200 matches
-
niște adolescente se smiorcăiau, iar bunicile lor țipau la soldații spanioli. Ignorînd claxoanele nerăbdătoare, cei din Guardia Civil(##notă: Jandarmeria spaniolă##) verificau fiecare șurub și nit, căutau cu exces de zel prin valize și ambalaje cartonate de supermarket, aruncau priviri scrutătoare sub capote și roți de rezervă. — Trebuie să ajung la Marbella Înainte de cinci, i-am spus administratorului de la biroul de Închirieri, care privea fix la vehiculele oprite, cu seninătatea unui om pe cale de a Închiria ultima lui mașină Înainte de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Crawford cu surîsuri dezinvolte de hostess care Întîmpină un important client al casei la intrarea Într-un bar dubios. Cea mai tînără dintre femei, la vreo douăzeci și ceva de ani, avea tenul palid tipic englezoaicelor, umeri ciolănoși și priviri scrutătoare. În femeia mai În vîrstă din spatele ei am recunoscut-o pe blonda platinată cu sîni supradimensionați și obraji rumeni care jucase rolul uneia dintre domnișoarele de onoare În filmul porno. Cu un pahar În mînă, Își apăsă obrazul cu osatură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Exact cât, În acest interval, dandy-ul să poată apărea „ca un soare la asfințit, ș...ț fără căldură și plin de melancolie”2. Unde?tc "Unde?" Evident, În Dandyland, care, aparent, nu poate fi decât Anglia. La o privire scrutătoare (și obiectivă), se va vedea Însă că nici Franța nu e străină de apariția dandysmului. Nu neapărat pentru faptul (istoricește dovedit) că numeroși aristocrați francezi sunt alungați de Revoluție În exil (cel mai adesea londonez), nu doar pentru că tineri englezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
dandy francez contele d’Orsay și de alte doamne ale scrisului. Simte că e impunătoare, plină de vitalitate, dominând peisajul. Dar tocmai pentru că aparține simultan și lumii de jos, și celei Înalte, Catherine Gore vede ca nimeni alta, cu ochi scrutător, cum sub luciul (plesnit pe alocuri) al dandysmului se pot citi semnele unei societăți ce riscă să Încremenească În formalismul său, ba chiar să se stingă de atâta suficientă autocontemplare. Nu altceva notează ea În Album cu schițe despre modă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
vrăjitor era unul din cei mai banali și mai servili bărbați pe care i-am cunoscut vreodată. Era mic și Îndesat, cu o față lată, rubicondă, cu o cascadă de bărbii duble, cu părul slinos. Mă impresiona doar privirea: Întunecată, scrutătoare, răutăcioasă, gata de sarcasm sau blasfemie. Ca mai toți scriitorii francezi, era Îmbrăcat neglijent, cu veșminte de cel mai prost gust: purta bijuterii peste plastronul pătat și Își Încărca degetele murdare cu diamante” 1. Bărbatul corpolent, cu fața buhăită și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ce se întâmplase. Ieșise din lift, gata să-i spună lui Uri ce descoperise; deschisese ușa și apoi, într-o secundă, fusese lovită. Unde se afla acum? Întinsă pe spate, pipăi cu mâinile moliciunea de lână a așternuturilor. Se uită scrutător, abia întrezărind contururile perdelelor din fața ei. Se afla încă în cameră. Ce naiba se întâmplase? Deodată se auzi o voce, îngrijorător de aproape de urechea ei. Îmi pare foarte, foarte rău. Îmi pare rău, Maggie. Uri. Încercă să se ridice, dar durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
legumele. Ultimul din sala legumelor eram, bineînțeles, eu. Între mine-ochi și mine-degetele-de-la-picioare se Întindea un imperiu, din care viața se retrăsese practic pe Înălțimi, mai sus de strâmtoarea laringelui, ca o rămășiță a unei armate cândva de neînfrânt. Asemenea ciclopului scrutător de constelații și a celui scormonitor de lamele, eram redus la câteva vertebre cervicale și la o privire devenită de-o precizie incredibilă, de parcă toate angrenajele din carne și oase și-ar fi donat Întreaga vlagă ochiului suveran. În acest
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
