342 matches
-
o sexualitate ambiguă la un adulter confirmat sau la nașterea unor bastarzi, aristocrații aveau nevoie de un complice și de un companion, care era prezent douăzeci și patru de ore, șapte zile din săptămână. Asemeni secretarilor miniștrilor, sufleurilor de la teatru, ordonanțelor ofițerilor, scutierilor cavalerilor, valetul regelui devine o persoană indispensabilă.„ El era cel care transmitea toate ordinele și mesajele secrete, intermedia audiențele neluate în seamă și pe care le introducea regelui, scrisorile ascunse ale regelui și de rege “. Memorialistul Saint Simon recunoaște că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în afară de rege. Iată cum sunt prezentate regelui preparatele din carne: două gărzi deschid drumul. Urmează apoi ușierul sălii, chelnerul șef cu bastonul său, gentilomul care servea pâinea, controlorul general, controlorul cleric al oficiului, oficianții (adică servitorii obișnuiți) care duceau carnea, scutierul bucătăriei și servitorul care avea în sarcină vesela. În spatele lor, alte două gărzi al Maiestății Sale închideau coloana. Deci este un mic cortegiu alcătuit din cincisprezece oameni.“ După această masă ușoară, regele se întoarce în cabinetul său, unde se întreține
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Grigore Tăușan (Petronius). Poeți importanți, tradiționaliști sau reprezentând noile orientări literare, colaborează nu doar cu versuri, ci și cu articole sau cu proză. Octavian Goga publică Însemnările unui trecător, Ciocoismul vine la noi, dar și Poezii noi; Ion Minulescu - Cântecul scutierilor, Citiți-le la drum, Mode, Cafeneaua boemilor, Sărutarea; G. Coșbuc își va publica poemele la rubrica „Povestiri orientale”, semnând și articolul Sărbători fără de rost; D. Anghel - Un vis simbolic, Sămănătorul, Amintiri despre Ioan Adam, Reflecțiile unui poet, iar G. Topîrceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
suficient să facem referință doar la Toma de Celano și la Sfântul Bonaventura. A) Cronica lui Ernoul Ernoul, principalul continuator al lui Guglielmo de Tiro, istoric al cruciadelor, și-a petrecut aproape întreaga viață în Orient, unde se dusese ca scutier al lui Baliano al II-lea de Ibelin. A avut, deci, ocazia să asiste personal la multe dintre evenimentele ce au avut loc între a treia și a cincea cruciadă. Fără îndoială, a luat parte la înfrângerea cruciaților lângă Tiberiada
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
posibilitate de lectură este de a lua În serios această complicată prefăcătorie și de a vedea, din interior, mecanismul ei liric. Altfel zis: figurile crosului bolnav. O primă observație pe care o putem face este că suferința a fost totdeauna scutierul iubirii. Numai dragostea nefericită are istorie (Rougemont). Iubirea fericită se mistuie fără a lăsa mari urme. Poezia Începe de-abia de la un anumit grad de insatisfacție În dragoste, iar forma ei pasională (iubirea ca pasiune) are, ne asigură toți filozofii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ipostaze reflexive ce naște interogații despre condiția omului și a poetului, Coloană de-a lungul (1971) îi adaugă o tonalitate nostalgică, impresionantă prin sinceritate (Autoportret, Printre, Amurg de toamnă). În volumele ulterioare, Zăpezi fără întoarcere (1973), Ritualuri intime (1978) și Scutier la umbra clipei (1982), meditația devine mai gravă, tulburătoare întrebări sunt puse cu o luciditate resemnată, răspunsurile au „poleiul îndoielii”, tăcerile semnificative iau locul credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei umane („Duce scoica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
de-a lungul, București, 1971; Zăpezi fără întoarcere, București, 1973; Scut de etern, București, 1974; Scrisoare în sat, București, 1975; La stema țării, București, 1977; Cu inima curată, București, 1977; Ritualuri intime, București, 1978; Îngândurat ca pietrele munților, București, 1979; Scutier la umbra clipei, București, 1982; Pentru eterna vatră românească, București, 1983; Fabule cu sau fără morală, București, 1984; De veghe la anotimpuri, București, 1985; Drumeț în calea lupilor (în colaborare cu Mihai Stoian), București, 1987; Fântâna din oglinzi, București, 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
permitea renunțarea la lume decât după nașterea unui fiu sau a unui nepot. Cei mai mulți autori sunt de părere că Siddhărtha și-a părăsit familia noaptea, în timp ce aceasta dormea. A plecat din oraș călare pe calul său preferat, Kaṇțhaka, însoțit de scutierul său Candaka. După ce se îndepărtează bine de Kapilavastu, se oprește, își taie pletele cu spada, își schimbă veșmintele de prinț cu acelea ale unui vânător și își trimite scutierul împreună cu calul înapoi la palat, pentru a-l anunța pe tatăl
