116 matches
-
2004. Aceasta localitate se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. În partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafață de 200 de ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
se întinde pe coastele celor două dealuri ce străjuiesc valea față-n față. În partea de sud a satului, se află iazul Gârla cu o suprafață de 200 de ha și o lungime de peste 5 km., gară Scumpia și satul Scumpia. Prin preajmă satului, trece calea ferata Chișinău - Bălti. În partea de nord, în raza comunei, se găsește fabrică de zahar a raionului Fălești, care funcționează datorită culturii de sfecla din regiune. Prin partea de asfințit a satului, trece drumul Sculeni-Fălesti
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
situate peste drumul spre Fălești, care se numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Satul și moșia lui aparțineau boierului moldav Marelui Vesternic Iordache Rosetti (Росит) Roznovanu. Pe moșie erau pămînturi arabile, pășune și finețe în deajuns. Mai erau trei iazuri cu pește și 2 mori ce funcționau cu apă. Depărtarea pînă la satul Scumpia era de o oră". Satul la acea vreme avea cea mai mare populație,după tîrgul și mahalaua Foleștii, din ținutul Iași. Conform actelor din Arhiva Națională a Republicii Moldova s-a constatat că, satele Sărată cu odaia Sărată Nouă, pînă în
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
sat de către părintele Fiodor și părintele Ioann. Peste o sută de ani (1899), a fost construită actuala biserică, din piatră, de către obștea țăranilor din sat și boierul Ghiorghi Goilav. Paroh la biserică era părintele Ioan Luscalov, diacon- Dimitrii Zavata, din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiț. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani în biserică a funcționat bibliotecă satului dar, după construcția Casei de Cultură din sat, biserica a rămas pustie. La
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
rărunchi, floare broștească ori piciorul cucoșului ; popivnicul, lingura popii sau chiperiul lupului care, de cum dă primăvara, iese din omăt în pădure cu frunza groasă și lucioasă ca ceara ; pur sau aiul șerpelui, usturoi țigănesc ; scaiul ista e măciuca ciobanului, roștofal ; scumpie ; siminichie; spumărița ori stuchitul cucului ; târsoaca sau troscoțelul ; slobonov și turta lupului și sânge de nouă frați. Aista lung și bălos ca un șerpe e burete de bubă, burete pucios, care pute în pădure a hoit. Dincoace e văcălia, buretele
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Mari și Cazanele Mici. Rezervația Valea Mare În suprafață de 325 ha, reprezentată de o pădure în care cresc specii mediteraneene și submediteraneene (mojdreanul, paltinul de munte, liliacul), cu numeroase poieni, unde crește în mod natural iedera albă, lucerna arăbească, scumpia etc. Căi de comunicații : - acces rutier la rețeaua stradală a localității și în continuare legături la DN 57A și DJ571; În capătul aval al portului Moldova Veche, s-au finalizat lucrările la terminalul de pasageri.În vederea deservirii acestuia, traficul naval
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
l-oi schimba, / C-al meu glas cine-l aude, / La toți face voie bună, / D-a ta față cine-o vede, / Nu mai calcă iarbă verde. / Frunză verde de secară, / De-aș ajunge pân la vară; Frunză verde de scumpie, / Ca să-mi mai văd eu copiii. Da tu cum te-ai îndurat, / Străinioară m-ai lăsat, / Că-s străină ca un cuc, / N-am milă unde mă duc.../ Astă vară ce-a trecut, / Rău m-a mai cântat un cuc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ungere cu unt de migdale, ceară curată de albine și naftalină, sau cu seu de oaie, de vită; cu ceară, cu smântână și rădăcină de ștevie, cu untură de pe mațele de porc. Comprese cu frunze și flori de strigoaie sau scumpie zdrobite. Petele de pe față dispar prin spălare cu zeamă de flori, culese de pe câmp, cu fiertură de pelin verde, prin frecții și tamponări cu flori și frunze de leuștean. ZĂBALE Bubițe albicioase molipsitoare, care apar la oameni În colțurile gurii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cult pe frunte ca semn distinct al celei mai înalte funcții sacerdotale este mai mult o metaforă sau un simbol mitic așa cum găsim într-o tradiție populară despre oamenii înțelepți: În cap are o scufie/ și scufia-i de scumpie/ și dedesupt de scufie/ este-o piatră despicată/ de se vede lumea toată”, sau o altă variantă ,,...o piatră nestemată/ de pe fruntea-i încoronată.” Tot limba veche ne luminează în acest tărîm al întunericului fiindcă mai păstrăm expresia ,,cu stea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de altădată sau Gânduri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
ha 4. Pădurea Galata I și II - Broscărie la Monument la cimitir, situată la vest de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 103,1 ha 5. Pădurea Breazu-Munteni, situată la nord de municipiul Iași; teren extravilan: 70,8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabilă), laleaua pestriță (Fritillaria montana) (vulnerabilă), Nectaroscordum dioscoridis (plantă vulnerabilă). 6. Pădurea Bucium Motel, situată la sud de municipiul Iași; extravilan: 33,8 ha 7. Pădurea Repedea, situată la sud de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 32
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de amestec, formată din stejar, gorun, arțar, tei și frasin. Importanța științifică este dată de prezența în arboret a cărpiniței Carpinus orientalis - element submediteranean, aflat la limita nordică a arealului, și a scumpiei Cotinus coggygriaelement pontico-mediteranean, în subarboret. Întâlnim feriga Dryopteris filix mas iar dintre angiosperme pe: Achillea collina, Adonis vernalis, Aethusa cynapium, Agrimonia eupatoria, Agropyron caninum, Agropyron cristatum, Ajuga laxmannii, Alliaria petiolata, Althaea hirsuta, Althaea officinalis, Alyssum desertorum, Anemone sylvestris, Arabis hirsuta
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din 3-5 rânduri. Ca specii forestiere de introdus în compoziția perdelelor de protecție sunt de avut în vedere: - pentru nisipuri: salcâm, glădiță, dud, ulm de Turchestan, soforă, mălin american, iar ca arbuști - soc, sălcioară, arțar tătăresc, corcoduș, păducel, cătină roșie, scumpie (pentru rândurile marginale); - pentru terenurile cu soluri cernoziomice și alte categorii: stejar brumăriu, cer, stejar roșu, stejar pedunculat, salcâm, glădiță, ulm de Turchestan, tei argintiu, păr pădureț, soforă, jugastru, iar ca arbuști de interior soc, arțar tătăresc, păducel; pentru rândurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159656_a_160985]
-
MOALE - Euonymus fortunei HAND. MAZZ. ─────���───────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Emeralde'n Gold 1037 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SĂLCIOARA - Elaeagnus pungens THUNB. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii �� (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Maculata Aurea 1037 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SCUMPIA - Cotinus coggygria Scop. Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii �� (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Royal Purple 1037 1999 Simfonia verii 1037 2002 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TRANDAFIR - Roșa L ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ana 1029 2003 Floribunda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
din marasme și smîrcuri adunate, drăguții, unii din ei ca vai de ei, de-abia ținîndu-se pe piciorușele lor de spiriduși hrăniți cu aer, dar dănțuind, dănțuind, să-mi facă mie plăcere, și alții și alții, halebardierii, artificierii subiectelor parșive, scumpii de ei, hi-ha, hi-ha, beee, ca-n tragodiile vechi, bunele, hi-ha, hi-ha, beee. Unde să-i duc? Unde să-i invit, să-i cinstesc pe acești bastarzi ai bicisnicului meu creion? Unde? La Bolta Rece? La Traian? La Trei Sarmale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]