generală că trebuie alese spiritele cele mai ascuțite pentru a fi folosite la negocierile dificile; este nevoie de persoane nu numai șirete, pricepute la intrigi, abile, pentru a se băga peste tot, dar care să aibă și privirea îndeajuns de scrutătoare pentru a citi, în fizionomiile altora, secretele inimii, pentru ca nimic să nu scape înțelegerii lor și ca totul să li se dezvăluie prin forța judecății proprii. Nu trebuie însă să se abuzeze de viclenie și iscusință, ele sînt precum condimentele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al casei), am găsit pe doamna Sen și pe Maitreyi. Nu vorbeau. Voiam să par neturburat și cred că am izbutit de minune. D-na Sen îmi căuta ochii, și eu nu mi-i feream. Mă minunau privirile ei drepte, scrutătoare, încercînd parcă să pătrundă în adevăratul meu suflet; fața căpătase o concentrare ciudată, cu un zâmbet batjocoritor înverșunîndu-i buzele înroșite, ca totdeauna, de pan. Mă servea tăcută, politicoasă, și apoi se așeza iarăși cu coatele pe masă și mă privea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Am venit să vă întîlnesc pentru că descoperirea manuscriselor eseniene de la Marea Moartă este primul semn dintr-un sindrom bine cunoscut. Vor urma, destul de repede, și alte descoperiri, și în același sens... - Adică? îl întrerupse zâmbind. Îl privi din nou lung, scrutător. - Văd că mă puneți la încercare. Poate aveți dreptate... Dar semnificația descoperirilor este clară: manuscrisele de la Qumran revelează doctrinele esenienilor, comunitate secretă despre care nu se știe aproape nimic precis. De asemenea, manuscrisele gnostice descoperite de curând în Egipt, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sărutîndu-i mâna. Dar nu e destul să cunoaștem nenorocul, Oncle Vania, continuă cu fervoare. Degeaba îl cunoaștem dacă nu știm ce să facem cu el, dacă nu îndrăznim să-l asumăm. Se apropie mai mult de Maria și o privi scrutător, cu gravitate: - Princesse, dacă ai geniul de care vorbește maestrul, nu se poate să nu-mi dai dreptate. Nu trebuie să ne fie frică de destine tragice și de nenoroc. Astea sunt condițiile prealabile ale geniului nostru creator. Cel puțin
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să nu fie aici de prisos. Observase puțin pe Nadina și i se părea tot frumoasă, dar de o frumusețe care îl uluia și-l cutremura. Miron Iuga rămase în patru ochi cu Nadina, o privi un răstimp atât de scrutător, că ea se miră și întrebă: ― Vrei să-mi spui ceva, tăicuțule? ― Da! făcu bătrânul cu seriozitate. Am aflat că vrei să vinzi Babaroaga! ― A, asta e? zise Nadina cu un fel de decepție. Te interesează? ― Trebuie să-ți închipui
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ar fi putut apela la expediente și la șiretlicuri, la sfaturile altora. La temeiul puterii lui De Gaulle de a inspira încredere se afla însă altceva, ceva intangibil. Era învăluit de o aură invizibilă, ce transpărea și din privirile sale scrutătoare. Am putea paria că cultul pasionat pe care i-l închinau atîția oameni, cult ce mergea pînă la un soi de extaz cvasi religios, a fost pentru el un stimulent indispensabil. Și i-a permis să învingă deznădejdea, înspre care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și al cărui înțeles este epuizat de propria existență. Principiul teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente de existență. Așadar, relația dintre știință și credință funcționează în sensul unei conaturalități esențiale în care privirea scrutătoare a savantului vine în completarea firească a exigențelor teologice. Modernitatea a accentuat procesul de diferențiere dintre cunoașterea științifică și cunoșterea metafizică realistă. Cunoașterea științifică de factură nominalistă pe care George Manu o respingea, procedează prin semne, rezolvând problema realității într-
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întregi coloanele din "Journal des Debats". Primul personaj, aplecat asupra mesei de lucru, este un bătrîn cu "mască lividă", îmbrăcat într-o redingotă veche, ponosită și jerpelită, cu gulerul slinos. Umil, el prezintă interlocutorului său, un bărbat tînăr, cu privire scrutătoare, cu aer de superioritate, un teanc de mesaje, venite din toate colțurile lumii. Dictate de o voce seacă, răspunsurile sînt imediat transcrise într-un limbaj cifrat: Don Ramón Olivares confirmă primirea de la Cadix a scrisorii numărul 19, va proceda întocmai
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a schimbat regulile jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
