102 matches
-
cei din conducere au fișa postului că orice salariat. În fond, PC există mulțumită mizeriei din PSD și PNL. - UNPR este o grupare de mercenari, condusă că o unitate militară de către generalul fondator și își mărește rândurile prin acceptarea tuturor scursorilor politice. 3. USL beneficiază și de sprijinul unor grupuri de parlamentari, alcătuite în baza unor reglementări anacronice și anume: - UDMR nu este un partid ci o uniune etnică, care nu are ce cauta în Parlament. Parlamentarii UDMR nu vor acționa
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1387706275.html [Corola-blog/BlogPost/363615_a_364944]
-
nu țineam minte să-l fi văzut vreodată. Prin fața mea trecea la vale un puhoi de apă groasă, tulbure, acoperită cu pete de spumă gălbuie, ca balele unui uriaș animal care s-ar fi adăpat mai sus, către Șlais, din scursoarea enormă duhnind a putregai. Podul de fier era deja imposibil de trecut, deoarece apa îi ajunsese la tablier, ba chiar începuse să i se scurgă cu repeziciune printre grilaje, încât se putea prevedea iminenta prăbușire a întregii sale structuri sub
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
a întors „cu susul în jos”, un fel de „proletcultism”modern. Un timp în care marii actori fac publicitate la produse farmaceutice și detergenți, unde o mare gimnastă face publicitate la produse pe care ea nu le folosește, unde toate „scursorile societății” sunt stăpânii aceste-i națiuni, chiar nu poți ramâne contemplativ! Deci, în concluzie, oare să mă mai întorc la arta plastică sau vizuală, oare mai interesează pe cineva? La urma urmei, „desenul se poate preda de ...oricine!”, cum îmi
“… un recurs vizual dramatic al imaginilor mărginirii” De vorbă cu pictorul Adrian Samson by http://uzp.org.ro/un-recurs-vizual-dramatic-al-imaginilor-marginirii-de-vorba-cu-pictorul-adrian-samson/ [Corola-blog/BlogPost/94161_a_95453]
-
țării, voi ce-i dați? Bestii sunteți, fără nume, Fără chip sub măști cu măști, Leprelor din sfinte mume, Ticălos ce mă urăști Ascuns în puroi de găști...! Cereți țării să vă ierte, De nu v-ar ieta nicicând, În scursoarea lumii, fierte, Vii să fierbeți blestemând Ale voastre mame-n gând! Din minunile minunii De a fi român, vă cert Și-n blândețea Națiunii, Eu, Poetul, nici pe sfert Nu mă-ndur să vă mai iert... A plecat dorul în
GRUPAJ LIRIC PENTRU ŢARĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_pentru_tara_romeo_tarhon_1385640539.html [Corola-blog/BlogPost/342210_a_343539]
-
lumii, nu li se recunoștea acest drept, fiind marginalizate, tracasate, amenințate, verbal, economic și cu indexul, nedându-li-se posibilitatea să se alinieze altor popoare din același perimetru continental. Trebuia să fie și o zonă „paria” care să înghită toate scursorile și produsele depășite ale marilor puteri economice, să se creeze un „market” pentru toate ciurucurile și marfa „second hand”, fapt care mai târziu a generat dezvoltarea unei noi clase sociale, „nouveaux riches”, a mafioților, bișnițarilor și speculanților, cei care, în
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_memoria_penitei_2_c_george_roca_1356866264.html [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
Ce vine și pleacă De undeva din nicăieri Spre nicăieri. Privește-mă în ochi Și alungă-mi amarul, Culege-mi din lacrimi Și strivește-mi calvarul. Iubește-mă din nou În trupul ce plânge, Alină-mă ușor Și chinu-mi înfrânge. Scursoare de dor, Viziune de născare frivola, O văd mereu când mor Prin mărinimia-mi benevolă. Coborâșuri și suișuri Rupte din dureri ascunse, Ale inimii tăișuri Se zbat în ritm banal de morse. Nu am vreme de-așteptare, Nu vreau a
RIGOR MORTIS POETIC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1431107445.html [Corola-blog/BlogPost/369744_a_371073]
-
de Epigrame (1, pp. 17 - 122) ivite „imediat“ după binevenita-i „autoprefață“ teoretizatoare „voltaicizează“ și, totodată, încorolează tipologic specia „în manieră absurdă“ prin: (1) catrenele satirizării politicianismului/ demagogiei și a(le) paradoxurilor politic-absurde („cu dictatori“), a istoricilor puși în slujba „scursorilor din imperii“ încă foarte active în strămoșeasca-ne Dacie, sau puși („neag-djuvarian“) în slujba politicului, a „mass-mediei de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de zis au scris / Platon și Aristotel - / Foaie verde de Paris, / Dar mai tare e Bruxelles
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
azi) un tezaur lexico-morfo-sintactic valah, demn de toată atenția cercetătorilor-lingviști (ce nu s-au pus, au refuzat, ori refuză a se pune în slujba lingvisticii dictate de capitalele imperiilor, dar care n-au luptat suficient și încă refuză lupta cu scursorile imperiilor de tip stalinisto-paukeristo-lingvistice etc.): «Poetul Victor Enache este una din stelele armânești de pe cerul nostru armânesc; și el nu cântă altceva decât dragostea adevărată, pentru neamul lui, pentru părinți, rădăcini, tradiție [...]» (p. 3) / «Poetlu Victor Enache easti una di
