194 matches
-
zi anume a anului trecut. Întâmplător, chiar ziua de 14 februarie. Era seara târziu, îmi ștergeam ultimele mail-uri, când am deschis atașamentul unui mail de la PR-ul revistei Tabu. Am facut-o mai mult din obligație, ca să arunc un ochi scrutător și să le scot apoi ochii fetelor din redacție cu vreo greșeală de gramatică, o exprimare mai puțin fericită sau vreun slogan de-a dreptul idiot, după cum se poate nimeri de la un mail la altul. Atașamentul acesta era o prezentare
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
nestatornicului, Traian Apostol - ajunge la cititor prin intermediul a trei voci: vocea insidioasă a naratorului omniscient, care vede totul, inclusiv gândurile personajelor, vocea ei, a Corneliei Tudoran, și, în fine, cea mai interesantă dintre cele trei, o voce a conștiinței, imperativă, scrutătoare, care cheamă la ordine: "Iată-te în fața oglinzii, Cornelia Tudoran. [...] Privește-te, doamnă Tudoran ... O, cum te simți, cum te prefaci, cum încerci să razi de pe tine arsura unei priviri de bărbat care te-a tulburat. Crezi oare că, reluându
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
strânse ocrotitor la piept șoptindu-i: Doctorul glumește, e o nimica toată, crede-mă, nu te doare deloc". Coborâseră în salonul întunecos, unde se aprinseseră lumânările electrice dintr-un candelabru așezat pe lacul negru al pianului. La lumina acestuia, privirea scrutătoare a medicului remarcase de îndată micul nodul din pleoapa copilului. Cercetându-l, mirosul său de spital se amesteca cu acela de mormânt al plantelor din veranda închisă. Năpădit de valurile acestea grețoase, disperat, băiatul se refugia în parfumul tinerei femei
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
bloc, alții în stații lunare. Sîntem un miceliu vast, cîntător. Acoperim pămîntul cu sputa noastră corozivă, fantastă, cu cultura noastră de circuite integrate și biți; asemenea penicilinei pe o lamă de sticlă într-un laborator ne înmulțim frenetic sub ochiul scrutător al neantului; adiem la unison în vîntul frecvențelor radio, ne agităm armonios sub ploaia programelor de televiziune; am învățat canoane și voci, știm să citim ziare și partituri și fiecare în felul său își tîrîie expresiv existența. Sîntem muzicali, chiar dacă
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
lor aproape". Copil, adolescent, înconjurat de prietenii din tinerețe, ipostaze de vis, de jocuri exuberante, instantanee în oraș, pe străzi, portrete ale unui tânăr de o frumusețe și distincție aparte, exterioară și interioară deopotrivă, cu râsul pe față, cu privire scrutătoare, cu pipă, mereu curat în priveliște și în sine, efectul acestei stări inteligente de puritate fiind o liniște ce-l ocrotește într-o pașnică putere de zeu. Interioare austere, o contemplare inspirată, o privire lansată pe mari distanțe, acoperită la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12249_a_13574]
-
al armoniei, liber în formă și academic numai doar în fond, care, din nesimetrie și asimetrie aparent neviabilă, creiază cea mai plină de frumusețe și viață hipersimetrie! Ca o admirabilă demonstrare a celor expuse imediat mai sus, recomand studiul bine scrutător al unei elaborări contemporane, al ideii principale din a doua simfonie a lui d’Indy. Măsura e de șase pătrimi, un hexabrach cu două accente tonice, unul principal, pe primul timp, și al doilea mai slab, pe timpul al patrulea, sau
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
din spate. Și m-am repezit afară din bucătărie. Ajunsă brusc în întunericul din camera alăturată, am bîjbîit în jur, pînă cînd am putut pipai țesătura groasă a draperiei. Dind-o infim de puțin la o parte, am strecurat o privire scrutătoare în noapte, dar n-am văzut absolut nimic. Trebuia să acționez repede. Am deschis fereastră, trăgînd cu grijă draperiile înăuntru și m-am lăsat să cad ușor pe pavajul de sub fereastră, apoi am împins obloanele la loc, sperînd că vîntul
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
a ipotezei parcă nici nu mai contează. Ea rezista prin pură și simplă frumusețe a edificiului pe care il înaltă. Iar modul în care decupează cele 12 secvențe din istoria românului românesc al secolului XX, descompunându-le apoi, cu ochi scrutător, în fragmente cu valoare de emblemă pentru demonstrația ce va urma, stă mărturie acestei frumuseți. Se înșiruie, așadar, într-un cuprins, la rândul lui conceput "în oglindă", cu două părți simetrice (Peripețiile oglinzii în lumea Alisei și Peripețiile Alisei în
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
