116 matches
-
Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn). Pe lângă arbuști larg răspândiți ca Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (măceș), Ruscus aculeatus (ghimpe), Crataegus monogyna (păducel), Corilis avellana (alun), în locul pădurilor termofile defrișate se instalează specii submediteraneene precum Cotinus coggygria (scumpie), Syringa vulgaris (liliac), Padus mahaleb (vișin turcesc). În lunca Nerei sunt frecvente salcetele (Salix alba, S. fragilis, S. triandra, S. purpurea), Populus alba, P. nigra (plop alb și negru) și zăvoaie de arini (Alnus glutinosa). Ca specii declarate monumente ale
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de Fier au fost identificate 34 de specii aparținând clasei Mammalia, care
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Sculeni, împreună cu un număr de alte raioane a fost eliminat, ulterior teritoriul său a fost împărțit între raioanele: Fălești și Ungheni. Ca stare la 1 ianuarie 1955, raionul includea 11 consilii sătești: Cioropcani, Chirileni, Izvoare, Gherman, Horești, Pruteni, Risipeni, Sculeni, Scumpia, Stolniceni și Taxobeni.
Raionul Sculeni () [Corola-website/Science/334002_a_335331]
-
Scumpia ("Cotinus") este numele a două specii de plante din familia "Anacardiaceae". Este un arbust mare sau un arbore mic, nativ emisferei nordice, în zonele calde sau umede. Frunzele sunt decidue, alternate, de formă ovală, lungi de 3-13 cm. Florile sunt
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
au o culoare gri-gălbuie, dau un aspect de fum în jurul plantei. Fructul este drupă mică, cu o singură sămânță. Deși clasificate anterior în genul "Rhus", în prezent se disting de plantele din aceste gen prin frunzele simple și inflorescențele pufoase. Scumpia americană ("Cotinus obovatus", sin. "Rhus cotinoides") este nativă regiunii sud-estice ale Statelor unite ale Americii, din Tennessee pânp în Alabama și Texas. Este o plantă mai mare, devenind în mod frecvent arbore mic, cu o înălțime de 10-12 m și
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
de 10-12 m și trunchi de 25 cm diametru. Frunzele sunt de asemenea mai mari, 6-13 cm lungime; culoarea frunzelor din timpul toamnei este mai puternică decât la speciile eurasiatice. Inflorescențele sunt însă mai rare decât în cazul "C. coggygria". Scumpiile, îndeosebi "C. coggygria", sunt populare ca arbuști de grădină. Câteva soiuri cu frunze purpurii sau bronz ale speciei "C. coggygria" au fost selectate, având inflorescențe roz pal și frunze contrastante, purpurii-negre; cele mai comune din comerț sunt 'Notcutt's Variety
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
Scumpia este o localitate, centru de comună, în raionul Fălești. Comună se află la o distanță de 11 km de Fălești și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Scumpia este o localitate, centru de comună, în raionul Fălești. Comună se află la o distanță de 11 km de Fălești și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul comunei s-au păstrat 7 movile funerare, acestea fiind dovezi că materiale certe că aici au staționat în câteva rânduri cete de nomazi. La începutul secolului XIX, cănd
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Scumpia este o localitate, centru de comună, în raionul Fălești. Comună se află la o distanță de 11 km de Fălești și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul comunei s-au păstrat 7 movile funerare, acestea fiind dovezi că materiale certe că aici au staționat în câteva rânduri cete de nomazi. La începutul secolului XIX, cănd Basarabia a fost
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
a patrimoniului bisericesc, stării economice și a populației de pe teritoriul revenit ei în urmă tratatului de pace de la Bucurasti din anul 1812 luna mai. Populația a fost evaluată în trei categorii: A- bogați; B- mijlocași și G- săraci. În satul Scumpia , la categoria "A" erau: 2 preoți, 1 ponomari și un mazil; La categoria "G" erau: 84 gospodării, 7 vădane și 18 burlăci, în total 106 bărbați și 7 femei (enumarati erau numai partea bărbăteasca și femeele care trebuiau să plătească
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
106 bărbați și 7 femei (enumarati erau numai partea bărbăteasca și femeele care trebuiau să plătească impozit) Aici au fost incluse și cătunele din jur. Dacă să comparăm cu satul vecin Sărată- avea 150 gospodării. La acea vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
vreme moșia s. Scumpia aparținea mănăstirii Sf. Sava din Iași. Paminturi arabile, finețe și pășune erau în deajuns. Satul mai avea trei iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
iazuri pentru adăpatul vitelor, cinci lanuri cu vită de vie și șase cu livezi țărănești. Biserică din satul Scumpia a fost construită în anul 1776, din lemn și avînd hramul "Marelor Mucenici voevozii Mihail și Gavril". La începutul secolului XX Scumpia făcea parte din volostea Sculeni, ținutul Bălti. În 1904 erau 207 case, cu o populație de 1914 persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf.
