42 matches
-
erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
erau elemente de refulare: Tăiat-ar cinenutrebuie, lovite-ar moartea, mâncate-ar pământul, lovite-ar buba, lovite-ar jigodia... Marin Preda folosește în roman cuvinte autentice care denumesc îmbrăcămintea și încălțămintea: opincă, dulamă, flanelă, țoale, aba, nădragi, baruș, crepdeșin, americă, scurteică, murea etc, din domeniul bucătăriei: strachină, ștevie, pâsat, pilaf, dumicat, cuvinte care denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
strâng cu un pieptene rotund. Lumea de rând umblă pe jumătate despuiată, încingându-se în față doar cu o bucată de pânză, și așa umblă și copiii. Femeile poartă, pe lângă pânza obligatorie de la cingătoare până la genunchi, și un fel de scurteică din pânză albă și subțire. De altfel, și bărbații pot fi văzuți destul de des îmbrăcați la fel, de aceea nu vei putea deosebi dintr-o dată un bărbat de o femeie. Iar femeile, dacă nu au în amândouă urechile cercei, poartă
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Anatolie_tihai_un_misionar_basarabean_in_japonia_1_.html [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
Doina a avut loc în frumoasa sală a teatrului. Programul, alcătuit cu grijă și executat impecabil, a făcut ca sala în nenumărate rânduri să izbucnească în ropote de aplauze. În mod deosebit au surprins auditoriul piesele corale Brâulețul, Lelea cu scurteică verde, și Marșul dorobanților. În timpul concertului o mulțime de oameni se adunaseră în fața teatrului, dornici să asculte cântecele doiniștilor severineni. De aceea, după sfârșitul concertului, se anunță un nou și imediat concert în grădina de tir a orașului, cerut cu
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384510455.html [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
lăsată, trec la faptă. Cu durere în suflet escaladez hoțește gardul. Târcoale de fur dau casei în smolita și greaua tăcere de-afară. Înăuntrul mustește de sonuri, iar ce văd și ce-aud mă-nfioară! Pălării împenate, jobene cernite, paltoane, demiuri, scurteici, taioare, vestoane, cu toate dau roată, purtate în ritm de blues, tango, cha-cha ori samba de nămet de pantofi pentru domni, doamne, fini balerini, escarpeni, botine, chiar cizme... Zvăpăiatele umbre sunt filtrate de privirea-mi, avidă să le țintuiască prin
INTRIGA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1485679375.html [Corola-blog/BlogPost/382831_a_384160]
-
lucrări realizate de pictor: „Pe plajă” (1931), „Vedere din Balcic” (1936), „Peisaj”, „Plase la uscat” și „Portret de femeie”. În diverse colecții particulare se găsesc picturi ca „Nud in peisaj" (1925), „Surorile" (Fete în grădină, 1926), „Fata cu lalele" (1927), „Scurteica vișinie" (1927), „Culesul viei" (1932), „Case în Sighișoara" (1925-1930), „Crâng" (1932), „Odalisca"(1945), „Pe terasă la Balcic" (1941). În lumea comerțului de artă cu picturi a existat un scandal cauzat de faptului că, deoarece Samuel Mützner avea o cotă mai
Samuel Mützner () [Corola-website/Science/312312_a_313641]
-
familiei Filipescu“". Primii ani de viață și-i petrece în ulița Vergului, în tovărășia tatălui, ajuns la aproape 70 de ani: "„Mi-aduc și acum aminte (aș fi mulțumit dacă n-ar fi decât o amintire) cum mă agățam de scurteica lui lungă și îmblănită cu mârsă neagră și-l lingușeam și-l mângâiam pe obraji și pe pletele-i rotunjite ca să mă ia în căruță“ - și a poveștilor spuse la gura sobei: „Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
în care s-au întors soldații noștri din campania trecuta. Mantalele, povestea cântecului, postav de trei parale și ață de cinci galbeni, nemaipomenind că în puterea iernei nu mai avea nimic pe ei decât numai ferfenița de manta, care ajunsese scurteică. Cine nu i-a văzut pe acei bieți soldați cu picioarele goale în opinci rupte și cu părul ieșit prin căciulă și cine nu s-a indignat de criminala negligență a oblăduitorilor noștri, cari porniseră război cu ușurința cu care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când afară era poate primăvară, când vocile oamenilor, zgomotul străzii, zborul vrăbiilor aveau în ea un ecou magic, mâna bărbatului care o strângea pe-a ei îi dădea un fior subțire, adânc, diafan... Mama a murit lăsând în șifonier o scurteică de catifea din tinerețe, mai durabilă decât viața ei... Poate că starea de spirit a generațiilor se schimbă? Oricum, se cristalizează diferit, din amalgamul de pasiuni care o domină. Se va vedea chiar la mine, de timpuriu. IV Tatăl meu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
dădea să facă piața și să hrănească o numeroasă familie... Și dacă străbunicul ar fi fost în stare sau dacă ar fi vrut s-o ia din scurt și s-o întrebe, ar fi aflat, desigur, când își cumpărase ea scurteica aceea de catifea sau rochia aceea mov care o întinerea și o făcea atât de frumoasă... "Păi dar! spunea bunica, închidea ochii și pe noi ne ținea cu curul gol... Lăuda sărăcia, că toți oamenii mari s-au născut în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre plopi", unde îl aștepta țiganca frumoasă, căreia i-a promis "o scurteică de vulpe" de la Pașcani. Reacția fetei l-a pus pe gânduri: "ș-am să mor lângă fântână, dacă nu vii". Vânzând bine vinul, Neculai Isac a cumpărat "o blăniță cu fața de postav roș" și s-a întors în cadrul romantic
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