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > IUBIȚI DUȘMANI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 857 din 06 mai 2013 Toate Articolele Autorului Iubiți dușmani și trădători, Uzurpatori și iude, Nu vă e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubiti_dusmani_romeo_tarhon_1367903865.html [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
Scriitori > IUBIȚI DUȘMANI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 857 din 06 mai 2013 Toate Articolele Autorului Iubiți dușmani și trădători, Uzurpatori și iude, Nu vă e teamă uneori De Cel ce vă repude Ca pe-o scursoare de scursori? Iubiți fanatici posedați De sfadă și distrugeri, Nu vă e teamă când vărsați Venin spurcat de uger Din care demoni alăptați? Iubiți codoși ce v-ați spurcat La limbă mincinoasă, Nu vă e teamă că-n păcat Sfruntați și nu
IUBIŢI DUŞMANI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Iubiti_dusmani_romeo_tarhon_1367903865.html [Corola-blog/BlogPost/354744_a_356073]
-
vecinii au sărit să liniștească lucrurile. * Cum, mai ales între vecini, totul trebuie să se rezolve în mod civilizat, bineînțeles că nu puteau ajunge decât la tribunal, instituție care - multă vreme, în mintea lui Albert - reprezenta locul de întâlnire al scursorilor societății. Cunoștințele Mitrului l-au îndrumat către un avocat bun. Acesta, după ce l-a ascultat, l-a îndemnat: - Scoate-ți cămașa să-ți văd zgârieturile! Mitru și-a scos cămașa. - Dute și taie-te pe spinare! Privirea nedumerită a Mitrului
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
Istoricilor Bănățeni) de a ne numi Țara, ca și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi, între care, pe locul I, se află limba rusă, critic
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
modern de azi și antic-evmezic-burgheza provincie, sau „țară de râuri/munți“, Țara Românescă, în sinonimie cu Muntenia, confuzii cultivate/întreținute de istorici falși, „neșcoliți“ - spre a nu spune „proști“, „idioți“/„idiotizați“ etc. -, ori „scoși la normă“, puși în solda/slujba „scursorilor din evmezicele/contemporanele imperii“). În continuare, Mihai Prepeliță publică (în română și în franceză) Memoriul adresat lui Napoleon I, de către iluminist-înrăzărita intelectualitate valahă nord-dunăreană, datat «octobre/octombrie 1807», un alt important document istoric pentru Valahime («după Emil Vîrtosu», un studiu
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1395921271.html [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
Țară, țară, vrem eroi, Să trăiască-n demnitate Trudnica românitate Nu târâtă în noroi ... Țară, țară vrem aleși Curajoși și cu onoare Pentru Românie Mare, Nu slugarnici înțeleși ... Țară, țară, vrem om sfânt Nația să cârmuiască, Stirpea sacră românească, Nu scursori fără cuvânt ... Țară, țară, multe vrem Și de multe ducem lipsă Dar se pare, nu e chip să Ne salvăm, cum rău mă tem ... Referință Bibliografică: Țară, țară... / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 838, Anul III, 17
ŢARĂ, ŢARĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tara_tara_romeo_tarhon_1366190486.html [Corola-blog/BlogPost/345914_a_347243]
-
în ochi. Lupta toamnei e cu urșii. Nimeni nu este preocupat să deranjeze pe nimeni. Niște neica nimeni colțuroși. Cine a făcut bani, da cu tifla. Peripețiile existenței noastre se intersectează în chenarul cu ferpar. Din obscure platouri televizate, duhmesc scursorile societății. O ceață de mediocri. Etern mulțumiți de ei. Fericiți. Sănătoși. Împacați cu lumea lor. Și cu ei înșiși. Președintele Băsescu stă în continuare cu limba înghițită. Nu miroase a bine. Lista de protocol a lui MRU e plină de
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_tiritiri_tiribomba_dona_tudor_1351286342.html [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
rău limbei românești, pentru că i s-a răpit facultatea de a găsi ea însăși mijlocul de rostire pentru gândurile noui; i s-a frânt elasticitatea; i s-a înăbușit puterea creatoare și s-a făcut din ea un loc de scursoare pentru toate cuvintele străine, ce veneau s-o despodobească”. Și iată că istoria se repetă în zilele noastre. Mi-a fost dat să ascult în media românească, cărturari de renume și alții mai mititei, care, în mod intenționat, nu găseau
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
de ridicoli în aceea de grotești. Desigur, dacă e să dăm Cezarului ce-i al Cezarului, atunci întâietatea la acest capitol îi revine politicii. Nu doar pentru că politica românească primește, hrănește, ocrotește și revigorează aproape toată floarea cea vestită a scursorilor cu ștaif de pe aceste meleaguri și de mai departe, ci mai ales pentru faptul că prin funcțiile ce-i revin în stat, ea înalță nesimțirea aleșilor la rangul reprezentării internaționale, care astfel pentru străini devin un simbol al identității noastre
