98 matches
-
Mer Noire), este ceea ce anunța primul titlu: o călătorie ("extraordinară") în jurul Mării Negre. Original și amuzant, cum notează Hobana, este faptul declanșator al acestei călătorii. Exportatorul de tutun Keraban din Constantinopol vrea să-i ofere unui prieten olandez o cafea la Scutari, pe malul asiatic al Bosforului, și când să se îmbarce pentru traversarea de câteva minute află că trebuia să plătească, suplimentar, zece parale, o taxă nou instituită. Considerând măsura abuzivă și vexatorie, decide să nu plătească cele zece parale, dar
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
când să se îmbarce pentru traversarea de câteva minute află că trebuia să plătească, suplimentar, zece parale, o taxă nou instituită. Considerând măsura abuzivă și vexatorie, decide să nu plătească cele zece parale, dar nici nu renunță la cafeaua de la Scutari. O va bea după patruzeci și cinci de zile cât durează drumul pe uscat până acolo, ocolind Marea Neagră. Un comentator francez din zilele noastre propune o lectură a cărții în cheie tematică și vede în încăpățânatul Keraban, alergic la taxele
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
Autorului Ascult timpul / ascult timpul care vine.../ pașii, îi încetinesc / și-l opresc pe cel ce pleacă,/ fiindcă altul nu găsesc./ nu pleca timp ne-nflorit / lasă-te de vrei arar,/ lângă mine de-ai venit / rămâi să-mi fii scutar. / rămâi precum m ireasma-n pârg / ușa inimi-i deschisă - / după tine mereu plâng / printr-o lacrimă tot strânsă. / vreau să fii de ziua mea / prins în păr, atins de gene, / peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să
POEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360258_a_361587]
-
Toate Articolele Autorului ascult timpul care vine.../ pașii, îi încetinesc/ și-l opresc pe cel ce pleacă,/ fiindcă altul nu găsesc./ nu pleca timp ne-nflorit / lasă-te de vrei arar,/ lângă mine de-ai venit / rămâi să-mi fii scutar. / rămâi precum mireasma-n pârg / ușa inimi-i deschisă - / după tine mereu plâng / printr-o lacrimă tot strânsă. / vreau să fii de ziua mea / prins în păr, atins de gene, / peste trup să înflorești / cu parfum de levănțele. / apoi,să
ASCULT TIMPUL de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353603_a_354932]
-
1. Constanța Abălașei-Donosă ,, Ascult timpul care vine... Pașii îi încetinesc Să-l opresc pe cel ce plaecă, Fiindcă altul nu găsesc. Nu pleca timp ne-nflorit Lasă-te de vrei arar, Lăngă mine de-ai venit Rămâi să-mi fii scutar. .........................................,, 2. Virgil Andronescu ,, intrăm în viață pe un cal troian într-un cal troian trăim viața ca pe un război troian și moartea-i tot troiană pe la Termopile trecem toți ! ,, 3. Valentina Balaban ,, Poteci deschise cu privirea Frecvențe dezrobind gândirea
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
La 7 mai foile din Viena au primit mai multe dări de seamă telegrafice conform cărora albanejii s-ar fi lepădat în mod formal de dominațiunea turcească, și ar fi proclamat independența statului lor. În aceeași zi foaia oficială "Scodra" (Scutari) a apărut pentru prima oară în două limbi, cea turcească și cea albaneză, iar în fruntea foii stătea o lungă proclamație a Ligei și a comitetului acesteia. Această proclamație declară că Albania a încetat de-a fi sub suveranitatea padișahului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ani. Antagonismul datează din timpul invaziunii turcești, din jumătatea a doua a secolului al XV[-lea], timp în care la noi domnea Ștefan cel Mare. Când Cernoievici, "Domn de Zeta", stăpânea din înfloritoarea sa rezidență Jabliac, viu departe de lacul Scutari, gințile albaneze avură cele dentîi dispozițiuni dușmănoase față cu slavii. Vecinătatea ginților slave de munte nu le venea la îndemînă albanejilor; turcii, la intrarea lor, aflară în ei niște aliați naturali, deși nu era în tradițiile cuceritorilor osmani de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice tentativă de cucerire a noilor lor adversari încît, de voie, de nevoie, turcii au căutat să renunțe la supunerea lor. Astfel, în chiar timpul invaziunii turcești, plaiurile albaneze dintre Drin și lacul Scutari au știut să-și câștige o neatrînare oarecare, pe care generalii osmani n-o recunoșteau formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-au întîmplat tocmai acum patru sute de ani. În anul 1479 o oștire turcească de peste
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care generalii osmani n-o recunoșteau formal, dar pe care o admiteau în mod tacit. Acestea s-au întîmplat tocmai acum patru sute de ani. În anul 1479 o oștire turcească de peste 70 000 de oameni a luat cu asalt cetatea Scutari, apărată eroic de Atonio Loredano, patrician din Veneția, și Ivan Cernoievici. După catastrofa aceasta, gințile se-ntoarseră în plaiurile lor de munte: sârbii în asprele înălțimi spre nord de lacul Scutari, albanejii în munții despre sud de acest lac. Din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
