200 matches
-
jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și alte obiecte frumos meșteșugite Sunt prezenți pentru prima dată la târgul de la oraș, cu ouă încondeiate, meșterii suceveni Elena Torac și Irinel Parasca, iar din Basarabia vin meșterii Natalia Cangea, cu împletituri, Ruslan Scutelnic, cu ceramică și Ludmila Girlovan, cu lucruri cusute cu mărgele. Nenumăratele demonstrații de încondeiat ouă se vor desfășura în acorduri demuziici tradiționale. Din peisaj nu vor lipsi nici cozonacii, dar nici cofeturile din Teleorman, turta dulce de Harghita, kürtös kalács
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
din moment ce într-un zapis de vânzare din 17 decembrie 1845 îl întâlnim pe Lucan Curteanu care vinde postelnicului Grigore Roset (Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti) 5 stânjeni moșie în hotarul Fruntești, cu câte 2 galbeni stânjenul. Inițial, locuitorii așezați în Slobozia - Filipeni au fost „scutelnici” ai bănesei Maria Dumistrăchioaia (Maria Rosetti), după cum se face precizarea în recensământul zis rusesc, din 1772-1773 și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria socială a scutelnicilor și poslușnicilor a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 1774. Categoria „scutelnicilor”, a „poslușnicilor” (făceau slujbă pe moșia și la curtea boierească, fiind scutiți de orice dare către stat) au luat amploare în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, diminuând veniturile visteriei statului. Categoria socială a scutelnicilor și poslușnicilor a fost desființată prin decret după adoptarea Regulamentelor Organice; 40.000 de familii au fost trecute în rândul contribuabililor. în Slobozia - Filipeni (cele două cătune care alcătuiesc satul Slobozia) erau, la 1774, 30 de case, cu 23 birnici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
decret după adoptarea Regulamentelor Organice; 40.000 de familii au fost trecute în rândul contribuabililor. în Slobozia - Filipeni (cele două cătune care alcătuiesc satul Slobozia) erau, la 1774, 30 de case, cu 23 birnici, făcându-se precizarea că au fost scutelnici. între cei 23 de birnici (capi de familie), înscriși cu prenumele și în loc de nume de familie s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost despărțită, a fost proprietara moșiei Filipeni , după cum aflăm din recensământul zis rusescă din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și Maria Rosetti, băneasa Dumistrăchioaia. Recensământul vorbește de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de Mărăști!). Slobozia - Filipeni, cu 12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești, deși trebuie să fi existat, altfel nu s-ar fi putut desfășura viața de zi cu zi, dar, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, recensământul zisă rusescă din anii 17721773 și 1774 menționează, pe lângă „curtea” Mariei Dumistrăchioaia Rosetti, un scutelnic, Iftimie, de meserie olar, desigur, confecționa vase pentru curtea boierească, poate și pentru locuitorii din Slobozia - Filipeni și Fruntești. Zona în care se află comuna Filipeni nu e lipsită de materia primă din care se confecționau vasele. Dimpotrivă, e suficient
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Filipeni a rămasă Mariei Dumitrăschioaie (Rosetti) a avut loc și recensământul zisă rusescă din 1772-1773 și 1774. La pagina 211 din volumul VII al recensământului rusescă se spune clar despre satul Slobozia - Filipeni a Mariei Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din satele de jur, însă recensământul rusescă înregistreaz între scutiții de bir și alte dări pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pentru zona noastră de interes, recensământul reflectă modificările sociale și demografice: dispariția satului de răzeși Filipeni, transformarea lui în sat de clăcași i, în același timp, apariția satului SloboziaFilipeni. Recensământul înregistreaz situația demografică din satul Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia” (Maria Rosetti, născută înainte de 1762 și decedată în 1794): - 30 toată suma caselor - 7 scădere rufeturile, însă: - 2 slugi - 2 nevolnici - 2 văduve - 1 vornică 23 rămași birnici și anume: 1. Constantin Bâdacă 13. Grigore sin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al XIX-lea, domnul Moldovei, Alexandru Moruzi, care urmărea dezvoltarea economică a țării și o participare mai largă la realizarea veniturilor, a luat inițiativa înregistrării oamenilor aduși de peste hotare, numiți liuzi (oameni), folosiți de boieri pentru un timp oarecare ca scutelnici, când nu aveau nicio obligație față de vistierie. Acest document poartă numele de „Condica liuzilor”, întocmit în 1803 și cuprinde și slugile boierești, scutite de bir. Poate părea surprinzătoare afirmația din „Condica liuzilor” în legătură cu apartenența satului răzășescă Fruntești ca sat dependent
