116 matches
-
și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins în trecut, etajul pădurii sub mediteraniene. La altitudini de 250m de întâlnesc asociații forestiere foarte complexe în care speciile mezofile cresc alături de numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase se află pădurici de tip carstic, iliri-meridional, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele. În afară de aceasta, în rezervații se află numeroase plante rare, unele de origine sudică. Întinsele păduri din Munții Aninei adăpostesc numeroase specii de animale sălbatice cum sunt: lupi, mistreți, vulpi, căprioare, iepuri, veverițe, salamandre
Munții Aninei () [Corola-website/Science/306122_a_307451]
-
Valeriu Ivanovici Pasat (în ; n. 13 iulie 1958, satul Scumpia, raionul Fălești) este un istoric și politician moldovean, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării în perioada 1997-1999, în guvernele conduse de Ion Ciubuc și Ion Sturza. s-a născut la data de 13 iulie 1958 în satul Scumpia
Valeriu Pasat () [Corola-website/Science/298661_a_299990]
-
Scumpia, raionul Fălești) este un istoric și politician moldovean, care a îndeplinit funcția de ministru al apărării în perioada 1997-1999, în guvernele conduse de Ion Ciubuc și Ion Sturza. s-a născut la data de 13 iulie 1958 în satul Scumpia din raionul Fălești. A urmat studii la Universitatea de Stat din Moldova (Facultatea de Istorie) și apoi la Academia Diplomatică a MAE al Rusiei. Lucrează apoi ca profesor de istorie. S-a specializat în politica externă și relații internaționale, obținând
Valeriu Pasat () [Corola-website/Science/298661_a_299990]
-
care acesta și-i va recupera de la locuitorii satului. Măsură această a fost de ordin general, căci la 30 aprilie 1618, domnitorul îl silise și pe Enache postelnic să-i plătească tot 100 de galbeni pentru o slobozie de la satul Scumpia, ținutul Iași. La 3 aprilie 1621 satul era din nou în stăpânirea Mănăstirii Galata. La acestă dată domnitorul Alexandru Ilias scrie că s-a jeluit egumenul Mănăstirii Galata împotriva lui Isaico și Constantin, nepoții lui Murgoci vornicul (un vornic de
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care: garofița pitica ("Dianthus nardiformis"), tămâioara ("Violă joói"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), brândușa galbenă ("Crocus flavus"), stânjenel de munte ("Iris graminea") sau săbiuța ("Gladiolus imbricatus"). Fauna
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
o vor vedea sau o vor auzi, citindu-se că domnia mea am dat și am întărit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic, dreptile lui ocine și cumpărături, din dreptele lui direse: satul Stolniceni pe gîrla și satul Scumpia care este în ținutul Iași, care acest sat i-a fost cumpărătura de la Păscălina cheaghina lui Lupul Stoici logofăt și de la fiul lui Ionașcu Stoici, pentru opt sute și cincizeci de ughi de galbeni... Și deasemenea satul Cucueații în ținutul Iași
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
anului 1988, mitropolitul Serapion l-a ridicat la rangul de egumen și la 20 noiembrie același an la cel de arhimandrit. În perioada 14 ianuarie 1988 - 15 februarie 1989 a fost paroh al bisericilor din satele Pecești (raionul Rezina) și Scumpia (raionul Fălești). A fost numit apoi ca econom la Mănăstirea Căpriana, recent redeschisă. Începând din 21 august 1989 este numit ca inspector la Seminarul Teologic din Chișinău, deschis la mănăstirea sus-menționată și profesor de liturgică. La 15 octombrie 1990 a
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride. În România nu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una bogată, reprezentata prin specii variate de flori, cele mai reprezentative găsindu-se în Rezervația de Narcise din Piatra Cloșanilor. În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (din specia "Allium
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
sovetici biserică n-a funcționat, a stat că un monument al crștinismului, cu ,obrajii, răniți de schjele războiului din anii 1941-45 și tocmai în anul 1989 a fosr redeschisă unde paroh la biserică a fost numit Serghei Galiț din s. Scumpia, mai apoi preotul Gheorghe Geverdan și Egumenul Flavian. Din 1992 până în prezent slujește preotul Vasile Ceban. Odată cu evoluția tehnico-științifică, Comuna Condrătești are și pagina (neoficială) pe rețeaua de socializare Facebook. La 8 octombrie 2016, împreună cu alte 16 localități din raionul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