70 000 de oameni a luat cu asalt cetatea Scutari, apărată eroic de Atonio Loredano, patrician din Veneția, și Ivan Cernoievici. După catastrofa aceasta, gințile se-ntoarseră în plaiurile lor de munte: sârbii în asprele înălțimi spre nord de lacul Scutari, albanejii în munții despre sud de acest lac. Din timpul acesta datează domnia strâmtă a apărătorilor Serbiei mari, risipiți în câteșipatru părțile de cătră osmani, aproape pururea învingători, de la bătălia din Cîmpul-Mierlei (Cossovo), începînd și trecând prin toate evenimentele războinice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oară reprimate. După ce cetele muntenegrene întinseseră agresiunea lor nu numai asupra osmanilor, ci și asupra albanejilor, cari trăiau împăcați cu supremația străină, toată Albania de nord fu cuprinsă de-o intensivă pornire războinică. Suleiman Pașa, care comanda pe atunci la Scutari, crezu c-a sosit timpul pentru a năvăli cu o armată tare și bine organizată în Muntenegru. După o apărare desperată a muntenegrenilor, toată țara lor, afară de ținutul Calunsca, căzu pe mâna osmanilor și în Țetinie Soleiman Pașa îi judecă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unde domnia turcească era neputincioasă, unde rezistența intensivă a creștinilor dădea un câmp larg activității cetelor muntenegrene. Chior Mehmed, mulțumit se vede de această schimbare a lucrurilor, se ocupă fără încetare cu lucrări pacinice, făcând drumuri și poduri, clădind în Scutari o giamie frumoasă după modelul moscheei Nuri-Osmanie din Constantinopol. Albanejilor nu le convenea însă deloc pasivitatea aceasta, încît micii boieri feudali [î]și ridicară capetele tot cu mai multă sumeție în Albania de nord. Aproape fiecare căpetenie de ginte exercita
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scurtă răzgândire, îi promiseră ajutor necondiționat, după care Cara Mahmud putea ușor să-și realizeze planurile. Nimic nu impunea însă albanejilor mai mult decât modul în care Cara Mahmud obicinuia să răzbune injuria. Tradiția albaneză zice că un locuitor din Scutari căpătă odată în Priștina o pereche de palme. Cum auzi Cara Mahmud despre aceasta, îl trase pe cel pălmuit la răspundere, cum de-a suferit în liniște asemenea batjocură; apoi năvăli cu oștire asupra Priștinei și o făcu asemenea pământului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de natură administrativă. După cucerirea jumătății apusene a Peninsulei Balcanice, Poarta a creat o împărțeală în provincii conformă cu stările etnografice. Tot pământul cu locuitori slavi l-au unit cu Bosnia, încît marginea administrativă a Bosniei ajungea până aproape de lacul Scutari. Muntenegru se număra asemenea la Bosnia, ca teritoriu nepacificat. Această împărțeală administrativă nu-i convenea însă deloc lui Mahmud, căci [î]i lua ocazia de-a se răzbuna asupra Muntenegrului, adecă de-a năvăli asupra țării. După sistemul feudal de pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Atins de aceasta, chemă pe albaneji la arme și luă repede pozițiile de la graniță: Podgorița, Spuci și Șabliac. Apoi pătrunse biruitor prin Muntenegrul întreg până la Nicsici și Colașin, pe cari le incorporă cu posesiunile sale, Mahmud Pașa se-ntoarse la Scutari, după ce lăsase în locurile cucerite, între cari Gusinie și Plava, autorități albaneze - sau mai bine zicând autorități turcești de naționalitate albaneză. Aci se sfârși răbdarea Porții. Ea ceru categoric de la Mahmud să restabilească vechea ordine a lucrurilor, la ceea ce albanezul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se prea învoiau bine cu frații lor de la nord, împărtășiră cu ei furoarea națională redeșteptată, deși nu primeau necondiționat tendințele lui Mahmud. Poarta se mișcă. O armată împărătească comandată de Zeherin și de Ceaușoglu apăru la 1729 înaintea orașului Scutari. Bătut la câmp limpede, Cara Mahmud adună puteri nouă împrejurul său, căci mai cu seamă neamurile catolice de la munte îi veneau în cârduri în ajutor; cu aceștia irupse din castelul Scutari și din oraș și bătu cu totul oștirea împărătească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Zeherin și de Ceaușoglu apăru la 1729 înaintea orașului Scutari. Bătut la câmp limpede, Cara Mahmud adună puteri nouă împrejurul său, căci mai cu seamă neamurile catolice de la munte îi veneau în cârduri în ajutor; cu aceștia irupse din castelul Scutari și din oraș și bătu cu totul oștirea împărătească. Steaua lui Cara Mahmud ajunsese în zenit. Declarat rebel din partea Porții, el rupse orice relații cu aceasta, până ce un incident neașteptat dete lucrurilor o altă față. Muntenegrenii credeau că tocmai acum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tendințelor lor de neatârnare decât puternicul regim napoleonian. Urmașul lui Cara Mahmud, Ibrahim, nu intervenea deloc în certurile sângeroase ce le aveau cu muntenegrenii. După moartea lui Ibrahim veni iar un membru din familia Bușatlia în scaunul de guvernator la Scutari. Acesta era Mustafa Pașa. El se-nsufleți curând de ideile lui Cara Mahmud, dar n-avea calitățile predecesorului său. După războiul turco-rusesc de la 1828 - 1829 Mustafa se proclamă independent, și anume la 1831; dar o armată condusă de marele vizir
