126 matches
-
pumnismele” din limba. Dar ceea ce este foarte important pentru poet, el alcătuiește și publică între anii 1862-1865 „patru tomuri în șase volume din antologia de literatură română”, de fapt prima antologie de texte românești, sub titlul „Lepturariu românesc cules den scriptori români” Acesta culegere de o bogăție impresionantă ca număr de autori, de la origini până la clasicii zilei -Alecsandri și Alexandrescu iar sub raportul textelor, dintre cele mai substanțiale, fiecare autor fiind precedat de o copioasa notă biografica, carte ce a adus
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate-a fost îndreptat spre opoziția realitate-text. Poetul de la începutul acestui secol a devenit acel “ de-scriptor“ care pune în text tot ce atinge, până și inefabilitatea. Acesta nu vizează Poezia, ci “textele “, problema lui nu mai constă în scrierea versurilor, ci de-scrierea mecanismelor acesteia- ocultând poemul-. Creându-și senzația că se află la interstițiul dintre
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1358009707.html [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate-a fost îndreptat spre opoziția realitate-text. Poetul de la începutul acestui secol a devenit acel “ de-scriptor“ care pune în text tot ce atinge, până și inefabilitatea. Acesta nu vizează Poezia, ci “textele “, problema lui nu mai constă în scrierea versurilor, ci de-scrierea mecanismelor acesteia- ocultând poemul-. Creându-și senzația că se află la interstițiul dintre
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_starea_poezi_al_florin_tene_1359571277_zksy8.html [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
valorile sale este pentru mulți dintre noi Capitala Culturală a României. La invitația președintelui Filialei Uniunii Scriitorilor din Iași, Maria Spiridon Cassian, am mărturisit gândurile mele în paginile Convorbirilor Literare, iar apoi, Lucian Vasiliu m-a publicat și în revista Scriptor. Scriu cu plăcere, cu emoție, cu încredere... Am avut privilegiul, la invitația directorului general Constantin Chiriac, ca în ediția 2016 a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, manifestare de răsunet internațional, construită și dezvoltată impecabil pe direcții complexe, fertile în
Anul norocos al așteptării... by Prof. Dr. ALEXA VISARION () [Corola-website/Journalistic/105883_a_107175]
-
numărul 12 a Târgului, care va avea loc la Complexul Romexpo (pavilioanele C1, C2, C4, C5), București, în perioada 24-28 mai 2017. Noi volume semnate de Mihai Radu (Extraconjugal), Ligia Ruscu (O căutare), Radu Țuculescu (Măcelaria Kennedy), Codrin Liviu Cuțitaru (Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile) sau Florin Irimia (Misterul mașinuțelor chinezești) vor putea fi achiziționate de la standul Polirom. Seriile de autor Polirom: Gabriela Adameșteanu, Provizorat, ediția a IV-a, definitivă Bestseller la Salon du livre, Paris, 2013 O carte despre tulburii
Ofertă bogată de literatură română la Bookfest 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105516_a_106808]
-
și o semnificație de ”love story”, pe lângă anumite implică ri sociale și o anume aluzivitate politică. Autorul nu a rămas insensibil la reflecțiile autoreflexivitate și chiar ”independență” față de intenționalitatea auctorială, aducând vorba despre teoriile lui Borges, despre atitudinea intertextuală. Alter-ego-ul ”scriptorului” nu este ziaristul Gabriel Dunea, cum ar părea la prima vedere, ci un povestitor poate convențional, aproape absent din narațiune, Mihail Manea, care își apără fantasmele născute în solitudine: Eu, spuse Mihail Manea când îi veni rândul, nu voi putea
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești by http://uzp.org.ro/recenzie-ion-marin-vremea-sacalilor-romanul-vietii-gazetaresti/ [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
de textualizare, poezia lor a luat locul a ce se numea în perioada primei jumătăți a secolului XX emoția sau sentimentul. Transferul poetic obișnuit- realitate-a fost îndreptat spre opoziția realitate-text. Poetul de la începutul acestui secol a devenit acel “ de-scriptor“ care pune în text tot ce atinge, până și inefabilitatea. Acesta nu vizează Poezia, ci “textele “, problema lui nu mai constă în scrierea versurilor, ci de-scrierea mecanismelor acesteia- ocultând poemul-. Creându-și senzația că se află la interstițiul dintre
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 473 din 17 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1334664025.html [Corola-blog/BlogPost/359163_a_360492]
-
în timp, ca să verifice continuitatea sau discontinuitatea speciei în cauză, formele ei de manifestare, modalitățile de respingere ori de apreciere în epocă, oamenii care au ilustrat-o. Cum se poate recupera ceea ce a fost, de către cineva și în folosul cui? Scriptor, destinatar, mesaj, limbaj - sunt doar câteva formulări de scop pe care Profesorul, cu știință așezată de carte, le promovează cu insistență. Mișcările literare - cele clasice, deja consumate, atât prin istorie, cât și prin funcțiile lor estetice imediate - cunosc o revigorare
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
