58 matches
-
și jefuit de boierimea calicească, trădat de ciocoime, manipulat de masonerii, amanetat de arendașii alogeni, vândut de proletari, donat de neoburghezia social-liberală, spulberat la răscruce de vânturi, prăbușit la porți străine și ferecate, târât și osândit permanent la sărăcie, boli, scuipări, pălmuiri, batjocoriri. Grație așadar, pseudo-aristocrației interesate de tron și avere, nu și de Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
îl face, trebuie recunoscut, un protagonist perfect pentru reclame de mașini germane și coperta revistei Esquire. Ascultați-l pe Lucescu junior la conferința de presă și vedeți dacă solemnitatea implică înțelepciune. Într-un fotbal obișnuit cu insultele rasiale, corupția oceanică, scuiparea în direct la TV și mitocănia industrială, scandalul venea de la un om care alerga pe tușă nebun de bucurie, se arunca pe iarbă în fața suporterilor și-și pupa arbitrul când îl trimitea la tribună cu cartonaș roșu. Chiar și scandalul
Pe acest om l-aș vrea antrenor la Real Madrid by https://republica.ro/pe-acest-om-l-as-vrea-antrenor-la-real-madrid [Corola-blog/BlogPost/338063_a_339392]
-
năpustit peste marama sufletului lumii, punându-i bocetul în marș. Șoaptele inimilor de Mame licăresc ca păpădiile înrourate. Boldul morții trece-n hlamida de flori. Aruncată-n noapte, vremelnicia cade peste irozi. Iudele se vântură în elegii tenebroase și luciferice. Scuipările se prefac în lacrimi de ceară, iar biciul loviturilor, devine o adiere îndrăgostită de mărgăritar. Palmele care L-au lovit pe Iisus s-au înaripat în fluturi. Sutașii păzesc lumina podidită din Îngeri. Trâmbița Sărbătorii vestește chindia Ospățului. Razele de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
iar lacrimi, Pentru lume,Te jertfești! Pentru ale noastre patimi, Doamne,ce mult ne iubești! Doamne,cum le rabzi pe toate? Nu e Crucea Ta,e-a noastră! Și-ncărcată-i de păcate, Pentru noi , Te-mpung în coastă! Cu scuipări și cu jigniri, Fără s-ai vreo vină, Arătând lumeștii firi, Calea spre Lumină! Plânge Maica iar sub cruce, Cu lacrimi de mamă, Domnul către iad se duce, Morții,cerând seamă! Iartă-ne pe toți,Cuvinte, Noi Te-am răstignit
PLÂNGE GOLGOTA! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/constantin_ursu_1491822046.html [Corola-blog/BlogPost/368825_a_370154]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Studii > ORIGINEA, TRADIȚIA ȘI PRACTICA SCUIPĂRII LA ROMÂNI Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Originea, tradiția și practica scuipării la români Autor: Prof. Mariana Bendou, Onești, România Există printre poveștile kabilor din Nordul Africii, una ce poartă
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Manuscris > Studii > ORIGINEA, TRADIȚIA ȘI PRACTICA SCUIPĂRII LA ROMÂNI Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 1998 din 20 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Originea, tradiția și practica scuipării la români Autor: Prof. Mariana Bendou, Onești, România Există printre poveștile kabilor din Nordul Africii, una ce poartă titlul “Amerdil n taghat / Împrumutul caprei” în care o femeie bătrână scuipa luna ianuarie pentru a scăpa de frigul și neplăcerile ei
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
Există printre poveștile kabilor din Nordul Africii, una ce poartă titlul “Amerdil n taghat / Împrumutul caprei” în care o femeie bătrână scuipa luna ianuarie pentru a scăpa de frigul și neplăcerile ei. Cum și la români există acest obicei al scuipării magice m-am gândit încă o dată la o continuitate getica în spațiul african prin migrarea și stabilirea geților dincolo de Mediterana (getulii find strămoși ai kabililor de astăzi!), teorie pe care o studiez și pe care o dezvolt în ultimul timp
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
pe legea simpatiei, a similarității și a contactului. Salutul era și mai este încă în unele comunități calea prin care spiritele se unesc, de aici și obiceiul scuipatului. La unele triburi africane (spre exemplu în Kenya) , salutul se exprimă prin scuiparea persoanei salutate ori respectate. Acest obicei este de fapt o formă a așanumitei magii simpatice, care presupune transferarea și absorbirea personalității aceluia care se dăruiește în semn de prietenie. Astfel avea loc transferul spiritului și întâlnirea astrala a celor doi