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Cara Mahmud, dar n-avea calitățile predecesorului său. După războiul turco-rusesc de la 1828 - 1829 Mustafa se proclamă independent, și anume la 1831; dar o armată condusă de marele vizir Reșid Pașa îl bătu la Banana și, refugiindu-se la Scutari, fu prins și decapitat. Schița istorică de față ne arată ce străvechi e antagonismul între muntenegreni și albaneji, apoi ne dovedește că la poporul albanez confesiunea religioasă nu decide nimic și că pentru interese naționale aleargă și moametan și creștin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alte pierderi le aduse ridicarea bulgară de sub Petru Deljan, pretins fiu al țarului Gavril, până ce și acesta pieri prin alt șișmanid, Alusian, fiul țarului Vladislav. Dar după acestea chiar se mai nimici o mare oaste romeică în strâmtorile de lângă lacul Scutari. Aceste stări înfricoșate grăbiră invazia polovților (pecenegilor ) în Tracia veche și în Macedonia. Ceea ce cruțase războiul bulgar pieri acum (1048 - 1051) și când pecenegii, după ce sfărmaseră de trei ori despărțămintele de armată romaeică, trecură îndărăt peste Dunăre, veniră apoi, de la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Înlăuntrul țării însă urmașii provincialilor romani se prezintă sub formă de vlahi, așezați în mijlocul bulgarilor, încît orașele Ochrida, Prespal, Perlepe, Belgrad în Macedonia superioară, se prezintă ca orașe vlaho-bulgare. Încă în suta a paisprezecea locuiau în Cataro, Antivari, Dulcigno, Svac, Scutari, Drivasto latini, în suta a douăsprezecea locuitorii dinlăuntrul Dalmației vorbeau în adevăr slavonește după Guilelm de Tyrus (1188), însă nu locuitorii din orașele de pe țărmuri. Existau vlahi înainte de toate în Thessalia, care se numea Marea Vlahie, µe???? ß? a?? a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
roumain DOR et le portugais Dôr et SAUDADE („Orbis”, Louvain, 1960), Dieu dans la parémiologie roumaine („Acta philosophica et theologica”, 1964), Volkstümliche rumänische Uberlieferungen zum Weihnachtsfest („Informations- Bulletin”, München, 1965), Amintiri despre profesorul Nicolae Cartojan („Ființa românească”, 1965), Zidirea cetății Scutari și legenda podului de la Regensburg („Buletinul Bibliotecii Române”, 1965), Două mari valori românești: George Murnu și Pericle Papahagi („Noul album macedo-român”, 1965), Tradiții populare românești la Paști („Informations-Bulletin”, 1967), Doina, cântecul neamului românesc („Buletinul Bibliotecii Române”, 1969-1970). SCRIERI: Gheorghe Coșbuc
DIMITRIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
uman care asigură soliditatea unei construcții de piatră sau cărămidă este comună populațiilor regiunii, indiferent de etnic sau de religie; grecii o cunosc ca legenda punții de la Arta, românii - cea a mănăstirii Argeșului, slavii și albanezii a fortăreței de la Shkodra (Scutari). Un aspect aparte ia ceremonia creștină a botezului, legat de nășie. Pentru a deveni creștin, ai nevoie de un naș, situație care nu se Întâlnește la musulmani. Cum poate fi nășia În această situație un element de apropiere Între cele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ascultă, ridică tonul: — Încetați cu gâlceava! Și lăsați pariurile pe seama spectatorilor. — Cred că deja parmularii și scutarii au intrat în transă, glumește unul. — Eu țin cu thracii, ca și împăratul, i se răspunde. Ba Drusus, care prezidează jocurile, e un scutar convins. Păzește-te, tu, ăl’ cu Mithras. La cea mai mică greșeală... hârșt! Vittelius spune împăciuitor: — Cu toții sunteți la fel de bine ocrotiți, dacă luptați cu sufletul curat. Ce vorbe găunoase! se scutură Rufus scârbit. — Mithras este singurul zeu adevărat, se încăpățânează
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mai cu viață sabia? Uite-l cum cade ca un laș! Șoptește plin de tristețe către Pusio: — Primele perechi au început să se tatoneze. Și-i imaginează pe spectatori fremătând de îngrijorare sau speranță, împărtășindu-și neliniștea și încurajările între scutari și parmulari. În acest moment, publicul reacționează încă o dată cu patimă odioasă: — Bravo! Ce strigă? se interesează germanul. — A luat-o pe coajă, îi explică Rufus zâmbind strâmb. Adversarii explodează: — Încă se ține pe picioare! — Cum or putea simți o asemenea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]