266 matches
-
privind cu neputința agonia ei, că moartea Ta n-a fost obligatorie. Și nici agonia. Nu trebuia să fii trădat și părăsit. Nu trebuia să fii disprețuit. Nu trebuia să fii om al durerii. Nu era necesar să fii pălmuit, scuipat, biciuit. Nu trebuia să fii atârnat gol, între cer și pământ, în timp ce un Ierusalim întreg își bătea joc de agonia Ta. Nu trebuia. Decât dacă n-ai fi mai putut trăi în timp ce eu muream.
NICI DESPRE MOARTE, NICI DESPRE VIATA de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1466166814.html [Corola-blog/BlogPost/359464_a_360793]
-
și au ieșit Oameni cu fruntea de soare. Au intrat programați, denigrați, defăimați, recruți, ostași, ofițeri și au ieșit bravi Eroi. Au plecat prin Rezistența armată din munți și au biruit prin Rezistența creștină din temniță. Au intrat pălmuiți, biciuiți, scuipați, alungați, huiduiți și au ieșit ca niște Luceferi. Au intrat simpli, cucernici, spirituali, curați sufletește și au ieșit adevărate Genii. Au intrat suspinând, lăcrimând și au ieșit revărsând miresmele de Aur ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
la o continuitate getica în spațiul african prin migrarea și stabilirea geților dincolo de Mediterana (getulii find strămoși ai kabililor de astăzi!), teorie pe care o studiez și pe care o dezvolt în ultimul timp în lucrările mele... La români, obiceiul scuipatului este foarte vechi pierzându-se în negura timpului și nefiind nicidecum suficient studiat. De aceea am fost uimită să remarc și în tradiția kabila existența acestui lucru. Acum îmi este clar că a scuipa undeva, pe cineva sau pe ceva
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
lucru. Acum îmi este clar că a scuipa undeva, pe cineva sau pe ceva înseamnă a “spurca”, a dezaprobă sau a dezonora, a te separă și / sau a te îndepărta de un râu care te afectează. La români există: tradiția scuipatului în sân care te ferește de duhurile rele, scuipatul de deochi (care te ferește de reaua uitătura) , scuipatul unui obiect sau aliment care devine astfel impropriu utilizării deci, eliminat din grup, “dat deoparte”, si scuipatul “între ochi” (adică acolo unde
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
afectează. La români există: tradiția scuipatului în sân care te ferește de duhurile rele, scuipatul de deochi (care te ferește de reaua uitătura) , scuipatul unui obiect sau aliment care devine astfel impropriu utilizării deci, eliminat din grup, “dat deoparte”, si scuipatul “între ochi” (adică acolo unde se gaseste cel de-al treilea ochi aflat în legătură cu divinul!), ori scuipatul pe obraz, ca o supremă dezaprobare (a se vedea “nu îți este rușine obrazului?”) a celui care prin actele sale negative este identificat
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
pe obraz, ca o supremă dezaprobare (a se vedea “nu îți este rușine obrazului?”) a celui care prin actele sale negative este identificat probabil mental cu însuși “ducă-se pe puștii”, adică necuratul ! Există și un, l-aș numi eu, scuipat pozitiv , prin care românii se întăreau în vederea începerii unei acțiuni (spre exemplu scuipatul în palme înainte de a pune mâna pe o unealtă de lucru ori scuipatul încheieturilor mâinii ori a degetelor înaintea începerii unei lupte, etc.) Prin urmare, încă din
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
de a consfinți ori de a unge. Se știe că geții , strămoși deopotrivă ai românilor cât și ai kabililor/kabirilor? din nordul Africii, posedau cunoștințe avansate și de magie dar și de medicină generală astfel încât nu este exclus ca obiceiul scuipatului să dateze dintr-o astfel de perioadă istorică. Mă gândesc și la o pildă biblică în care Iisus Hristos ar fi scuipat amestecând țărâna pentru a vindeca ochii orbului din naștere. În acest caz, menționat în Evanghelii, Domnul ar fi
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
scuipat amestecând țărâna pentru a vindeca ochii orbului din naștere. În acest caz, menționat în Evanghelii, Domnul ar fi scos pe orb afară din sat pentru a-l vindeca (oare de ce?). S-au găsit două explicații valabile creștinește: (a) Folosirea scuipatului ori a salivei în sine alături de cel ce-l folosește cu scop benefic, conferă o putere spirituală deosebită. (b) Sunt cazuri suficiente relatate în Sfintele Scripturi prin care se poate observa că Dumnezeu S-a folosit de credință omului și
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
