57 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului O, toamnă dragă! La versul meu cu-nțepături, Deși au fost doar firmituri, Ai dat năvală-n arături Și-ai depășit la drum centuri! Ai dat, spre noapte, viituri Din ploi-torent de picături, Lăsând pe pomi scrijelituri Ca semn de-a tale semnături... Te-ai repezit cu mușcături Și-ai nivelat ridicături, Ai provocat dărâmături Și-n diguri ai făcut spărturi... Ne-ai învelit în cuverturi, Când noi aveam temperaturi Și ne-ai trezit în pocnituri Când
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1474405727.html [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
chip sărutului veșnic - acel sărut care la noi e cunoscut de când lumea și e sărbătorit în fiecare primăvară, de Dragobete. Unii au văzut în porta mea întruchiparea bucuriei unei nunți de la noi. Oare, nu-i explicasem lui Ion, pietrarul, că scrijeliturile de pe arhitravă înfățișau veselia copiilor și a îndrăgostiților?..Iată de ce mi-a venit să iau doi tineri de mână și să-i trec de trei ori pe sub Poarta Sărutului. Ca s-aveți noroc în dragoste, le-am spus eu în
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Al_xiii_lea_congres_de_dacologie_pietr_elisabeta_iosif_1340909250.html [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > FEREASTRA... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului scrijelituri... La camera în care locuiesc eu, a fost la început o singură fereastră. Odată cu trecerea timpului, lumina ei a devenit obositoare și insuficientă. Vedeam mai tot timpul aceleași lucruri. Oameni, aproape aceiași, trecând zi de zi prin fata ei cu precizia
FEREASTRA... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fereastra_.html [Corola-blog/BlogPost/356551_a_357880]
-
avem nevoie de adevăruri, într-o lume în care avem nevoie să ne consolidăm coloana vertebrală cunoscând oameni și locuri luând drept model ce este mai frumos în fiecare dintre ei. Mai cu seamă pe acelea rupte cu doar câteva scrijelituri de hârtie din trupul Patriei-Mamă. Pentru că... aceștia suntem noi! Aceasta este România profundă! I-am cunoscut în urmă cu niște ani în calitate de protagoniști ai unor emisiuni de la Radio România Internațional, am luat de la ei niște lecții de viață și după ce
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” by http://uzp.org.ro/de-romanismul-si-de-romania-de-dincolo-de-prut-nu-m-am-indoit-niciodata/ [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
scris fiindcă cineva săpase în coaja copacului niște cuvinte foarte ciudate ca niște desene, că nimeni nu putea desluși ceva,au venit și de la partid crezând că e vreo lozincă anticomunistă, dar încet-încet n-au mai luat în seamă acele scrijelituri,nici n-au mai tăiat plopul acela imens așa cum se hotărâse inițial), privind hăăăt departe înspre Reni, sau adâncurile învolburate ale Dunării, anafoarele furioase ce se împleteau și se despleteau jos la rădăcinile plopilor albi și rămuroși ce înfruntau , parcă
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
împrejmuit cu lanț gros de metal. În timpul celui de-al doilea război mondial, monumentul a fost împușcat de gloanțe și schije, motiv pentru care doi lucrători pietrari (Tănase Răutu și Vasile Onofrei) l-au șlefuit și l-au curățit de scrijelituri. În aceeași perioadă forțele sovietice vandalizează Obeliscul, distrugând de pe monument inscripțiile, stemele Moldovei și ale familiei Sturza. În jurul monumentului a fost amplasată după război o plantație de trandafiri. În apropierea sa se află Chioșcul fanfarei, unde se asculta în fiecare
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
se șterseseră semnele sau poate nu le deslușeam eu. Păreau în același timp lăcuite și uscate; unele cedaseră, brăzdate de mici crăpături care se întinseseră pe două-trei striații. Ecranul fusese plasat în centru, printre taste. Verzui, apos, cu o mică scrijelitură în partea stângă; avea dimensiunea unui timbru. Parcă semnase cineva pe el cu un stilet sau o șurubelniță fină. Tânărul Lupu a apăsat repede pe câteva taste și ecranul s-a luminat. Ne-am aplecat, și eu, și Maria. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Adamachi al Academiei Române în 1930, Premiul Socec al Societății Scriitorilor Români în 1939. Poeziile scrise de el în închisoare, în marea majoritate mintal și transcrise apoi pe tot teritoriul țării în toate închisorile, inclusiv cele de femei, prin Morse sau scrijelituri pe diverse obiecte, sunt, din păcate, prea puțin cunoscute, dar la vremea respectivă au alinat enorm suferințele deținuților politic, constituindu-se într-o hrană spirituală de neînlocuit pentru aceștia. După ce a fost eliberat, în 1964, a lucrat febril, punând pe
