33 matches
-
lăsat antrenați, unii dintre noi. (T.S. Eliot: „...rușinea / Pricinilor târziu revelate și conștiința / Lucrurilor rău făcute...”). N-am fost, măcar, destul de cinici, n-am spus să-mi fie mie bine și puțin îmi pasă! Am vrut și să stăm la scuteală, și să avem o părere bună despre noi. Iar astăzi ezităm între „Așa au fost vremurile, ce era să fac!?” și „Au avut de furcă cu mine, le-am arătat eu lor!”.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
ai e mai bun decât ceea ce ai. Sunt câte unii care, lăudând pe alții, își fac de fapt apologie lor înșiși. Să fim cinstiți față de noi înșine. Bărbații s-ar îneca în țâțele femeilor. Muncește cu-ndrăzneală și mănâncă cu scuteală. Să clasăm tot ce nu se poate clasa. • N-ai cui să dai bună ziua că nu merită nimeni binețea asta. • Poeții sunt niște scântei care cum se aprind se și sting. • Ce-i al său e pus de-o parte
AFORISME DE VIAŢĂ (VI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350383_a_351712]
-
vol IV, partea I, p.178- 179. footnote>. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”<footnote Ibidem, p.178. footnote>. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de soră Măricuții Gheorghiese,...scrie c-au vîndut lui Iane Hadîmbul postelnic casele cu pivniță și cu loc...care sint pre Podul Vechiu în capul Uliții dispre Tri Sfetitele...Are și carte gospod de la Ștefan (Lupu) vodă 7169 (1660), de scuteala pivniții”. Știi cumva ce face Iane Habâmbul cu cele ce le cumpără? Spre știință, să citim cele scrise de însuși Iane Hadâmbul postelnicul la 20 ianuarie 1681: „Am dat dugheana cu o cameră, pe care am cumpărat-o de la Gheorghiasa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să jecuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia me vor ave scuteală, vor hi în paci de dajde... de toate câte vor hi pre alți mișei la ocolul târgului Iașilor... Așijderea și satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra svintei mănăstiri într-o lună trei zile la toate trebile... și să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie vodă... pe cincisprădzece oameni ca să sibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Și... acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii se fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri , alții
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
catastih(ul) breslei lor, întărit de mulți domni... și de sfinții arhierei mitropoliți și episcopi, așijderea și de sfinția sa părintele nostru, fericit răposatul chir Dosoftei patriarhul de Ierusalim, și cu mare blestem legat,... arătând și cărțile domnești de milă și scuteală, ca să fie în pace de toate câte ar ieși pre alții în târg”. Asta înseamnă că cioclii s-au plâns că slujbașii domnești “nu le țin în seamă, nici cărțile domnești,... și de multe ori îi scot și la bani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aceea dar, și patriarșia noastră văzând așa, iată că le întărim și de la noi obiceiul lor, cu putere sfintei biserici, și adeverim tuturor de la mare pân-la mic,... carei vor ține în seamă cărțile domnești ce au starostii și cioclii de scuteală... precum este legat la catastif și le vor da pace,... să fie iertați și blagosloviți cu toată casa lor... Iar care nu vor ține în seamă și ar amesteca pe ciocli la nescai dări, sau pă starostile lor,... unii ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
am socotit și i-am făcut chiverniseală pentru hrana lui, orice fel de negoț ar aduce aici în Iași, l-am iertat de vamă mare...și de alte de toate. Așijderea și pe dânsul l-am iertat, să fie în scuteală...de toate dările, nimărui nimic să nu dea și ori cu ce hrană s-ar hrăni aici în târg și pe la țară, nimeni să nu-l învăluiască. Pentru aceea și dumneavoastră boiari și voi, slujitori și vameși și alții toți
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
se sili cu învățătura copiilor...Și leafa lor s au rânduit câte 80 lei de dascăl pe an, pe care bani să-i dea pe jumătate la Sfântul Gheorghie și jumătate la Sfântul Dimitrie...și acei dascăli să aibă și scuteală de birul Visteriei... Și pentru mai mare întemeiere am poroncit cinstit și credinciosului boierului nostru dumisale Sandul Sturza vel logofăt ca să scrie și a noastră pecete să pue. Și s-au scris hrisovul acesta aicea, în orașul Iașilor, în a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”52. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere, ca urmare a gravelor
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