Otoman. În septembrie 1620, armata polonă comandată de Stanisław Żółkiewski a trecut frontiera cu Moldova la Iargura și s-a oprit lângă Ungheni, la 7 - 8 km de Țuțora. După pierderea bătăliei de la Țuțora, polonezii se retrag prin satele Petrești, Scumpia, Catranâc, "„iar pe la amiaza zilei de 4 octombrie ajung la râul Răut, lângă satul Bălți"”. Seara, trupele polone au trecut Răutul și la 5 octombrie au ajuns la râul Cubolta. Așadar, prima atestare a municipiului Bălți are loc la 4
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Crivățul, venit din zona nord-estică a Rusiei către sud-vest, produce viscol și temperaturi foarte scăzute. Verile sunt uscate și călduroase. Flora de pădure cuprinde: tei, stejar, frasin, ulm, salcâm, carpen, alun, corn dar și rășinoase - brad, molid și plante ierboase - scumpia, bujorul simplu, lăcrămioara, ghiocelul, brebenelul, dedițelul, ceapa-ciorii, leurda, salimandru ș.a. Flora de baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă. Din plante se întîlnește urzica, leunurul (leunurus cardiaca). Printre crăpăturile din piatră atîrnă
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (unele ocrotite prin Directiva Consiliului Europei 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care: laptele stâncii ("Androsace
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
frasin ("Fraxinus excelsior") ș.a.; cărpinița ("Carpinus orientalis") este inclusă în Cartea Roșie, iar "Sorbus torminalis" și "Sorbus aucuparia" sunt catalogate că plante rare pentru floră Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii ce cresc solitar și doar unele fomează desișuri: scumpie ("Cotinus coggygria"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas") spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), măceș ("Roșa spinosissima", "Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), salba moale ("Euonymus europaea"), sânger ("Swida sanguinea"); clocotișul ("Staphylea pinnata") este specie de plante rare. Învelișul ierbos este alcătuit din
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
în 2003, trecerea rapidă a fenofazei înfloritului liliacului, acesta având flori mai albicioase, cu miros slab. Dacă în peisaj, în luna mai, atrag atenția florile de syringa vulgaris, fraxinus ornus, cytissus sp., sedum sp., toamna sunt foarte evidente tufele de scumpie care devin roșiatice. Așezarea geografică și diversitatea formelor de relief, clima și evoluția peisajului biogeografic se răsfrânge asupra componenței și repartiției elementelor faunistice. Pădurea adăpostește animale că: șoarecele gulerat ( apodemus tauricus ), veverița ( scirus vulgaris ), viezurele ( meles meles ), mistrețul ( sus scrofa
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii și desfășurării pășunatului se întâlnesc tufărișuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) și măceș (Roșa canina). Mai rar pot fi văzute scumpia (Cotinus coggygria), sângerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important în protecția versanților și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Linocera xylosteum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care:rubus ("Rubus hirtus"), mierea ursului cunoscută și sub
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
pe Lista roșie a IUCN. Flora este constituită dintr-o mare varietate de arbori și arbusti cu specii de gârniță ("Quercus frainetto"), gorun auriu ("Quercus delacamphii"), stejar ("Quercus vergiliana"), vișin turcesc ("Prunus mahalaeb"), gherghinar ("Crataegus pentagyna"), păducel negru ("Crataegus nigra"), scumpie ("Cotinus coggygria"), alun ("Corylus colurna") sau smochin ("Ficus carica"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice rare (unele endemice), astfel: unghia ciutei ("Ceterach officinarum"), mărarul Porților de Fier ("Cachrys ferulacea"), garofițe din speciile "Dianthus banaticus" și "Dianthus variciorovensis", feriga cazanelor
Gura Văii - Vârciorova () [Corola-website/Science/328969_a_330298]
-
varietate floristică explicabilă prin varietatea microbiotopurilor și prin interferența la acest nivel a mai multor unități de vegetație. Stratul arbuștilor măsoară 4-6 m fiind compus din Syringa vulgaris (liliac) și Fraxinus ornus (frasin) cu relativa participare a speciilor Cotinus coggygria (scumpie), Prunus mahaleb (vișin turcesc), Cornus mas (corn), Crataegus monogyna (păducel), Acer campestre (jugastru), mai rar a speciilor Carpinus orientalis (carpen), Acer monspessulanum (jugastru de Banat), Corylus colurna (alun), Cotoneaster nebrodensis( bârcoace), și Rhamnus cathartica ( spinul cerbului). Stratul erbaceelor este extrem de
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinare ("Serratula radiata"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), centaurea ("Centaurea orientallis"), veronică ("Veronica spicata
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]