1934), pe la Începutul secolului XX, În Beirut, Alexandria ș.a. apar proxeneți, codoașe și prostituate evreice venite din România : „Peste tot am dat de ovreice din România, niște codoașe” <endnote id="(723, p. 557)"/>. Vorba poetului Ion Barbu : „Pezevenghe [= codoașă] cu scurteică/ (Cam grecoaică, cam ovreică)” (Cântec de rușine, 1924) <endnote id="(874)"/>. Având un „caracter parazitar”, fiind „avizi de bani” și „buni afaceriști” - se scria În România la Începutul anilor 1920 -, evreii au ajuns să-și vândă În Occident „femeile tinere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oferea, la 1848, garda civică a Bucureștilor, alcătuită din exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și fără alte curele, să vezi la defilare soldați marșând în anterie lungi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de apă dulce și grozav ar vrea să mă însățească acolo. A trecut Petru Groza pe aici și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete albe, ațe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul lui Jorj
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lună, un ger aspru fără pic de vânt. Ninsoarea se lăsase pe garduri și zaplazuri de - amândouă părțile ulicioarei. Zapada încarcase crengile de copaci și acoperămintele caselor. Ghețușul trosnea sub pași și el trecea cu dânsa de braț... ea în scurteică cu guler de blană, roșie la față, capișonul alb de lână înconjura {EminescuOpVII 115} fața, fruntea. Ea era blondă, foarte blondă, cu părul ca un caier de cânepă și scurteica - oricât de groasă ar fi fost - accentua totuși liniile unei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
pași și el trecea cu dânsa de braț... ea în scurteică cu guler de blană, roșie la față, capișonul alb de lână înconjura {EminescuOpVII 115} fața, fruntea. Ea era blondă, foarte blondă, cu părul ca un caier de cânepă și scurteica - oricât de groasă ar fi fost - accentua totuși liniile unei talii fine și mlădioase. O broască. Râdeau vorbind - adică mai mult râs decât vorbă. Cine nu-și aduce aminte de tinereța sa - și fiecare a avut una - de acele hotărâri
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
încă zapada încărcată pe crenge de copaci și pe zaplazuri, ca pe niște bulgări de bumbac, și pe strada înghețată de trosnea sub pași trecea el de braț cu dânsa el în palton cu gulerul dat în sus, ea în scurteică de blană, roșie la față de frig, capișonul ei de lână lasa să se vadă fruntea, astă frunte albă încadrată de un păr de aur. Și scurteica, oricât de groasă ar fi fost, totuși desena cu acurateță liniile unei talii cum
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de braț cu dânsa el în palton cu gulerul dat în sus, ea în scurteică de blană, roșie la față de frig, capișonul ei de lână lasa să se vadă fruntea, astă frunte albă încadrată de un păr de aur. Și scurteica, oricât de groasă ar fi fost, totuși desena cu acurateță liniile unei talii cum o găsești numai de la 15 până la 20 de ani. El era mult de 18 ani, ea de 16. Vorbeau râzând sau, bine zis, râdeau vorbind - era
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
e încă mult... apoi el vine singur acasă. La * revedere! zise ea, intrând în cabină și roșindu-se ușor, ca și când s-ar fi rușinat de ceea ce zisese. Ieși în curând, schimbată în hainele ei de totdeuna și învălită într-o scurteică blănită, care-o prindea de minune, și c-o pălărioară de catifea în cap. - Uite! na legătura! zise ea, dîndu-mi în mână o legătură. Ieșirăm pe portița de din dos a teatrului și-n curând ajunserăm câmpul, în care se
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
că trăiește, numai [el] întunecat, nefiind bucuros de viața lui, el cu naivitatea lui pierdută, cu ochii adânci, cuminți, însă fără de speranță... "Și se zice că nu e fericire-n lume", murmură el. O fată rumenă și grasă, într-o scurteică blănită și cu mînele-n muf, trecu de brațul unui tânăr, chicotind, surâzând din când în când cu șireție, uitîndu-se c-o galișă voioșie și pe ascuns în fața companionului ei... ochii ei căprii erau viață, bucurie, naivitate... Ah! gândi el și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dimineața, cînd nu se luminase de ziuă, de bătăi în ușile de la intrare. Erau două, una în față, care dădea spre scara principală, alta în spate, unde era un balcon de lemn care dădea spre curte. Bunicul și-a pus scurteica pe el, și-a tras, suflînd greu, pantofii în picioare și s-a dus să deschidă. Nu știu prin care ușă, poate prin amîndouă, au năvălit în holul mare cît o cameră de la intrare și apoi în dormitor cinci persoane
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
lîngă barbă; ochii vii, glas răstit și gros. Cînd am intrat în iatac la vodă, era șapte ceasuri, sau, cum s-ar zice astăzi, o oră după miezul nopții. Vodă era cu ghicelic de noapte pe cap și cu o scurteică lungă de pambriu verde, îmblănită cu pacea de samur; o făclie galbenă ardea într-un sfeșnic mare de argint dinaintea icoanelor" - Clucerul Alecu Gheorghiescu). Peste cîțiva ani, aflat în culmea gloriei și convins că va mai domni încă multă vreme
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
Când nu-i cunoștea dinainte, clientul se oprea de obicei la cel mai arătos, stăpânul unui impunător chip de bețiv. Bulbucați, ochii i se holbau sălbatici în barba de aramă care-i acoperea până la bonetă obrazul cu crețuri dese ; o scurteică încopciată cu capete de șfară, pantalonii pătați de motorină și bocancii din care se ițeau obielele completau pitoresc costumația acestui vrednic personaj. Lângă el, pe-o ieșitură de zid, adăsta un borcan cu spirt. Cu toată căciula sa cu clape
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]