ducă o viață curată, în acord cu preceptele religioase, si sa se elibereze de orice sentimente negative. Printre cele mai renumite metode străvechi de vindecare se numără terapia cu ajutorul fluidelor în cadrul căreia se disting și cele realizate prin scuipat. Obiceiul scuipatului asupra celui descântat este consemnat și la români, plecând de la credință că puterea vitală a unei persoane, energia să, poate fi transferată celui bolnav, pentru însănătoșiră acestuia. Poate fi vorba aici despre o credință și o magie în care influență
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
există. Această magie simpatică este deci o magie de contact și contagiune întemeiata pe legea simpatiei, a similarității și a contactului. Salutul era și mai este încă în unele comunități calea prin care spiritele se unesc, de aici și obiceiul scuipatului. La unele triburi africane (spre exemplu în Kenya) , salutul se exprimă prin scuiparea persoanei salutate ori respectate. Acest obicei este de fapt o formă a așanumitei magii simpatice, care presupune transferarea și absorbirea personalității aceluia care se dăruiește în semn
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
cal blestemat!”De boală cea rea (epilepsia), se recomandă bolnavului să tot scuipe, de câte ori trece peste ape, si se va duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-au fost nemiloși! Și ne scoate din noroaie Unde-am fost mereu scuipați, De trufași și de gunoaie Să ne faci iarăși scăpați! S-avem pace în hotare, Nu români înstrăinați! Într-o Românie Mare Să trăim ca între frați! Iar în ziua când unirea De la Milcov o cinstim, Pentru toată omenirea Într-
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453573266.html [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
grad: vă veți ghionti - la hurtă - toți - în iad! *** PĂRTĂȘIRE Hristoase, Tu, lumină nepătrunsă Tu, rege peste-ntunericul de-amurg - pune-Ți - pe pieptul meu - mâna-Ți străpunsă redă-mă Ție - din toate câte curg! Hristoase,-ncoronat de spini - lucind scuipați - și sânge și batjocură pogoară să împărțim și frângeri și puteri - ca frați acum - când lumea s-a aprins de seară... stinge-mi - Hristoase - peste ochi - mii stele prăvale - peste mine - de cer lespezi clopote bat ceas alb și ceasuri
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
atunci s-a liniștit... Iar poporul în uimire : -E DOMNUL Cel Proorocit !" Surdomutul videcat În Decapole mulțimea, un surdo-mut au adus Să-Și pună mâinile pe el, Vindecătorul DOMN IISUS ! Cu două degete-n urechi, pe limbă cu al Său scuipat, I-a zis : "Deschide-te !(Efata !)", grai și auz s-au dezlegat ! Copilul îndrăcit "-Rabi, am adus la tine pe fiul meu ce-i stăpânit De-un duh Rău și spumegă ; la pământ este trântit... Sau în apă, ori în
DE LA VAMEȘUL ȘI FARISEUL, LA CĂRTURARII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1487691363.html [Corola-blog/BlogPost/371748_a_373077]
-
alb, surâzând iertătoare M-am lăsat în unda transparent- scânteietoare A apelor Iordanului, unde iar m-am botezat Ca mintea să acceadă în tăinuitul Tău regat. În Ierusalim, pe Drumul Crucii am străbătut Întregul umilirii, unde Doamne ai fost bătut Scuipat, apoi supus supliciului răstignirii Între doi tâlhari de rând - în numele iubirii Lacrimi sărate au căzut în acel așezământ Pe piatra lustruită cu mir a Mormântului Sfânt Doar gândul că mormântu-i gol, și ești în cer M-a fulgerat să înțeleg
PELERINAJ DE INIŢIERE ÎN MISTERIILE LUI IISUS de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pelerinaj_de_initiere_in_mis_elena_armenescu_1392560915.html [Corola-blog/BlogPost/364075_a_365404]
-
Noemvrie 1918 MARELE SFAT AL NAȚIUNII ROMÂNE DIN UNGARIA ȘI TRANSILVANIA Dr. Gheorghe Crișan Dr. Ștefan C. Pop Secretar prezident Tot în ziarul Românul din Arad, nr. 17 / 1918, în articolul Golgota, întâlnim aceste zguduitoare cuvinte: Batjocoriți am fost și scuipați, defăimați, căci n-aveau ochi să ne vadă. Și ne-au prins și ferecat, ne-au închis și judecat, căci drept n-aveam să ne plângem. Când ceream apă, ne dădeau oțet, când ceream aer nu ne încăpeau temnițele, iar
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 by http://confluente.ro/Arad_alba_iulia_1918.html [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de elită; Oculta antiromânească Încearcă să te prăpădească Și-ar vrea, cu inimă de câine, Să te împartă ca pe-o pâine. Ridică-ți fruntea spre zenit Că astăzi vremea a venit S-aduni în jurul
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
amândurora între ochi o scuipătură groasă, extrasă hârâit din fundul gâtlejului. Ulterior ele i-au spus lui Valentin că intenționaseră să depună plângere le Inspectorat, dar că s-au răsgândit, pentru a nu rămâne în memoria celor de acolo drept „scuipatele de la Umileni”. S-au răzbunat însă peste puțină vreme, când i-au surprins pe niște elevi jucându-se de-a hitleriștii. Aceștia văzuseră în ajun un film, difuzat chiar de caravana cinematografică în localitate, inspirat de evenimentele din Al Doilea