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_nerusinarea_george_petrovai_1367109323.html [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe niște cotloane se prăjesc la tavă niște cârnați exalând un miros puternic de grasime arsă. Mai departe e zaanaua: miroase a hoit și sânge stătut în soare; scursorile de murdării strânse pe lângă drum îți întoarce sufletul. Aici, sub umbrare improvizate pentru campania zaanalei, de o parte și de alta a soselei fac chef negustorii, țăranii, soldați, bicicliști, mahalagioaice, popi etc., cu familia și copiii; mănincă fleici, frigărui, mai
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxix.html [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
regii“ / Domnii Valahimii în instituțiile prim-statului „rapid“ modernizat „europenește“, dar și în cancelariile Europei Occidentale, mai exact-istoricește spus, „lucrarea Monstruoasei Coaliții“ („lucrare“ dirijată / asistată din capitalele imperiilor de-atunci: Viena, Moscova, Istambul), dar și „lucrarea“ permanentă a spionilor și „scursorilor“ din cele trei imperii („bine mascați sub nume“ ca, de pildă, Valentineanu ș. a.) în cea mai importantă capitală de la Dunărea de Jos, București, promovarea în posturi-cheie a unor „vechi imperiali“, trădători „specialiști“ ai Poporului Valah Nord-Dunărean, acceptarea unor străini ca
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1404412541.html [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AMENINȚARE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Amenințare M-a amenințat un poet - cu o metaforă te voi mutila să sângerezi încontinuu Scursorile minții vor fi evacuate rapid prin trapa jugularei iar ea nu va mai palpita măsurându-ți emoțiile nici sensibilitățile nici trădările ori iubirile tinereții Îți vei reaminti trecutul proiectat pe o pânză roșie sub forma unei molecule de moleșeală care
AMENINŢARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amenintare.html [Corola-blog/BlogPost/356166_a_357495]
-
muri-n zadar noi amândoi N-am avea nici boț de pâine Și-ar trebui să vin iarăși înapoi. Mizer politichia românească Ne-a vândut la cei tâlhari străini Iar ei - ca mândra floare boierească Au fost și sunt niște scursori haini. Așa că ție - a mea iubită mamă Doar visul de-a mai fi împreună-n doi Ți-a mai rămas în piept ca ecogramă Prostită de-un avar politician ciocoi. Sunt foarte mulți în starea asta Iar România noastră moare
RUGĂCIUNE PENTRU MĂICUȚA MEA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1461179093.html [Corola-blog/BlogPost/381397_a_382726]
-
Fetești și depoul CFR, toate monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, la Fetești mai există opt obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița, ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat „La Scursoare”, ce conține urmele unei așezări medievale timpurii din secolele al X-lea-al XI-lea. Celelalte șapte sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882) din strada Constantin Brâncoveanu; două case cu prăvălie (1905 și 1923) din
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
te toarne cineva sau chiar ea?”. Mirea îi răspunde însă că „totuși cei mai mulți oameni acționează cinstit pe față”. Văzând destrăbălarea bișnițarilor invitați la logodnă, ziaristul strigă exasperat: "„Am privit destul. Nu cred că existați. Sunteți neverosimili și totuși iată-vă: scursori, viermi, șobolani, neoameni. Poporul muncește din greu ca să dea țării ăsteia locul pe care-l merită în lume și voi, un grup de paraziți, batjocorind încrederea societății, v-ați pierdut înfățișarea de oameni. Nu vă puteți vedea. Ei bine o să
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
societății existente este mai acerbă. Câteva dintre rândurile cele mai dure din Orașul radios sunt Îndreptate Împotriva mizeriei, confuziei, „putregaiului”, „decăderii” și „gunoiului” din orașe, lucruri de care Le Corbusier voia să se debaraseze. Mahalalele din ilustrații erau calificate drept „scursori”, iar o fotografie cu capitala Franței era Însoțită de următorul text: „Parisul istoric și tuberculos - istorie”. Le Corbusier deplângea atât condițiile de trai din cartierele sărace, cât și pe oamenii cărora acestea le dăduseră naștere. „Câți dintre acești cinci milioane
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
culc acasă în pat. Nu e iubitul meu, i-a spus Mimi lui Kelly. Nu face decât să se dea peste cap ca să mă ajute să ies din bucluc. Da, sigur că da, i-a răspuns el. Oh, ce mai scursoare de om! a spus ea. Era prea slăbită ca să imprime acestei remarci toată sălbăticia pe care o simțea. Am dus-o tremurând la mașină și am demarat cât am putut de repede. Îmi pare rău, puștiule. Ți-am stricat ploile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]