107 matches
-
PRM trec înaintea fondului problemei. Gravitatea acesteia e mult mai mare decît amenințările cu bătaia sau murdăriile pentru care e acuzat, cu probe, CVTudor. Niciodată nu mi-a venit să rîd cînd citeam în România Mare odioșeniile cu care fostul scripcar al Elenei Ceaușescu izbutea să-și vîndă revista. Nu cred că cei care s-au înscris în PRM n-au citit publicația condusă de șeful partidului. Așa că nici unul dintre cei care îl părăsesc azi pe CVTudor nu merită să fie
Scandalul și penalul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15463_a_16788]
-
Leoncavallo, 6. 06, ora 19. Teatrul Național: „Ciuleandra“ adaptare după romanul omonim de Liviu Rebreanu. Spectacol în limba engleză susținut de echipa de teatru a Liceului Teoretic „W. Shakespeare“ din Timișoara, 1. 06, ora 19. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Scripcarul pe acoperiș“ - musical de Stein-Bock-Harnich, 31. 05, ora 19; „Poveste, poveste, vis! Adaptarea și regia artistică: Eva Lábadi Megyes, 1. 06, ora 11 (Sala Studio). Teatrul German de Stat: „Potpuriu de cântece și jocuri“ - spectacol pentru copii, 1. 06, ora
Agenda2003-22-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281076_a_282405]
-
14. Teatrul Național: „Crima din strada Lourcine“ de E. Labiche, 12. 10, ora 19, și 16. 10, ora 19; „Puterea obișnuinței“ de Th. Bernhard, 10. 15, ora 19. Teatrul „Csiky Gergely“: „Poveste, poveste, vis“, 11. 10, ora 11 (Sala Studio); „Scripcarul pe acoperiș“ de Stein-Bock-Harnick, 12. 10, ora 17. Teatrul German: „Contrabasul“ de P. Süskind, în colaborare cu C.C.G.T. , 11. 10, ora 19 (Sala Studio); „Escurial“ de M. de Ghelderode, 17. 10, ora 19. Teatrul „Merlin“: „Hänsel și Gretel“, 12. 10
Agenda2003-41-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281570_a_282899]
-
11, ora 19; 2. 12, ora 19; „Steaua fără nume“ de M. Sebastian - susținut de Trupa de Teatru Gest, 4. 12, ora 18. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Fram, ursul polar“ de C. Petrescu, 29. 11, ora 11 (Sala Studio); „Scripcarul pe acoperiș“ de Stein-Bock-Harnick, 29. 11, ora 19; „Liliomfi“, 1. 12, ora 19. „La Gongul Spart“, 2. 12, ora 19. Teatrul German de Stat: „Astăzi vine Moș Nicolae“ de H. Lengenfelder, 5. 12, orele 9,30 și 11 (la Centrul
Agenda2003-48-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281781_a_283110]
-
Râlea pentru rolul Sașa Saveliev din "Îngropați-mă pe după plintă" la Teatrul Bulandra și Marius Turdeanu pentru rolul Emil Cioran din "Ispita Cioran" la Naționalul sibian. Nominalizări pentru rol secundar au primit actrițele Ioana Dragoș Gajdo - rolul Golde din spectacolul "Scripcarul pe acoperiș" la Teatrul "Regina Maria" din Oradea, Emoke Kato-Else din "Aniversarea" la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca și Ana Ioana Macaria-Nastenka din "Însemnările unui necunoscut" la Teatrul Bulandra și actorii Balazs Bodolai - Helmuth von Sachs din "Aniversarea" la
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
Helmuth von Sachs din "Aniversarea" la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, Victor Rebengiuc - Matvei Semionovici Sabelski din "Ivanov" la Teatrul Bulandra și Cornel Scripcaru - Kirillici Lebedev tot din spectacolul "Ivanov". Pentru Cea mai bună scenografie au fost nominalizați Vioara Bara - "Scripcarul pe acoperiș" (Teatrul "Regina Maria" din Oradea), Dragoș Buhagiar - "Ultima zi a tinereții" (Teatrul Național "Radu Stanca" din Sibiu) și Nikola Toromanov - "Vizita bătrânei doamne" (Teatrul Național București). Pentru premiul la categoria Cel mai bun debutant concurează Attila Balogh pentru
Gala Premiilor UNITER: Vezi nominalizările ediției aniversare () [Corola-journal/Journalistic/23035_a_24360]
-
Asachi, moldovean pur sînge. Într-un alt volum, Medioevo rumeno (Roma, Anonima Romana Editoriale, 1928), Ramiro Ortiz zăbovea asupra persistenței unor fenomene culturale (dispărute la unii din vecinii noștri), semn al unei mai pronunțate inerții. Comparîndu-i cu trubadurii occidentali pe scripcarii și cobzarii interpreți (uneori și autori) de epopei, din Ungaria și România, nota: este foarte interesant să constați că în vreme ce cobzarii au dispărut aproape complet din societatea maghiară, ei există și astăzi în România, unde cuvintele ungurești cobză și cobzar
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Csiky Gergely“: „Jocul de-a gelozia“ de Louis Verneuil, 18. 01, ora 10; „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Illyés Gyula, în dramatizarea lui Anavi Ádám, 19. 01, ora 11; „Lecția“ de Eugen Ionesco, 22. 01, ora 19; „Scripcarul pe acoperiș“ de J. Stein și J. Bock, 23. 01, ora 19 (Casa de Cultură a Studenților). Teatrul German de Stat: „Edith Piaf - Soarele meu răsare când se lasă întunericul“ de Frank Geerk, 22. 01, ora 18 (Centrul Cultural Francez