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proprietari într-un sat, atât un boier cât și răzeșii. În alte cazuri se vorbește de sate împărțite între răzeși și clăcași și, nu este exclusă ca în satul Fruntești să se fi așezat și țărani dependenți, cu statut de scutelnici. Încercarea banului Ștefan Rosetti și a urmașilor lui de a lua în stăpânăire moșia Fruntești s-a lovit de opoziția înverșunată a răzeșilor. „Condica liuzilor” arată că în Fruntești erau 23 liuzi, care trebuiau să plătească birul, un sfert nou
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reconstitui evoluția proprietății, a populației, sistemul de organizare și funcționare a justiției, acestea nu consemnează și numele celor care îndeplineau funcția de vataman sau vornic. De abia în recensământul zisă rusescă (1772-1773 și 1774) pentru satul Slobozia-Filipeni este înscrisă între scutelnici Ion Hâlmaciu, vornic. Se înțelege că satul fiind al bănesei Maria Rosetti Dumistrăchioaia, vornicul era omul de încredere al boierului, fiind atunci însărcinat mai mult cu acțiuni polițienești și cu menținerea ordinii. Pentru satul Fruntești cu 32 de case, între
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oblige la lucru pe toți locuitorii, „fără osăbire de breslași, slugi, slujitori și alții”. Abia în aprilie 1831 Divanul comunica isprăvniciei de Fălciu că, pentru lucrările de la drumul Focșani-Sculeni, se vor recruta „numai birnici, și acei ce purta numiri de scutelnici or breslași nicicum”. Ispravnicilor li s-a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al primei jumătăți a secolului al XIX-lea. A demonstrat caracterul fiscal al legiuirii lui Constantin Mavrocordat (1746, în Țara Românească și 1749, în Moldova), a scos în evidență caracterul formal al pretinsei emancipări a vecinilor, a explicat veridic alcătuirea scutelnicilor și poslușnicilor, a dezvăluit esența Regulamentelor Organice sub raport economico-social și mecanismul exploatării boierești, tendința marilor proprietari de a deposeda total pe țărani și a-și constitui o proprietate necondiționată. În sfîrșit, N. Bălcescu a definit caracterul răscoalei condusă de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ducă. În 1839, el întreprinde împreună cu C. Negri și N. Docan un voiaj în Italia, care îi va lăsa amintiri deosebit de plăcute. Prin Viena, avea să se înapoieze în țară, unde fusese numit de curând „șef de masă” la serviciul scutelnicilor și al pensiilor din Departamentul Finanțelor; demisionează în 1846. În 1840, an foarte însemnat pentru A., este chemat la conducerea Teatrului Național din Iași, pe care o va gira împreună cu M. Kogălniceanu, C. Negruzzi și profesorul P. M. Câmpeanu. Prin 1843
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni<footnote Ibidem, p. 138, 154. footnote>. Potrivit Condicii liuzilor, din anul 1803, în satul Belcești se aflau 95 birnici, 6 scutelnici și 11 bejenari, însumând 112 nume<footnote Th.Codrescu, Uricariul, VII, Iași, 1886, p. 319. footnote>, iar în anii 1813<footnote Arh.St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.57, f.59v. footnote> și respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, Condica visteriei Moldovei din
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de „ ciuma lui Caragea”<footnote Gh.Enache, op.cit,, p.21, 154. footnote>. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, 10, Tr.166, d.18/1820, f.16r-18r. footnote>, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote>. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”<footnote Ibidem, p.178. footnote>. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere, ca urmare a gravelor abuzuri săvârșite de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere, ca urmare a gravelor abuzuri săvârșite de potentații regimului<footnote Ibidem, p. 179-180. footnote>. Instituția scutelnicilor este veche. În anul 1703, Mihai Racoviță voievod „...se mira și el că nu are de la cine lua banii, că țara era pe jumătate scutelnică”<footnote Ibidem, p.179. footnote> . În plan local, documentele reflectă, în chip revelator, această stare
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]