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
de prietenie. Astfel avea loc transferul spiritului și întâlnirea astrala a celor doi interlocutori lucru valabil probabil și pentru strămoșii kabili ori români. Iată câteva dintre practicile vindecătoare străvechi, legate de scuipat, ale românilor: La diverse boli, simplul act al scuipării sau însuși scuipatul era considerat că un leac foarte eficace. De regulă, se scuipa de trei ori, magicul număr trei simbolizând Sfântă Treime: Tatăl, Fiul și Sfanțul Duh. Babele aveau obiceiul să scuipe de trei ori după fiecare descântec, mai
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
Pușchelele care se fac pe limbă, să le atingi cu poalele tunicii pe care o porți zicând de trei ori: atât să se aleagă de acela ce ma vorbește de rău și să scuipi de trei ori jos. Tot prin scuipare se tratau pușchelele în Germania și în Norvegia.Bășicuțele roșii, dureroase, numite „focul viu”, ce apar uneori pe corp, mai ales la copii, se scuipau, după ce s-a lins ceaunul de mămăligă înfierbântat (județul Dolj, Lăpușa). Buboaiele se tratau uneori
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
tuktuk.ro/2011/06/obiceiuri-neobisnuite-in-lume/ http://archive.romaniantimes.com/resources/189.+Meditații+creștine$2C+Curiozități+scripturale$2C+Nelu+Terpea.pdf https://deieri-deazi.blogspot.ro/2015/09/fugi-deochi-dintre-ochi.html http://odorica.blogspot.ro/2015 03 15 archive.html Referință Bibliografica: Originea, tradiția și practica scuipării la români / Mariana Bendou : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1998, Anul VI, 20 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Bendou : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița, și înainte de toate, crucea, și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
40-75; XXVII, 1-2. Cuvânt duhovnicesc și de suflet ziditor pentru Sfânta și Marea Zi de Vineri Conform Sinaxarului în Sfânta și Marea Vineri se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
același ceas în care a fost zdrobit. A fost răstignit în grădină, pentru că și Adam a călcat porunca în grădina raiului. Băutura amară pe care a gustat-o Iisus Hristos preînchipuia gustarea lui Adam. Loviturile cu palmele arătau slobozirea noastră. Scuiparea și purtarea necinstită cu El arătau cinstirea noastră. Cununa cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură, îmbrăcămintea împărătească în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
casa noastră-n care deranjăm și bate - bate vântul de dispreț: atâtea veri omise și ratate... duhoarea sfântă-a porcului mistreț - stindard alunecării: prost - în frate din lumea pălmuitului pe față spre lumea lirică a umilirii spre o metaforă-a scuipării de paiață fără discriminări ori jene-ale răstirii ...plecăm - plecăm - mai strângeți vânturi - ploi fiți economi: căci după noi - urmăm...tot noi! ---------------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea 1 octombrie 2016 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - POEME DE TOAMNĂ / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1475634190.html [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
drumul Golgotei, cu Iisus Care-și purta Crucea spre răstignire. Duminica Sf. Ioan Scărarul. După ce Iisus a fost osândit la moarte, prin răstignire, soldații romani L-au obligat să-Și poarte crucea pe drumul calvarului, dar ostenit de atâtea batjocuri, scuipări și schingiuiri a căzut de mai multe ori sub povara lemnului osândirii. Cum soldații voiau să-și termine mai repede ordinul pe care-l primiseră, au silit pe un Simon din Cirene, care se întorcea de la țarină, să poarte crucea
Sărbătoare mare pentru ortodocși. Duminică-cheie din postul Paștelui by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101231_a_102523]
-
a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița, și înainte de toate, crucea, și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
40-75; XXVII, 1-2. Cuvânt duhovnicesc și de suflet ziditor pentru Sfânta și Marea Zi de Vineri Conform Sinaxarului în Sfânta și Marea Vineri se prăznuiesc sfintele și mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. Se mai face încă pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