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se produce: alunec pe podea, la picioarele mesei. La picioarele lui Eduard. îi văd șiretu rile cafenii de la ghetele maronii (i-am interzis să se descalțe când a intrat în cameră, deși schițase gestul, politicos). Văd chiar și o mică scrijelitură în vârful ghetei drepte. Hohotesc și eu incontrolabil în timp ce mă adun de pe podea și-mi scot ochelarii de pe nas, examinându-i amuzată - nu, nu s-au spart! — De ce am râs, de fapt? îl întreb pe Eduard, după ce-mi șterg
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
simt, cu o exaltare de nedescris, imaterialitatea pufoasă, precum o spinare alburie de inorog, a norului pe care poposim. 7. Edo aruncă o privire fugară în sus. Cerul se pregătea de asfințit cu un veșmânt cețos, destrămat pe alocuri de scrijelituri albe și stângace de nori, ca într-un desen neisprăvit al unui orb. O nouă zi era pe cale să se încheie - la fel ca altele din ultima lună. Atunci, totul se schimbase în viața lui. Tot ceea ce i se păruse
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
ăla foșnitor, cu mutră de boxer, care i-ar fi putut fi fiu? Se dădu jos din pat și deschise larg fereastra. Mijeau zorii. Cerul se pregătea de o nouă zi cu un veșmânt cețos, destrămat din loc în loc de stângace scrijelituri violete de nori, ca în desenul neisprăvit al unui orb. Inspiră cu nesaț aerul ușor sărat, care îl învălui cu neașteptată blândețe, chemător. Trebuia să iasă neapărat din casă! își trase pe el un pulover subțire și porni înspre chemarea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
alta! zâmbi Anda, dezvelindu-și dinții albi în întuneric. Tăntălăul meu de regizor a făcut pană și nu-și mai găsea roata de rezervă. El zicea că i-a spart cineva portbagajul ca să-i ia rezerva, îmi tot arăta nu știu ce scrijelituri de șurubelniță, ce să zic! Doar nu era să stau acolo ca proasta, chit că eram aproape de casă... Am oprit un taxi și-am venit la tine! Ei, nu zici nimic? Nu te bucuri chiar deloc? Eduard dădu din umeri
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
îi face pe o seamă de participanți la show-urile respective să verifice mental dacă-și mai știu numele, adresa și, eventual, data nașterii. Cel puțin figurile lor trădează această adâncă și omenească preocupare... ...Stimați telespectatori, după genericul de cârâituri, scrijelituri, scârțâituri și bâzâituri de la România 1, vă vom prezenta "Meteo"...
Pițurcă, Dinu și Lombroso by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12842_a_14167]
-
închis paranteza și facem liniște ca să auzim aplauzele televizate ale doamnei Monica Macovei, Ministrul Justiției, cauzate de achitarea judecătoarei Andreea Ciucă, aplauze care - aflăm dintr-un comentariu tv, răutăcios - sună în urechile P(archetului) N(ațional) A(nticorupție) precum niște scrijelituri pe un smalț într-o noapte de noiembrie cu ploaie și tânguitoare urlete de lupi. Eh, chestii de divertisment pentru un telespectator cum este Haralampy, revenit în fața televizorului după spitalizare și 2-3 pălinci... Noi apariții editoriale bănuite din spuse televizate
O găină rahitică și Miron Cozma by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11596_a_12921]
-
Tv de serialul "Dragostea de la Clejani", Pro Tv de "Vacanța Mare" și B1 Tv de Irinel și Monica Columbeanu... Nu, nu e bine... Pfui, Doamne-ferește, că mi se blocă vocabularul!... Și uite, în urechi nu mai aud decât un fel scrijelitură boncăluită - vă dați seama ce aglomerație aberantă am în cap ? De exemplu, în clipa asta aud un cucurigat, nu, un fel de răget ca de măgar castrat, sau... Mi-e frică, fraților... Voi n-auziți ? Ascultați: -"N-o să opriți voi
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
iarnă. Un reportaj cu cinci autori ne spune în același ziar că scândura de lemn de la Biserica „Schimbarea la Față", care se află în incinta Spitalului de nebuni Socola, din Iași, este plină de nume scrijelite. E un fel de magie neagră, scrijeliturile fiind blesteme. Unii n-au avut răbdare să-i încrusteze pe dușmani pe toacă și au scris cu o cariocă neagră numele celor pe care-i suspectează că le fac rău”, spune Adevărul. Eu mă întreb de ce a fost nevoie
Ziare, la zi: Tuia, madam Andronescu, jos corupția! () [Corola-journal/Journalistic/28067_a_29392]
-
încețoșat de timp pierdut, ne plăcea, Esterei și mie, să ne cufundăm ca și cum am fi alunecat, fie doar și în curgerea unei simple închipuiri, în poveștile păstrate încă în plușul acelor canapele sau grele draperii, în apele marilor oglinzi, în scrijeliturile scaunelor sau în încrețiturile mușamalelor de sub cristalurile de pe mese. Din studenție ne obișnuisem să mergem uneori la "Capșa", când pur și simplu vroiam să ieșim pentru câteva ceasuri din timpul nostru bicisnic, să ne amăgim, instinctiv, că se putea trăi