Agenda2003-3-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280590_a_281919]
-
lumina reflectoarelor sub îndrumarea regizorală a lui Radu Nechifor. Pe lista spectacolelor incluse în FTS 2013 se află și cel al lui Gavriil Pintilie „Cei ce nu uită, din 27 Septembrie în Sala Mare cu începere de la ora 19:00. Scripcarului pe acoperiș i-a fost atribuită onoarea de a închide ediția acestui an a Festivalului de Teatru Scurt. Un musical de succes care a cucerit inimile iubitorilor de teatru și de a cărui poveste vă puteți bucura pe 29 Septembrie
Toamna culturală 2013 [Corola-blog/BlogPost/97824_a_99116]
-
invitații săi - Best of Ada Milea: 16 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Nicolaie Pitiș și Casandra Maria Hauși. Concert de muzică din Maramureș: 17 septembrie, ora 19.00, curtea interioară Taraful Gorjului: 18 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz, Taraful din Soporu de Câmpie: 19 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Concert Maria Răducanu: 20 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert Râul Kusak - Adrian Naidin Cântice'n Cerc: 21 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert
Concerte la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81140_a_82465]
-
Miercuri, 19 septembrie ora 16.00, Cărturești MNȚR Lansare de carte de poezii Scara la cer, de Carolina Ilica ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Dincolo de pod, de Mircea Veroiu ora 20:00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz Taraful din Soporu de Câmpie Joi, 20 septembrie ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Ion: Blestemul pământului, de Mircea Mureșan ora 19.00, Sala Foaier Vernisajul expoziției Tradiție în contemporaneitate: corespondențe Expoziție realizată
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
capre Istrate Cârlig, omul bâlbâit și cu gânsac Jupân Marcu M. Marcu, negustoraș filosof Codârlic cel Isteț, slujbaș mic și prost, mai mare peste doi draci și jumătate Cei doi draci și jumătate Ghimizdroc lăudărosul Aschimodie gâlcevitorul Muțachi șmecherosul Pâșpâlică, scripcar brunet și oportunist Mușterii fără treabă prin iarmaroc Un urs deranjat Partea întâi Tabloul 1 (Acasă la Dănilă. Curte țărănească. O parte din gardul de nuiele, în stare destul de proastă. În dreapta cuptorul cu vatră și trunchiul pentru despicat lemne. Alături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cumnată, bag samă că prima o să fie cu cântec. ISPAS: Ce tot spui acolo, Dănilă? DĂNILĂ: Spun bine, bădie. (se aude, apropiindu-se, o melodie săltăreață, cântată cam scârțâit la vioară) Ei, am sau n-am dreptate? Aista-i Pâșpâlică, scripcarul, aista simte peste trei hotare unde-i rost de-oleacă de petrecere. Să știți că mi-a venit, așa, o vitejie și-un chef, ș-aș pofti să-ntindem masă mare, să-i văd și eu pe toți ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
moara bunicii Ileana, duminica și în zilele cu cruce roșie din calendarul creștin ortodox, se adunau feciorii și fetele din parohie îmbrăcați cu straiele de sărbătoare, la horă. Pe ritmul muzicii unui cobzar, Vasile Ignatescu zis Puliganul și a unui scripcar, Dumitru Balmuș, excelau în joc o pleiadă de flăcăi de gospodari : Vasilică Ilie a Aureliei, Gică și Vasilică ai lui Nițucă Sasu, Petruț Preutescu, Vasile și Gheorghe Puiu, Dragoș Grigorovici, Vasile Balmuș, Ghiță Tănase, Valerian al Sofiei, Neculai Preutescu, Rică
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
voi ajunge acasă pe când tu... - Să vedem ce ai să te faci când s-o termina gardul!? Alex stătu locului, îi ascultă și râse în sinea sa. Dar uitându-se mai bine, desluși pe omul cu vioara, era Săndel, cunoscutul scripcar, prezent cât era ziulica de lungă în multe din cârciumile orașului. - Săndel, dar ce-i cu tine? - M-am matolit șefu’! Mă odihnesc o țâră, pe urmă, dacă m-or ține picioarele, le iau în spate și plec spre casă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
părăsiți de orice speranță, ne-am dus la crâșma din sat, să ne înecăm aleanul într-o ulcică cu vin. Acolo însă s-o nimerit să fie și unul cu o scripcă... Și pentru că plecau vreo doi flăcăi la oaste, scripcarul o ținea numai pe struna cea groasă de curgea numai jale din diblă. Atunci am început să bem în dușmănie parcă. Apoi ne-am răsucit câte o țigară și să te ții, băiete: beam, fumam și... plângeam!... La o vreme