picior în balustru, talpă evazată) din care ies, dispuse simetric, motive vegetale cu frunze, flori de lalea și de maces. Modalitățile de decorare ale acestor trei manuscrise sunt variații ale unor motive asemanatoare, floare de măceș părând a fi marca scriptorului. footnote>). Datare: 1845. Scriitură frumoasă, îngrijită; manuscrisul are 269 de file și este numerotat pe fiecare pagină, de la α (1)-486, după care urmează 22 de file albe. Frontispiciu frumos pe prima pagină, reprezentând o vază cu flori colorate în
Dou? manuscrise psaltice din Muzeul M?n?stirii ?ig?ne?ti by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
pericol” (poezie), Editura Geneze pentru Literatură și Artă, 1995; 9. “Pridvor de lut”(poezie),Editura Geneze pentru Literatură și Artă Geneze, 1997; 10. “Poduri peste apele lumii”(poezie), Editura Fundația ROMPRES,1998; 11. “Cumplitul joc de-a poezia” (poezie), Editura Scriptor, Galați, 1999; 12. “Iarnă cu ștrengari” (poezie pentru copii), Editura Arionda, Galați, 2000; 13. “Vânătoare de umbre” (poezie), Editura Scorpion, Galați, 2002; 14. “Trupul meu de poezie” (poezie), Editura Sinteze, Galați, 2005; 15. „Taifas la Șapteape” (proză), Editura Fundației Academice
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
așa că nu se mai poate demonstra dacă îl au sau nu. Fără îndoială că treaba asta e în folosul scriitorului și în paguba cititorului, că și de-asta vă părăsește cititorul. Și pe tine și pe toată tagma ta de scriptori... - Totuși mie îmi place să-mi iau în pat câte o carte, sau în vacanță, îmi place ca în roman să primesc o pensiune semicompletă la un preț modic - se vâră Liza Swift în această dispută despre literatura secolului XXI
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
prima clasă, căpătând în timp și înțelesul "vrednic de credință"7 Caracterul oarecum literar al termenului este înregistrat pentru prima dată din descoperirile de până acum în Nopțile atice ale lui Aulus Gellius (130 175) unde autorul face distincția între scriptor classicus și scriptor proletarius, primul adresându-se, prin folosirea unor mijloace literare rafinate, unui public elevat, iar celălalt, vulgului. Astfel, se observă cum încă de la începuturile sale, termenul se încarcă de conotații pozitive ce privesc ideea de valoare, rafinament, elită
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în timp și înțelesul "vrednic de credință"7 Caracterul oarecum literar al termenului este înregistrat pentru prima dată din descoperirile de până acum în Nopțile atice ale lui Aulus Gellius (130 175) unde autorul face distincția între scriptor classicus și scriptor proletarius, primul adresându-se, prin folosirea unor mijloace literare rafinate, unui public elevat, iar celălalt, vulgului. Astfel, se observă cum încă de la începuturile sale, termenul se încarcă de conotații pozitive ce privesc ideea de valoare, rafinament, elită. Acestea vor rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
popoarele ei, Sibiu, 1864, Opurile lui..., postfață G. Barițiu, Sibiu, 1871; Suetoniu, Viața a XII imperatori, pref. trad., Brașov, 1867; Horațiu, Odele și epodele lui..., pref. trad., Iași, 1868. Repere bibliografice: Aron Pumnul, Gavriil Munteanu, în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, IV, partea II, Viena, 1865, 40-42; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 287-288; G. Bogdan-Duică, Relativ la G. Munteanu, „Țara Bârsei”, 1930, 1; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 90-96; Cărturari brașoveni, 150-151; Gabriel Cocora, Peneluri și condeie, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
Innsbruck, 1985. Iliescu, Maria; Slușanschi, Dan, Du latin aux langues romanes. Choix de textes traduits et commentés (du II-e siècle avant J. C. jusqu'au X-e siècle apres J.C.), W. Egert, Wilhelmsfeld, 1991. Iliescu, Maria, Miscellanea Romanica (1956-2007), Editura Clusium/Scriptor, Cluj-Napoca, 2008. Iliescu, Maria, Română din perspectiva romanica. Le roumain dans la România. Rumänisch: die östliche Sprache der România, Editura Academiei, București, 2007 Iliescu, Maria; Mourin, Louis, Typologie de la morphologie verbale române. Vue synchronique, (Innsbrucker Beiträge zur Kulturwissenschaft. Sonderheft 80
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
20062. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Limbile statelor lumii. Mică enciclopedie, Cuvînt-înainte: acad. Marius Sală, Editura Meronia, București, 2007. Vintilă-Rădulescu, Ioana, Sociolingvistica și globalizare, Editura Oscar Prinț, București, 2001. Vîlcu, Dumitru Cornel, Orizontul problematic al integralismului (Integralism și fenomenologie - vol. I), Editura Argonaut&Scriptor, Cluj-Napoca, 2010. Voegelin, C. Charles Frederick; Voegelin, F. Florence Mărie, Classification and Index of the World's Languages, Elsevier, New-York - Oxford - Amsterdam, 1977. Vraciu, Ariton, Lingvistică generală și comparată, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Vraciu, Ariton, Studii de lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