trebuie, cu două personaje, un tînăr, ucenicul, și un maestru teolog care citează din Verlaine, "un bărbat impozant, rîzînd haiducește din miezul unei bărbi-colier. Reverenda lui elegantă, peste care purta o bundiță cu margini îmblănite, privirea grea de o intensitate scrutătoare, vocea puternică, cătrănită de rrr-uri pronunțate viguros, și mîinile robuste, dintre care una prindea o țigară cu filtru alb, mi s-au impus din prima clipă." (p.233) Evocarea relației dintre cei doi compune o poveste-paradigmă, nu lipsită de probleme
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
scriitori - Gabriele D’Annunzio, Curzio Malaparte și Italo Svevo - au fost evocați separat de Umberto Saba. În paginile anume dedicate, acesta a pornit de la împrejurări concrete, în care le-a fost nu doar interlocutor, ci și martor cu un ochi scrutător. Reparcurgerea la senectute a vechilor impresii, sprijinindu- se ca de atâtea alte ori pe sugestii de derivație psihanalitică, duce la surprinderea unor nuanțe mai greu perceptibile, dînd consistență notațiilor demistificatoare și totodată pline de înțelegere pentru slăbiciunile omenești. Ecoul lor
Umberto Saba - Domnul în alb imaculat by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2490_a_3815]
-
întrucît nu are orînduire și plan: "De unde și imensul farmec al unui text atît de felurit și surprinzător cît privește cuprinsul și metoda de lucru (doar prin salturi și mutații); atît de neintegrat într-un gen literar, jucăuș, sfruntat, meditativ, scrutător". Preferințele eseistului se îndreaptă spre textele care "se citesc, mai toate, cu plăcere sinceră, la fel, bunăoară, ca biografiile romanțate, ca studiile de "mică istorie" ale lui Georges Lenotre ori cele din "cabinetul secret al istoriei" ori ca unele pagini
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
putere iar tu, grăbești mereu pasul de parcă nu ți-ar ajunge viața să aduni atâtea lucruri fără folos... Nu ai timp să iubești, ești tot timpul pe fugă, nu ai timp să vezi în jur chiar dacă privirea ți-e mereu scrutătoare, nu ai "timp" să dărui doritorilor de tine... și doare, mă doare că nu pot lupta cu această fixatie e ta ce ți-este picurată în gând. Nu lucrurile sunt importante, ci persoanele alături de care te bucuri de ele! Ești
E TOAMNĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381808_a_383137]
-
ce-i acoperea cu dărnicie umerii, scoțând în evidență o subtilă senzualitate și chipul său de păpușă Barby. Georgeta știa că are un farmec al ei, inconfundabil, accentuat de niște ochi mari și luminoși, înzestrați cu o privire intensă, curioasă, scrutătoare. Tot așa cum știa că în zilele sale bune, era o femeie spirituală, lucru dovedit și în discuțiile libere din cancelaria profesorală. Ce nu știa ea era că totuși Ernest - Albert încă o iubea sincer și de aceea îi accepta toate
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
răsună în jur bocancii fostei Armatei Roșii. Cetatea este înconjurată și acum de clădirile garnizoanei Armatei Ruse, între care se văd garaje imense, posibil de tancuri, și numeroase buncăre camuflate, printre care patrulează soldați cu arma la umăr și priviri scrutătoare, mai ales când văd reflexia unei lentile, chiar și numai de aparat foto. O biserică uriașă tronează în mijlocul bazei militare a “pacificatorilor” ruși. Muzeul amenajat în incinta Cetății nu te lasă să-i uiți pe “eliberatori”: este plin de exponate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94082_a_95374]
-
Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care veghează scrutător, Pe jețul lui din chiparos, La pacea-ntregului popor. Ca orologiu au un cuc, Atent le dă la toți de veste Din cuibul pripășit în nuc, Că liniște-n cetate este. Acesui rai odihnitor Ce n-are prinț sau împărat
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
mai retras. Obrazul i se contracta convulsiv, la intervale răbufnea un țipăt ca al unui animal de pradă în junglă. După ce a ascultat doleanța lui Koestler, Malraux i-a dat satisfacție, dar apoi l-a apucat de umăr, fixându-l scrutător și l-a întrebat în șoaptă: "Bine-bine, dragul meu, dar ce crezi despre apocalipsă?" Nu era dorință de epatare, ci o trăire sinceră pe mai multe planuri. Și un alt prozator, Manes Sperber, a fost surprins de o grimasă nervoasă
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Amicul meu a avut parte de o grămadă de astfel de dovezi de celebritate. Călătorea la un moment dat cu trenul către Iași. Un individ care stătea pe culoar trecea când și când prin dreptul compartimentului și-i arunca priviri scrutătoare. În cele din urmă a deschis ușa și a strigat victorios: "V-am recunoscut! Sunteți Ludovic Spiess!" Altădată era la Sinaia, unde se retrăsese pentru câteva zile să-și încheie "cartea cu inginerii". Ieșise după masa de prânz "să ia