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1468228320.html [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
greu de imaginat ale infernului concentraționist născut prin decretele regale și păstrat cu grijă de partenerii de coaliție, comuniștii rămași la putere după plecarea regelui. La Aiud, au murit în chinuri groaznice, bătrâni, orbi, bolnavi de plămâni, anchilozați, bătuți crunt, scuipați și batjocoriți, 21 de generali: Aurel Aldea - mort 1949, Constantin Anton - mort 1950, Constantin Antonie - mort 1952, Emanoel Barzotescu - mort 1951, Ion Carlaonț - mort 1950, Dumitru Carlaonț - mort 1952, Constantin Eftimiu - mort 1950, Nicolae Gheneraru - mort 1950, Iosif Iacobici - mort
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Temnita_comunista_ultimul_domiciliu_al_multor_eroi_romani_ai_celui_de_al_doilea_razboi_mondial.html [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
PLÂNGERII Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2131 din 31 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului VINEREA PLÂNGERII Azi plânge cerul și pământul, Și plâng creștinii-ntr-o suflare, Căci azi s-a îngropat Cuvântul, A lumii, sfântă Lumânare. Bătut, scuipat și plin de răni, El a urcat Golgota în lumină, Și a zâmbit spre toți fără mustrări, Și nimănui nu i-a purtat pricină. Să împlinească legea a venit, Pe noi, pe mine, să ne mântuiască, El a venit să
VINEREA PLÂNGERII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1477942040.html [Corola-blog/BlogPost/370705_a_372034]
-
de fier și-n trup încins/aud cum se rotesc tăceri/de mâine așternut pe ieri, /de somn arhaic, fără vis. // Un cer de gură înstelat/îmi linge sufletul, domol, /din și bemol spre la bemol, /cu raze negre și scuipat. Se ruginește beznă-n cer; /n-am limbă, n-am, nu pot să-njur, /mi-e somnul greu și port în jur/doar fier și fier și fier și fier.» (Paralizie - SÂrg, 51). La fel și lecția expresionistă/avangardistă: «Acum
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387449705.html [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
NEAMUL MEU ATÂT DE CĂLCAT ÎN PICIOARE ! O, neamul meu atât de călcat în picioare Jefuit, hăcuit și scuipat de toți, Tras de Dumnezeu pe gigantice roți Tu n-auzi cum adâncul lumii te doare? De ce te lași neamul meu scuipat, umilit? Se întorc strămoșii noștri în morminte. De-atâta rușine se-negresc bisericile sfinte Cristos în cer se lasă din nou răstignit Până când neamul meu să mai suporți Pe tine nu te doare, nu ți-a rușine? E trist, e
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1371883181.html [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
De-atâta rușine se-negresc bisericile sfinte Cristos în cer se lasă din nou răstignit Până când neamul meu să mai suporți Pe tine nu te doare, nu ți-a rușine? E trist, e dureros și nu e bine, Neamul meu scuipat și călcat în picioare ȘI DE-O FI SĂ FIE Și de-o fi Să fim În veci Or sta Dealurile Reci Și câmpiile Pierdute Munte Singur Lângă munte Grăunte Lângă Grăunte Și izvor Lângă Izvor Gând cu Gând Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (4) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1371883181.html [Corola-blog/BlogPost/346150_a_347479]
-
lumii, osândit. Căderi, opriri, însângerata- i frunte, Cu spini îngemănați în umilință duce Într- o coroană -nfiptă- n carne, cruce Purtată- n chinuri, s- a opintit s- apuce Cu slabele- i puteri, destinul pus pe umeri De Tatăl său ceresc. Scuipat și huiduit, stropit cu lacrimi, Iisus, neliniștit, speriat, s- a resemnat și- a acceptat epuizat, ... Citește mai mult Via Dolorosa...Pe Poarta Leilor acum intrămPrin Via Dolorosa, azi, cutreieramCu sufletele copleșite de credință.Prima oprire, drumul Crucii, greaua suferințăCând fost
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
ce- avea să schimbe destinullumii, osândit.Căderi, opriri, însângerata- i frunte,Cu spini îngemănați în umilință duceîntr- o coroană -nfiptă- n carne, crucePurtată- n chinuri, s- a opintit s- apuceCu slabele- i puteri, destinul pus pe umeriDe Tatăl său ceresc. Scuipat și huiduit, stropit cu lacrimi,Iisus, neliniștit,speriat,s- a resemnatsi- a acceptatepuizat, ... XXIV. CAND PIATRĂ N-A LOVIT..., de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1943 din 26 aprilie 2016. Când piatră n- a lovit... Calc cu sfiala pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]