petrece o schimbare. E mai calm și înțelegător, dispus să accepte, cu un amuzament superior, firea omenească și metehnele ei. Nu și priveliștile din natură, care în opera lui sunt aproape absente. Râsul batjocoritor se preschimbă într-o expresie concentrată, scrutătoare. C. se lasă atras acum nu de exterioritatea bufă, ci de stările mai obscure, de mesajul incert al subconștientului, de conduita psihică a individului într-un moment de încordare, de puternică emoție. El abordează, cu o aplecare ca și naturalistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Francisc. Amintește cu admirație începuturile modeste, dar se complace mai mult în splendida maturitate contemporană a Ordinului; dacă nu sunt regrete, dacă nu vede abateri de la idealuri, acest lucru nu se datorează faptului că nu ar fi avut o privire scrutătoare și o spiritualitate profundă pentru a le vedea, ci pentru că pur și simplu în viziunea sa nu existau. Puțini se pot lăuda, asemenea lui, cu o adeziune totală, cordială și vitală la idealul franciscan și, prin urmare, cu o mărturie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de la Berlin se poate explica prin dezrădăcinarea dintr-un mediu social ale cărui vibrații le-a augmentat ca printr-o cutie de rezonanță, într-un cadru ce nu-i stârnea nici emoția, nici indignarea. Prezența sa în cetate, controlată, histrionică, scrutătoare, interpretativă, degajată și angajată totodată, este una "socratică"75. Autorul Momentelor nu se izolează de cercul "strâmt" în sferele înalte ale geniului resemnat, ci se integrează universului citadin, mânat de o curiozitate organică și de o conștiință pedagogică corectivă: "Prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
first performed în 1606, but the Folio text was not published until 1623, after Shakespeare's death and following the precedent established în 1616 by the publication of the Folio edition of the "works" of Shakespeare's gifted un studiu scrutător al semnificației universale a piesei în contextul istoriei secolului al XX-lea. Un potențial dezavantaj al acestei interpretări îl constituie tendința de a estompa demnitatea tragică a piesei, făcînd astfel distincția dintre tragedie și satiră mai greu de observat. Acestea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
id=”3”>Ibid., p. 223.</ref>. Arta își are proveniența în Grecia pentru că acolo omul a ajuns să cunoască pentru prima oară mecanismul ajungerii la prezență ca trecere de la nevăzut la vizibil. Orice artist stă sub semnul Atenei premergătoare, anticipativ scrutătoare și cumpănind la limita prezenței viitoare. El are cunoașterea închiderii în limită și formă, care premerge deschiderii în prezență a operei. El deține punctul de pornire ca moment încheiat (peras și morphe ca telos, ca sfârșit) și, tocmai de aceea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
figurează în catalog cu titlul, Das Wissen. Cu excepția sfinxului somnolent ca imagine a unei exteriorități suficiente și indiscernabile, Das Wissen este singura figură frontală care ne privește asemeni Atenei în cea de-a treia ipostază a ei, cu o privire scrutătoare. Părul desfășurat pe axul ipotetic al spiralei alcătuită de corpurile umane îi acoperă gura, astfel încât Filozofia/Înțelepciunea este redusă la tăcere participând la misterul universal. Conștiința pe care o întruchipează personajul este una rece, nemiloasă, care nu oferă rezolvare sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de ani, portret expus la expoziția Tinerimii artistice din 1914. Trăsăturile artistului sunt puternic reliefate, fruntea surplombează o privire scrutătoare, un titanism al compoziției care nu derivă din dimensiunile, ci din forța imprimată de expresivitatea chipului conlucrează cu sugestia melancolică, cu un tragism ineluctabil, aliaj care conferă nota simbolistă. Fritz Storck realizează câteva sculpturi ale unor figuri emblematice pentru istoria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și la drepturile omului avea să dea multă bătaie de cap României în următorii ani. Acceptînd amendamentul Jackson-Vanik, privitor la emigrare, ca fiind criteriu pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate", România își expunea, fără să știe, politica internă atenției scrutătoare a Congresului. În deceniul ce a urmat, emigrarea avea să rămînă pe planul doi ca un criteriu de reînnoire a Clauzei. Noul criteriu, care nu figura în Legea comercială din 1974 avea să scoată în evidență modul în care respecta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a schimbat regulile jocului legitimării politice. În expresia consacrată deja a lui J. Olick, paradigma actuală de gestiune a trecutului în memoria națională a statelor poate primi denumirea de "politicile regretului" (Olick și Coughlin, 2003; Olick, 2007). Aruncând o privire scrutătoare asupra istoriei recente, spectatorul interesat nu se poate să nu remarce o turnură semnificativă în atitudinea oficială a statelor naționale față de propriul lor trecut. Un întreg cortegiu de regrete exprimate oficial, penitențe publice și declarații de nostra culpa s-au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]