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
rotunjimea Pămîntului Ci numai primejdiile Și ispitele De-a stînga și dreapta Oricărui drum. Toată speranța Este-n porumbarul Cuminte Și măceșul înflăcărat, în popoarele de păsări Călăuzite spre Cuiburi De toate aceste semne, Precum și de nodurile Făcute de noapte, Scrijeliturile rămase După trecerea norilor... * Drumuri ale îngerilor și sfinților Prin sate: Fiecare are un fel Anume De a pune Ulcioarele La uscat, A cînta la nuntă A-și ascunde goliciunea Neîndemînatic precum ulucile gardului � grădina. La fiecare trecere Să privească
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
de la noi, știm acum cât le-a fost viața și unde își odihnesc rămășițele lumești. A bătut nu de puține ori alei sau poteci de cimitire, căutând sub bălării sau covor de mușchi, pe stinghii sau pietre de cruci, stinghere scrijelituri de nume de demult... Evoc asemenea strădanie a sa, neînțeleasă de mulți, acum când și el s-a strămutat sub țarini, în ultima zi a făurarului acestui an, pentru că el însuși părea mistuit de o continuuă pasiune a readucerii în
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
devenind plastic, tangibil. Făcînd întrucîtva - să recunoaștem - figură de eretic, Adrian Popescu evoluează frecvent în lumina întunecată, debordanta de humus expresiv, a acelor "zei chtonieni", a căror supremație o acceptă treptat, în defavoarea "zeilor uranieni", solari: Așezat în bancă plină de scrijelituri/ mă-ntreb: ăeu cărora le-am slujit în tinerețe?a/ celor solari, desigur,/ dar acum spre sfîrșit de cei chtonieni mă simt/ mai apropiat" (Chtonieni sau/ și solari). Dar în perspectiva divinei împăcări a contrariilor oare cele două tărîmuri nu
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
marginea ceremonialului vieții care implică, simultan, o componentă grotescă, la limita tragicului uneori, și una bufă, carnavalescă și jubilatorie. Anne Cathrine Nesa combină, oarecum, cele două momente anterioare, depășindu-le, însă, pe amîndouă. Există în lucrările ei, inspirate direct din scrijeliturile și din intervențiile mai mult sau mai puțin accidentale de pe zidurile orașului, un lirism înalt și o sensibilitate fremătătoare, care trimit atît către memoria unei vitalități ocultate, a unei aluviuni preistorice stocate în amprenta unor misterioase fosile, cît și spre
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
într-o) frescă, poți să dai și să te protejezi deopotrivă. Turnul e de sticlă, nu de fildeș. Dar protecția relativă. Nu exclude vandalisme, respirații sufocante, fum și fumuri. Tămîie și tămîieri. Fresca e expusă barbariei ce se manifestă prin scrijelituri și prin incendii și păzită de sfori și de gardieni. Însă prizonieră lor. O frescă duce, de fapt, viață de V.I.P. E destinată să fie privită. De mulțime sau de solitari. De indiferenți sau de blazați. Bifată de snobi sau
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
două cărți, un alt nivel de expresivitate literară, altul decît cel exclusiv ficțional, unul care tinde spre adevăratele - posibil atroce - "limite interioare"; dar și locul unde, pe un ton uman, înregistrează șocul de a trăi în realitatea imediată ("o lungă scrijelitură pe zidul zgrunțuros al existenței"). "Puzzle-ul de sentimente", oscilația perpetuă între contrarii, între momente de seninătate, împăcare, optimism, chiar extaz și momente disperate, nevrotice, de panică și agonie depresivă; între clipele de grație, de sublimă inspirație și liniște și
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o spărtura mică pătrunzi precum un abur./ Te-acoperă un aer catifelat moaruri parfumate/ se tese-n jur cocon de fire/ și-o rază rece/ trece prin corpul nou (de transparente/ roz-gălbui) sporindu-l/ - țesuturi palide tot mai
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
semnele lăsate, odinioară, cu fierul roșu, pe umărul sau spatele condamnaților. Cicatricile trebuie să rămână pentru totdeauna o urmă a "vinei" și a "păcatului" de a fi fost supliciat. Țigările stinse în pielea victimelor reactualizează, și ele, înfierările de odinioară. Scrijelituri, arsuri, cicatrici, acestea sunt "cuvintele" torționarilor, stăpâni care instaurează un nou alfabet. Nu în ultimul rând, esențial în supliciu este limbajul sângelui a cărui curgere concretizează "spargerea trupului". Limbajul sângelui produce două reacții în supliciator: pentru unii, este o gratificație
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]