același ceas în care a fost zdrobit. A fost răstignit în grădină, pentru că și Adam a călcat porunca în grădina raiului. Băutura amară pe care a gustat-o Iisus Hristos preînchipuia gustarea lui Adam. Loviturile cu palmele arătau slobozirea noastră. Scuiparea și purtarea necinstită cu El arătau cinstirea noastră. Cununa cu spini, îndepărtarea blestemului, hlamida de purpură, îmbrăcămintea împărătească în locul hainelor de piele. Piroanele, desăvârșita nemișcare a păcatului nostru. Crucea, pomul cel din rai. Coasta împunsă preînchipuia coasta lui Adam din
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
din Săptămâna Patimilor Cu sufletul zdrobit, cu umilință, și-adânc cutremurat de jertfa Ta, privesc,Iisuse,marea suferință prin care ai trecut spre-a ne salva. Cât de umilitoare și ce multe au fost cele ce blând le-ai îndurat : scuipări,batjocuri,palme și insulte și biciuirea trupului curat. Cununa Ta de spini o simt pe frunte, piroanele mă ard îngrozitor, și ale Tale suferințe crunte îmi curg în suflet,Doamne,și mă dor. Te-au pus între tâlhari,ca să-njosească
RUGĂCIUNI ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE VINERI DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1428697057.html [Corola-blog/BlogPost/372922_a_374251]
-
a întors spre mine, făcându-mi cu ochiul. - Feati? Nu. N-au vrut. - Ce n-au vrut? - Să se bage la profesională. Or rămas la cratiță. Ș-așa se mărită azi-mâine ... Ziceau ele. Așa-s featili. Băiatul răspundea între două scuipări ale cojilor de floarea soarelui. Le scuipa foarte îndemânatic, într-un anume loc, unde se strânseseră grămăjoară. Ai fi zis că proceda astfel, pentru ca la plecare, să ia grămăjoara cu dânsul. - Da în Moldova n-aveți profesională? Băiatul ridicase din
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
a plecat, să înalțe capul meu cel pălmuit de vrăjmași. Preasfintele Mâinile Tale, cele țintuite pe Cruce de necredincioși, să mă ridice pe mine din prăpastia pierzării, precum preasfânta Gura Ta a făgăduit. Fața Ta, care a primit pălmuire și scuipare, să strălucească fața mea cea pângărită cu fărădelegile. Sufletul Tău, pe care pe Cruce l-ai dat Tatălui Tău, să mă călăuzească spre Tine cu harul Tău. Nu aduc inimă zdrobită în căutarea Ta, nici nu am pocăință, nici frângere
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
nr. 605 din 27 august 2012 Toate Articolele Autorului „Putea-voi duce austeritatea persoanei mele după pilda Prototipului nostru, măcar până la drumul arzător al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocară și chiar la primirea de lovituri și scuipări pentru învățătura Evangheliei ?... Căci de o încoronare de spini și de întinsul mâinilor pe cruce... e prea greu să mai vorbim noi, muritorii de astăzi !...” (Episcopul Grigorie Leu) „A venit timpul când arhiereii trebuie să-și scoată mitrele aurite - semnul
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
ridicat în rang și har, punându-și următoarea întrebare: „...Putea-voi duce austeritatea persoanei mele după pilda Prototipului nostru, măcar până la drumul arzător al apostolatului zilnic, cu resemnare la auzirea vorbelor de ocară și chiar la primirea de lovituri și scuipări pentru învățătura Evangheliei?... Căci de o încoronare cu spini și de întinsul mâinilor pe cruce... e prea greu să mai vorbim noi, muritorii de astăzi!...” Dar destinul a vrut să fie contrazis, iar el, muritorul de atunci, din cea mai
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_1_corneliu_leu_1327654795.html [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
binecredincioasă; Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos; Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei; Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu, ai răbdat bătăi nenumărate; Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumusețea ta lăuntrică; Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor; Bucură-te, că deși ți-au ars părul și pielea capului, nu te-ai plecat lor; Bucură-te, că ai fost
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495603868.html [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]