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
ca obosită: stanca, în latinește. Fantezist, probabil, dar sugestiv! Un cunoscut om de litere francez demonstra, cu fotografii, într-o celebră revistă de la finele secolului trecut, expresiile diferite ale celor doi ochi omenești. Unul melancolic, introvertit, neliniștit, bănuitor, altul vivace, scrutător, participativ. O realitate. Sufletul însuși se divide la omul faustic, punând pe jar posesorul (Zwei geelen wohnen, ach, in meinem Brust!), situând insul, cu vorbele lui Arghezi, între înger și măgar. Așa cum unii dorm pe o parte, iar alții pe
Casa cu ferestrele deschise by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9861_a_11186]
-
la rândul lor se descompun în alte și alte istorii interminabile, derulân-- du-ni-se înaintea ochilor autentice peisaje urbane, filtrate de amintirile personajelor și ale povestitorului (Molero), nefiind altceva decât multiplele fațete ale unei realități radiografiate cu o privire scrutătoare care îl transformă pe Molero în-- tr-un filozof, preocupat de descifrarea sensurilor propriei sale existențe în contextul în care este inserat. Machado cristalizează imagini dintr-un cotidian vetust și face din fiecare personaj în parte o insulă umană. Recent publicat
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
legumele. Ultimul din sala legumelor eram, bineînțeles, eu. Între mine-ochi și mine-degetele-de-la-picioare se Întindea un imperiu, din care viața se retrăsese practic pe Înălțimi, mai sus de strâmtoarea laringelui, ca o rămășiță a unei armate cândva de neînfrânt. Asemenea ciclopului scrutător de constelații și a celui scormonitor de lamele, eram redus la câteva vertebre cervicale și la o privire devenită de-o precizie incredibilă, de parcă toate angrenajele din carne și oase și-ar fi donat Întreaga vlagă ochiului suveran. În acest
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
am dat naștere acestei situații. De la noi a început totul, nu-i așa, când am construit o prietenie trainică. Asemenea legături sunt puține în viața mea. Ești sigur că nu ești supărat pe mine? — Cher maître! am răspuns, uitându-mă scrutător la chipul curat și deschis al lui Palmer, cu tinerețea lui inexplicabilă. Am impresia că nici nu prea știu cum să mă supăr pe tine, am rostit rar, deși cred că aș vrea să o fac. Am băut prea mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
sepii. Carol luă două, una pentru papagal, cealaltă pentru graur. Sepiile erau albe, uscate și ușoare în mâna ei, ca niște oase albite. Le împinse printre gratiile cuștii. Păsările o priviră cu câte un ochi, în felul acela atent și scrutător. Dan o cuprinse pe la spate, îi simțea moțul frecându-i-se de omoplați. Se scutură ca să-l îndepărteze. Din bucătărie, unde aștepta să fiarbă apa din ceainic, îl auzea cum bolborosește ceva în sufragerie. 4 Dave 2 Numele real al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
niciodată cu adevărat În povestea asta. În orele de lucru, cînd nu dormeam și nici nu stăteam cu picioarele atîrnate În Balon, mă puteai găsi În Balcon. Nimic din ce se petrecea În prăvălia de sub mine nu scăpa privirii mele scrutătoare. CÎnd Norman avea o zi extrem de profitabilă și făcea socotelile la mașina de marcat din alte timpuri, cu design baroc, ce se afla pe un postament de lîngă ușă și scotea clinchete la fiecare operațiune, eu băteam din lăbuțe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
írt egy-egy lapot, Maruszja adta ide nekem, ha erre járt üzlet ügyben vagy kiállítás miatt... Abban reménykedtem, hogy ma is láthatom... Biharpüspökiben várja az öreget, aztán autóval viszi Pestre. A Malévval repül. Biztonságosabb. Domnul Attila Kovács tăcu. Ca să ocolească privirea scrutătoare a vechiului său prieten, se arătă brusc interesat de culorile pastelate care Înviorau de puțină vreme casele din Piața Carolina, un amalgam de stiluri, de la renascentist la baroc și la secesion. Știa prea bine că nu va mai putea amâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ia încet formă de imagine; o figură schimonosită ce-și mișcă buzele în toate direcțiile și grimasează periodic. Bizară această reprezentare a vocii, pe care urechile mele au defulat-o în imagine. Intuiesc, de altfel, o față cunoscută. După privirea scrutătoare și ochii supărător de verzi, nu poate fi decât Aspida. Aspida are ceva să-mi spună de își agită buzele la modul acesta. Ea, care de obicei privește și tace, acum latră la mine din camera alăturată, și eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]