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
plecat din oraș călare pe calul său preferat, Kaṇțhaka, însoțit de scutierul său Candaka. După ce se îndepărtează bine de Kapilavastu, se oprește, își taie pletele cu spada, își schimbă veșmintele de prinț cu acelea ale unui vânător și își trimite scutierul împreună cu calul înapoi la palat, pentru a-l anunța pe tatăl său de plecare și de faptul că nu se vor revedea decât după ce fiul va atinge Iluminarea. Exista chiar un motiv precis al renunțării la viața conjugală pe care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
se îndepărtează în tăcere. Simțind că a sosit momentul sacrificiului, că este aceeași conjunctură astrală ca în ziua nașterii sale, Siddhărtha urcă în partea de sus a palatului; aici primește omagiile zeilor care îl așteaptă. Apoi îi poruncește lui Candaka, scutierul său, să vină cu calul Kaṇțhaka, și rezistând tuturor rugăminților și obiecțiilor credinciosului servitor iese prin poarta de sud-est și părăsește Kapilavastu. Nu-l oprește nimic. Zeii au adormit întregul oraș. Ei îi deschid porțile care trebuiau să-l oprească
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
depărtându-se la vreo zece leghe de oraș, prințul se oprește, îi încredințează lui Candaka (păli: Chañña) hainele parfumate, lucrurile prețioase și se îmbracă cu hainele unui vânător. Apoi își taie pletele cu spada, iar zeii le iau spre păstrare. Scutierul este trimis cu calul înapoi la palat. Astfel Marea Renunțare s-a înfăptuit. Potrivit legendei, când Siddhărtha s-a hotărât să plece din palatul tatălui său pentru a începe o viață de cerșetor, zeul Măra s-a așezat în poartă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
ca maestru al întregii poezii humoristice, pentru că gluma sa este mereu seriozitate, iar aceasta apare mereu sub formă de glumă 24. În prezentarea cavalerului rătăcitor și a luptei sale cu morile de vînt, cu un Sancho Panza în chip de scutier și cor, Cervantes dovedește mereu înțelegere și compasiune pentru inima bună și voința cinstită, cu toate că aceste calități apar pe deplin în eroul său de abia după prăbușirea iluziilor. Elementele indicate aici din ceea ce vreau să numesc aici marele humor vor
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de nu, prin minte s-am pămînt; Totul mi-e bun, de-l potrivesc cu ce-am în gînd. (Iese) SCENĂ 3 (Încăpere în palatul ducelui de Albany. Intra Goneril și Oswald) GONERIL: E adevărat că tata a dat în scutierul meu fiindcă i-a certat bufonul? OSWALD: Da, doamnă. GONERIL: Ziua și noaptea, mă jignește. -N orice ceas Zbucnește-n vreo trăznaie sau în alta, Ne scoate din răbdări. Nu mai îndur. Curtenii-i fac scandal, el cată ceartă Din
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
un tată-ascultător. LEAR: Cum vă numiți, frumoasa doamna? GONERIL: Asta mirare-i, sire, de-un miros Cu alte pozne-a' tale noi. Te rog Să-mi înțelegi intenția corect: Bătrîn, stimabil cată-a fi-nțelept. Ții-o sută cavaleri și scutieri Dezordonați, stricăți și îndrăzneți, That this our court, infected with their manners, Shows like a riotous inn. Epicurism and lust Makes it more like a tavern or a brothel Than a graced palace. The shame itself doth speak For instant
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
both charge and danger Speak 'gainst șo great a number? How în one house Should many people, under two commands, La craiul frînc, ce fără zestre-a luat Mezina noastră, aș putea fi dus Să-ngenunchez la tron, tain de scutier Să cer, viața să-mi țin. La ea-ndărăt? Convinge-mă mai bine rob, vită să fiu (Arătînd pe Oswald) Acestui hîd rîndaș. GONERIL: La voia voastră, șir. LEAR: Față, te rog, nu fă să fiu nebun! Nu te-oi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
a power already footed; we must încline to the King. I will look hîm and privily relieve hîm. Go you and maintain Și-ard nu eretici, ci de fuste vînători, Cînd tot procesu-i bine judecat, Nu-i cavaler sărac, nici scutier îndatorat, Cînd bîrfa nu își face trăi pe limbă Și nici pungașii-n gloata nu se plimbă, Cînd cămătarii banii-n cîmp și-i socotesc Și curve și codoși biserici construiesc, Atunci al Albionului regat Va fi cu totul tulburat
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
primit porecla șapte păcate capitale. Gabrielle și una dintre surori au fost supravegheate în creșterea lor de un monah, în castelul Coeuvres, mama lor plecând cu un amant. La șaptesprezece ani, Gabrielle a cunoscut iubirea cu contele de Bellegarde, mare scutier al Franței, care a vrut să se căsătorească cu ea dar, lăudându-se cu farmecul și frumusețea ei în fața suveranului Navarrei, acesta a vrut s-o cunoască și s-o păstreze, fapt petrecut în anul 1589. Suveranul Navarrei, protestant, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]