scop (numindu-l transversalie), dar ca instrument al unei hermeneutici transmoderniste 273. Dumnezeu-Spirit deține toată informația (informateria, ar spune Mihai Drăgănescu), adică e Arheul arheilor, în limbaj eminescian. Acest Dumnezeu nu a creat lumea prin logosul oral, ci este un scriptor universal. "Scrierea" lui se supune principiului transversaliilor: scrie, parcă, pe o "sugativă", căci desenele sale difuzează penetrând întregul cosmos, spiritualizându-l. În consecință, nemurirea sufletului se extinde la toate viețuitoarele, de la infuzor la om, dar la nivel de specie, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și chiar de ceea ce reprezenta acolo una dintre coordonatele fundamentale ale universului său liric, senzualitatea eruptivă a imaginii. El încetează să mai fie o variantă a inspiratului romantic, care codifică ori conotează metaforic realul. Nu mai e nici măcar scriitor, ci scriptor, un înregistrator obiectiv al concretului fizic și existențial. Punctul de sus al acestei experiențe poetice este volumul Terapia muncii, după care, în Tălpile violete (1990), violența, sarcasmul, refuzul metaforei consacrate se atenuează, făcând loc, cu măsură, anecdotei și unor surprinzătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
asupra Struțocămilei, București, 1995; Cincizeci de romane și alte utopii - Fifty Novels and Other Utopias, ed. bilingvă, pref. Cornel Ungureanu, tr. Andrei Bantaș și Richard Collins, București, 1996; Iepurele suedez, București, 1997; Medeea și mașinile ei de război, Pancevo, 1999; Scriptor, Botoșani, 2001. Traduceri: Vasko Popa, Poezii, I-II, Pancevo, 1983, Câmpia neodihnei, pref. Cornel Ungureanu, București, 1995, Inel celest, București, 2000; Adam Puslojić, Nu-mi amintesc prea bine, bunul meu prieten, Pancevo, 1986, Apă de băut, pref. Mircea Tomuș, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
fi considerat veritabil, fiecare verset trebuie supus unei interpretări originate în textele lui Pavel, având ca autorități exegetice esențiale pe Iisus, Pavel și propriul lor conducător, Mani. Adimantes, unul dintre conducătorii maniheeni, formulează câteva reguli practice de interpretare: 1. Orice scriptor are o manieră de a gândi și o intenție proprie; 2. Autorul ce nu a fost martor direct la evenimente nu e creditabil. în această privință, cele trei Evanghelii sunt diferite, căci nici un evanghelist nu a fost martor la interogatoriul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mai vrea să citească semnele, scriitura dispare. Nemaicitind semnele nici În oglinda, nici pe suprafața mării el nu mai participă și astfel se situează În „locus refrigeri “nemuritor și rece, părăsește textul. O dispariție atît a lectorului cît și al scriptorului. „ea Îl privea cu un surîs/ el tremura-n oglindă” A tremura, a vibra Înseamnă a continua să acționezi, Înseamnă a te opune mortificării, a persista să vibrezi Înseamnă a ocupa din ce În ce mai multă durată, este o expansiune, unduirea și murmurul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și însemnătății lui...“, p. 349. footnote> . Cea de a doua direcție s-a concretizat în realizarea de manuale și organizarea unei biblioteci școlare. Lucrarea care l-a făcut cunoscut în cea mai mare măsură a fost Lepturariu românesc cules den scriptori români, publicat în 4 volume (volumele II și IV avînd cîte 2 părți), între 1862 și 1865 și care reprezintă una dintre primele încercări de istorie a literaturii române, dublată de antologie de texte populare sau culte apărute pînă la
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
canonic de la Blaj"105. În sfârșit, nu trebuie să uităm că avem de-a face cu un auxiliar didactic destinat școlilor din Bucovina. Lepturariul e un manual, în sensul strict al termenului. Subtitlul nu lasă loc de îndoială: "cules den scriptori rumâni prin Comisiunea denumită de către înaltul Ministeriu al Învățământului, așezat spre folosința învățăceilor din clasa VII a gimnasiului de sus". Primele biografii apar în volumele destinate claselor a cincea și a șasea, iar literatura modernă e gândită să fie predată
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
trebuie scris tocma precum se rostește. Cea de a doua direcție s-a concretizat În realizarea de manuale și organizarea unei biblioteci școlare. Lucrarea care l-a făcut cunoscut În cea mai mare măsură a fost Lepturariu românesc cules den scriptori români, publicat În 4 volume (volumele II și IV avînd cîte 2 părți), Între 1862 și 1865 și care reprezintă una dintre primele Încercări de istorie a literaturii române, dublată de antologie de texte populare sau culte apărute pînă la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
române și de a fi participat la clarificarea căilor de evoluție a limbii literare. În concepția lui, limba este „sufletul” națiunii, temelia și condiția unei culturi naționale. În istoria literară, P. a rămas cunoscut datorită lucrării Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, prima antologie de literatură românească, alcătuită, cu scopuri didactice, în patru tomuri (șase părți), apărute treptat, din 1862 până în 1865. Simplă culegere de texte literare sau de popularizare a unor cunoștințe practice, Lepturariu rumânesc... devine, începând cu tomul al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]