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ascultat o vioară și imediat a fost atins de microb iremediabil. Vreau o vioară, scîncea la taică-su, suportînd cîte un pumn în cap de la fratele său mai mare. Fratele său era vădit înclinat spre "ciordeală" și, profitînd de un scripcar beat criță care dormea pe drum, l-a făcut pe puradel fericit. Singur, neajutat de nimeni, Norocel scîrțîia cît era ziua de lungă și urechile sale, puțin clăpăuge, îl ghidau exact în viitoarea sa meserie. La zece ani mînca vioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nepoate, îl lămurea din când în când bătrânul, acum o să-i tragem învârtita lui Mitru Pribeagu, mare cântăreț din scripcă la vremea lui!... Și-acum, uite, ține-te bine, ai s-auzi sârba lui Marinică Ploscă, lăutarul de la Ponoarele, mare scripcar și el... Pe unde i s-or fi odihnind acum ciolanele!... Hora asta, nepoate, o zicea Siminel Șolcanu, de-i spunea lumea Veselu. Eram flăcău pe vremea aia... Hei-hei, că din vremurile alea multă apă a trecut pe Argeș în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Mare, fă! La târgăul tău! La ibovnicul tău, fă! Și dacă ții la viața ta, să nu care cumva să mai calci pe la Antilești! * * * Tu știi, bărbate, că hăitușca asta a noastră de coptilă se ține cu sfrijitul cela al scripcarului de la capătul Spătăreștilor? Noi o trimitem cu cârlanii și ea umblă după borteală prin păpușoi cu Nicuță cela cu bube dulci pe la nas și pe la gură. Pe cât de cuminți au fost cele mari, pe atât de zburdalnică-i asta mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vorbele megieșilor îs de netăgăduit... Ionela lor era numai bună de ciobăniță, dar și de măritiș, că ea știe cum flăcăii le dau foc, cu dibăcie, fetelor mari și apoi le lasă în mare suferință... Dar nici bubosului celuia al scripcarului nu i-o dăm! Lasă, bărbate, că încet-încet i-a trece fierbințeala și, ca mezină, o păstrăm în gospodăria bătrânească. Până la urmă va găsi și ea un suflet de român... Ce să facem dacă o apucat-o zburda așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
proaspetei păstorițe pentru că se răsfirau grupuri-grupuri pe tot imașul străjuit de ogoare cu diferite culturi atrăgătoare pentru ovine, oricând pregătite de mari stricăciuni. Din tot necazul, Ionela s-a ales și cu oarece bucurii, anume că băiatul cel bubos al scripcarului se mai furișa adesea prin lanurile de păpușoi pentru o partidă de tainică iubire juvenilă. Mai greu le-a fost după ce s-au eliberat câmpurile de recoltă că erau nevoiți să se ferească de ochii curioși ai lumii tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
la disciplina muzică pentru "prestația din seara aceea de neuitat", am fost emoționat. Numai că, peste vreo săptămână, domnul de muzică m-a invitat, între patru ochi, în cancelarie, și a început întâlnirea cu futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar nenorocit, știai că nu există pe lume Sonata nr. 3, de Mozart, în re minor, m-ai făcut de căcatul orașului, ai cântat ce-ai vrut, culegând din buruienele capului tău nenorocit, ai încropit ad-hoc, pușlamao, depravatule, râde lumea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de mine prin școală, prin târg, am ajuns de nu mai pot intra într-o crâșmă nenorocită, că mă întreabă lăutarii dacă nu vreau să-mi interpreteze celebra Sonata nr. 3 în re minor, futu-ți Dumnezeii mă-tii de scripcar ordinar!... Pe când domnul de muzică își pregătea repertoriul favorit pe care-l prezentase și altor colegi de-ai mei un recital de pumni și palme mintos cum eram, avusesem timp să calculez azimutul de fugă, drept pentru care am zbughit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu alte cuvinte, o parte din declarația sa veche de dragoste: "Să te ia dracul! Ești singurul alb îndrăgostit de un bronzat". Când am plecat definitiv din Ferentari, eram alt om. Mă așteptasem să văd, la fiecare colț de stradă, scripcari cerșetori cântând "La crâșma din Ferentari", să fiu ciuca bătăilor și gazda tuturor ponoaselor. Mă lovise însă norocul. "Depravatule, numai Dumnezeu te-a dus în Ferentari!", îmi spunea mereu glasul Ninetei. Și, tot la vremea când troleul mă scotea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
țel / și de milă n-am nevoie și de silă sufletul îmi stă ca-n colivie/ pasărea colibri ciugulind musculițe-n viață încă o să fie") iar Sudurile (leacuri, xantipa, soluri), ignorarea ei, coborârea de pe cruce pe "alt drum", plin de "scripcari și voie bună cum se-ntâmplă-n viața celor mulți". Cititorul își poate îngădui amintiri din Eminescu, Bacovia, Villon, Baudelaire, simboliștii francezi și români, sau, cum spuneam mai sus, Esenin. Dar ele sunt atât de îndepărtate, atât de pierdute în
Elegiile risipirii by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7087_a_8412]