poslușnici care nu mai voiau să asculte de mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii să fac siimeni; alții să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și pentru doao crâșme și doao trunchiuri ce va ave mănăstire Sfeti Spiridon aice în Iași...și de toate alte dări și angării, orice ar ieși pe alte crâșme aice în târgu, de toate să fie în pace și în scuteală.” - Să mai adăugăm, mărite Spirit, că în 1802, la 14 octombrie, a fost un mare cutremur, în urma căruia pereții bisericii au crăpat tare. Pentru asta biserica a fost demolată și rezidită, fiind gata la 1807, în vremea lui Mihail Sturza
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Pe lângă clasele sociale caracteristice sistemului de organizare feudal - boierii și țăranii dependenți -, au existat câteva categorii sociale care se bucurau de unele drepturi izvorâte din obligația militară încredințată de domnie. În această categorie intră călărașii, ostași fără leafă, numai pe scuteală , așezați în sate domnești, fără a fi proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și vamale), juridice, de privilegii și imunități personale. Scutirea de impozitul personal era unul din cele mai importante privilegii de care beneficiau supușii străini. Meșterii erau scutiți de anumite dări de stăpânii feudali, de aceea se mai numeau „oameni de scuteală”. O situație asemănătoare era și în cazul oamenilor scutiți de instituțiile ecleziastice sau laice. De asemenea, și în cazul bejenarilor, oameni străini, veniți de peste hotare și stabiliți în Moldova, Vistieria le acorda anumite avantaje, și îndeosebi, o scutire generală de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sistemul execuției dărilor nu stătea în putința controlului." Așadar, în lipsa atâtora, datele care s-au păstrat, ele provin nu de la cei care plăteaufără a ști și cât - ci de la cei ce nu plăteau „căci lor, numai, li se înșira o dată cu scuteala lor, toate dările și angariile ce se plăteau la țară." „Cele mai vechi știri le avem în actele de scutiri acordate mănăstirilor. Ele fiind primele așezăminte organizate în țară, avându-și de ctitori Domni, ele vor căpăta privilegii de la domni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dară noi ce om face, Doamne, cu carele cu pește? l-au întrebat cărăușii, cărora el, Vodă, le-a zis: „Să fie carele cu pește cu boi cu tot a voastre, și veniți după mine să vă fac cărți de scuteală să nu dați nimica în zilele mele”. Scuteala a devenit tipică și parcă perpetuă, pentru unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu pește? l-au întrebat cărăușii, cărora el, Vodă, le-a zis: „Să fie carele cu pește cu boi cu tot a voastre, și veniți după mine să vă fac cărți de scuteală să nu dați nimica în zilele mele”. Scuteala a devenit tipică și parcă perpetuă, pentru unii: „Io Ștefan Petru Voievod, dau de știre tuturor slujitorilor câți veți îmbla cu toate slujbele domniei mele pe catastiv, pe cislă ori pe scrisoare să lăsați în pace de dajde, de zloți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe alți mișei în țara domniei meale, nici bucatele lor pentru alții să nu se tragă iar cine va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va fi de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va fi de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor și nu putea face față tributului datorat, Măria Sa Sultanul ierta și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era considerată urmare a mișeliei omului. Era chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare de 6 hectare. După 1989 o astfel de iertăciune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare de 6 hectare. După 1989 o astfel de iertăciune de la impozite a avut-o țărănimea încă câțiva ani, așa experimental. Scuteala cea mare și deosebit de păguboasă pentru țară, dar profitabilă pentru dobânditori au acordat guvernele României multor împrumutători de bani de la băncile statului, de la Bancorex mai ales, pe mulți nemai urmărindu-i niciodată deși debitorii au afaceri prospere cărora le schimbă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
statului, de la Bancorex mai ales, pe mulți nemai urmărindu-i niciodată deși debitorii au afaceri prospere cărora le schimbă doar numele de la un an la altul, ca să li se piardă urma de către eventualii preceptori cu mai mult zel în profesie. Scuteala de mai sus, care nu-i singura, s-a împletit profesionist cu furtul de bani publici dar mai ales din banii persoanelor particulare, prin diferite sisteme gen Caritas, fondul FNI și până la afacerea cu contabilizarea banilor pentru procurarea „Daciei" de către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]