsate spre moștenire urmașilor. Însuși Ienăchiță Văcărescu precursor al dezvoltării limbii române culte, pe care a folosit-o atât în scrierile sale filologice
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
de amintirea Ta, că dintr-o casă, vrei să mi Te smulgi Tu, și să iei cu Tine, jocul de-a copilăria, tinerețea viselor mele și-mai ales, Dragostea-cea mai mare, singura, unica, veșnică mea Dragoste-Tu... Acum, cu genunchii scrijelați de amintirea aripilor crescute din sărutările Tale, cu brațele goale - ca niște ramuri de copac desfrunzit de speranțe și de viață, cu buzele amorțite în implorare, cu ochii înnourați de ploaia de lacrimi, cu sufletul prins în furtună de vise
...DE DRAGOSTE... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1441793809.html [Corola-blog/BlogPost/378239_a_379568]
-
cu apă rece ca ghiața iar celălalt cu apă clocotită? -Sincer...nu. Încearecă scriitorule - și vei vedea nevăzutul! -Cum crezi că va fi cotat noul tău volum în rațiunea actuală a cititorilor? Precum un letopiseț. M-am simțit obligat să scrijelez pe pergamentul timpului aceste practici nătânge, să știe posteritatea că prin eclipsa mileniului III, nu chiar toți oamneii au fost nebuni. -Poete, am observat că de o vreme scrii cu toate mâinile și nu mai prididești cu publicatul. Ești la
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- by http://uzp.org.ro/samanul-interviu-ad-hoc-cu-maestrul-george-filip/ [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
Acasă > Poeme > Meditație > DINCOLO... Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Scrijelez cu unghiile pe o vaza uitată în brațele mele de mâinile blânde ale mamei. Rescriu... viața!... Cu litere din lacrimi desenez chipuri; amintiri prefăcute în tăceri sunt puncte ori virgule, câte un oftat prelung ori un hohot de plâns sunt
DINCOLO… de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1460879880.html [Corola-blog/BlogPost/384992_a_386321]
-
de jos și până sus Artistul știe singur tot ce-a avut de spus, Poetul nu se-ntreabă nicicând de unde vin Cuvintele de-a valma când sufletul i-e plin! Uitați-vă cu grijă în ochii lui frumoși, Nu-i scrijelați lumina rămasă din strămoși El nu smintește-o slovă din testamentul lor- Poetul doar să scrie în viață e dator... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Poetul doar să scrie în viață e dator... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POETUL DOAR SĂ SCRIE ÎN VIAȚĂ E DATOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1450084856.html [Corola-blog/BlogPost/375081_a_376410]
-
bucurându-se, totuși, de un comportament nuanțat metaforic și reflectat. Cremenea este mintea geniului creat să se aprindă când fasciculul de idei îi străpunge cu mii de săgeți creierul. Atunci, literatul se ridică, prinde, tremurând la început, pana cu care scrijelează pe piatra de granit și lasă, apoi, să se rostogolească în cuvinte cerneala din creierul lui ce macerează continuu idei: Și-a strămoșilor credințe, mii de gesturi rituale / E o muzică divină, energii universale..../ Declanșate și-n străfunduri, plânge apa
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_lucian_muresanu_1396435906.html [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
crește o dată cu grosimea masei de gheață și cu micșorarea pantelor. Procesul de eroziune glaciară este intensificat de contribuția materialelor morenice (blocuri uriașe, bolovani, pietrișuri de diferite dimensiuni), care se află incorporate pe marginile și la fundul ghețarului. Prin intermediul acestora, ghețarul scrijelează pereții și patul văii. Această eroziune brută este dublată de un proces de șlefuire, determinat de gheață curată sau amestecată cu particule fine de rocă, având o granulometrie asemănătoare nisipului și care constituie „făina de ghețar”. Ghețarul desfășoară o puternice
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]