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
persoane; o biserică, cu hramul Sf. Mihail; școala elementară rusească. Țăranii au fost împroprietăriți pe pământul mânăstiresc și posedă 1422 desetine. Mănăstirea Sf. Mormânt avea aici 1963 desetine. împrejurul satului sunt vii și livezi cu pomi. În perioada sovietică în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
o arie protejată, situată în apropierea satului omonim din raionul Rezina, Republica Moldova. Aria include un complex de stânci care "atîrnă" deasupra Nistrului, defileu, peșteri, monumente de cultură, Mănăstire rupestră (sec. al XI-lea), cascade pe versanții abrupți, pădure de gorun, scumpie, alun și alte specii. Aria naturală protejată de Sta "Țipova" a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu stejar și amestecuri cu tipul de stațiune: Au fost identificate două tipuri de pădure: Mănăstirea Țipova este o mănăstire rupestră de
Rezervația peisagistică Țipova () [Corola-website/Science/329712_a_331041]
-
care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici și subarbuștii pot fi
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
hiperacidă și ulcer gastric; - frunze de mentă (Mentha x piperita) pentru combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate, datorită conținutului ridicat În alantoină; - frunze de scumpie (Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și Directori locali ai Ord. III Franciscan, Scumpi Frați Terțiari. „Împrejurările au făcut să ne despărțim între noi, din pricina distanței unde m-a așezat Pronia de acum aproape doi ani. Totuși sufletește am rămas cu toți Onorații Preoți și cu scumpii credincioși, unde am avut fericirea să predic Cuvântul lui Dumnezeu, în chip cu totul deosebit am păstrat legăturile sufletești cu acei Frați preoți și cu acei credincioși, care sunt înscriși în Ordinul al treilea franciscan român unit. Permiteți-mi de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
hiperacidă și ulcer gastric; - frunze de mentă (Mentha x piperita) pentru combaterea infecțiilor, calmarea durerilor și efecte reconfortante În gastrite hiperacide; --frunze de plămânărică (Pulmonaria officinalis) cu efecte cicatrizante prin regenerarea țesuturilor lezate, datorită conținutului ridicat În alantoină; - frunze de scumpie (Cotinus coggygria) cu efecte calmante În afecțiunile gastrice; -frunze de zmeur (Rubus idaeus) pentru reducerea acidității gastrice În formele cronicizate; -herba de coada șoricelului (Achillea millefolium) cu acțiuni imediate de calmare, regenerare și cicatrizare a țesuturilor; - herba de coada calului
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Înhă mați la carul cu rufe rămase nespălate, leneșa de ea, până În ajunul nunții sale; apoi, pungulițele mele Întocmite dibaci din peticele de oaie vopsite În cafeniu, În galben și În roz tandru, cu zeamă de coji de nucă, de scumpie, de ceapă și alte buru ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ascundere fiind dublu. În Șarpele I(7) apar aceleași date cunoscute: „Departe, vere, departe,/ Niji departi, nici aproape,/ Tocmai calea jiumătate.../ La câmp, nene, la câmpie/ Unde fir de iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Tocmai calea jiumătate.../ La câmp, nene, la câmpie/ Unde fir de iarbă nu ie,/ Numai dalba-i colelie/ Și câteun fir de scumpie/ (...) La mijlocu drumului”. Plante spontanee folosite în medicina populară și la fabricarea culorilor pentru textile, colilia, troscotul, scumpia devin aici mărci ale absenței omului ordonator. Regional năgara se confundă cu neghina, ceea ce îi conferă conotații noi, prin antinomia cu planta sfântă, grâul. Troscotul verde semnalează energia depozitată în această lume vecină și paralelă, de unde își trage seva. E
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care, a doua zi au ajuns la neurolog. I s-a dat un tratament pe bază de somnifere, concediu prelungit, care până la urmă a însemnat pensionarea cu ceva mai puțin înainte de a fi împlinit șaizeci de ani. 23 decembrie 1974 Scumpii noștri, Cu ocazia sfintelor sărbători ale Crăciunului și Anului nou, vă dorim mulți și fericiți ani. Comunicați-ne dacă ne întâlnim cu toții și când. Eu ies la pensie la 1 iulie 1975. Cu drag, Iliuță și Lorica Mardare. Trifești, 8
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la cititori. Doresc, dacă mă mai ține Dumneze în viață, am o nepoată pe care am trimis-o în comuna mea la preot cu bani pentru Sfânta biserică, să fac parastas mare pe 13 iunie, Ziua de Înălțarea Domnului, pentru scumpii și dragii mei părinți, tăicuțul fiind erou în luptele de la Mărășești, să aranjeze monumentul eroilor, că noi am trăit numai cu tăticuțul, măicuța decedând la 43-44 de ani, deci să fac totul pentru pomenirea lor veșnică, pentru că eu nu-i
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]