258 matches
-
un exil pur, aidoma artei pure... Dar cum e posibil un atare exil absolut, artă înaltă a spiritului? Nu doar prin detașarea de accidentele impure ale diasporei, ci și prin distanțarea de contextul însuși al exilului, printr-un efort de ,scuturare" de ruinele proprii și ale celorlalți, printr-un act de insubordonare lustrală, de ,neascultare" nici de veac și nici de oameni. Cu privirea înălțată pe un orizont intemporal, Vintilă Horia blamează ,timpul istrionului devenit zeu al mulțimii", timpul ,sîngeros și
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
capului îmbâcsită de atâtea amestecuri cu zațul lumii, oare eram eu acea ființă? Mă întreb inutil pentru că nu știu cine am fost eu. Plăcerea este un paliativ pentru a atinge repede ceva de neatins, corespunzând timpului exploziei, înfloririi, după care urmează fanarea, scuturarea și căderea în praf. Efemeritatea frumuseții și strălucirii sexuale ca o lecție pentru cei care au primit aceste daruri otrăvite. Stau în pat, cu ochii în tavan, privind la teatrul meu de umbre. Umbrele mă instruiesc asupra subtilității substanței din
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
transmit în scrisori sau le notează în jurnale, genurile literare inedite pe care le ilustrează la un moment dat din dorința poate de a spune altceva sau din experiment și joacă, devin puncte de plecare pentru înțelegerea lor altfel, pentru scuturarea șabloanelor care închid încă studiile critice de la noi. Manuscriptum, Revistă trimestrială editată de Ministerul Culturii și Cultelor și de Muzeul Literaturii Române, Nr. 1-4/ 2001 (122-125), anul XXXI, 188 p., f.p.
Oameni pe care am fi putut să-i cunoaștem by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15082_a_16407]
-
acest pact, ci și persoane luate de val sau care, pur și simplu, dăduseră cu banul. Delațiunea era, de altminteri, o obligație înscrisă în lege, vigilența se socotea factorul major al educației politice. Stalin în persoană pornise o campanie de scuturare a unei primejdioase categorii de "gură-cască". Cine nu muncește nu mănâncă, cine nu toarnă nu propășește, era lozinca trezindu-i la realitate pe cei ce-și șopteau: "nu m-amestec, nu mă bag, căci nu știu ce pot să trag". Dacă mă
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Popești), ci de la pop, un fel de par care sprijină acoperișul caselor de țară. Carevasăzică, un arac. Ce țin, în fond, aceste proptele? Cine pe cine învață, cine cui povestește? Romanul, în loc să se așeze pe colonade masive ce, la o scuturare, nu mai au cum se mlădia, stă, de-acum, pe țăruși. Sau pe butuci... Aracul e pus, firește, ca planta să crească așa cum trebuie. E, precum zațul, cuvîntul cu care se termină cartea, un fel de machetă. Unealta unei ,binevoitoare
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
practicate cinci fante duble, prevăzute fiecare cu câte o pereche de plăcuțe din alamă, asemănătoare unor talgere în miniatură. Acționarea instrumentului se execută cu degetele celor două mâini, plăcuțele de alamă fiind puse în rezonanță și printr-o mișcare de scuturare. Diametrul tar-ului este de aproximativ 20 cm. Împreună cu luth-ul și rebab-ul, tar-ul formează osatura formației tipice a muzicii andaluze. Rolul acestui instrument de percuție în cadrul orchestrelor de tip nouba este extrem de important, el fiind singurul capabil
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
nimb al apropierii, Când vii spre mine, îmi dispar. Nu mă citi... aceste semne Sunt ca bucatele rămase După ospățul din adânc. Variantă Vezi rândunelele rămân Pe-arama frunzelor de nuc Și-n aerul ca de cristal Nu se petrece scuturarea. Doar noaptea adormind, îmi pare Că pomii prind să dea din aripi, Că geamul se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te speria - numai în somn Ne este dată libertatea Să ne înveșmântăm în umbre, Imaginându-ne plecând
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
Patriarhia Română dezaprobă insinuările unui jurnalist, semnatarul materialului publicat în Evenimentul Zilei sub titlulatura ”Frunzăverde - culisele unei scuturări spectaculoase”, care face referire la presupuse legături preferențiale sau de culise ale Patriarhiei Române cu diferiți oameni politici, se arată într-un comunicat de presă transmis de instituția de cult. Precizând că Patriarhia Română este ”neutră din punct de vedere
Patriarhia se ceartă cu Evenimentul Zilei () [Corola-journal/Journalistic/23212_a_24537]
-
caietul, pe care mi-l lăsa uneori ca să mă consulte în privința textelor nou-scrise, am văzut că în caiet poemele erau reluate de câte cinci sau șase ori. Alteori, cam de zece ori sau mai mult." Cristian Tudor Popescu descrie scena "scuturării" febrilului autor de propria lui boală: "N-am să-l uit niciodată cum și-a smuls parcă o căciulă imaginară, trântind apoi cu palma de masă: Nu mă mai lasă chestia asta de pe capul meu" - îi jucau ochii în lacrimi
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
apoi în punct de pornire al analizei temei morții în poemele lui Rilke: se pare că poetul i-a trimis odată amicei sale Monique Saint-Helier un buchet de trandafiri aproape ofiliți, rugînd-o să-i păstreze în camera ei, pentru ca treptata scuturare a petalelor să-i amintească de plecarea lui. Firește, nu analogia dintre despărțire și flori ofilite îi atrage atenția lui Gass, ci felul în care izbutește Rilke să tranforme o floare anume în motiv universal, veșnic interpretabil altfel în funcție
Traducîndu-l pe Rilke by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16706_a_18031]
-
prezentare a vieții lui Eminescu. "Destinul" este echivalentul strînsei legături cu militantismul pașoptist din prima perioadă de creație. Dan Mănucă denumește prin acest cuvînt relația specială dintre imaginar și "contingent". La fel, "Legenda" ar fi mai pe înțelesul filologilor, o "scuturare de podoabe" iar "Ființa", deplina maturitate artistică. Așadar, cele trei titluri, atît de sugestive, ascund mai vechea împărțire stilistică în trei etape, propusă de Tudor Vianu. Apar apoi noi diviziuni prin care autorul dorește să explice evoluția poetului: Novicele, Călăuza
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
povestea cuiva că el poate scrie despre orice, chiar și despre o scrumieră. Și e mare păcat că n-a scris-o. Ar fi fost una dintre cele mai bune schițe cehoviene. Ar fi scris, desigur, că scrumiera folosește la scuturarea scrumului, că e mai comodă pentru asta decât WC-ul, unde chiștoacele plutesc și nu pot nicicum să se ducă la fund. Și toți ar fi spus: așa e! Cât de adevărată e remarca! Și aceiași slavofili și filo-occidentali, și
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
umilă: „(...) acest nou și splendid volum de versuri, de 64 de pagini, s-a «scuturat», ÎN TOTALITATE, de orice dizarmonie (prin exces de “modernitate” neologistică), tot așa precum poezia eminesciană cunoaște epoca deplinei maturizări, apoteotice, în care s-a produs «scuturarea podoabelor»“. Poetul impresionantelor doine/„dainale” este, azi, probabil cea mai puternică personalitate lirico reflexivă, din Poezia română. Nu aruncăm vorbe-n vânt: nu există temă, adânc îndurată/suferită de Duhul uman terestru, pe care Eugen Evu să nu și-o
Dainaua soteriologică şi„orgasmul iniţiatic”:„poeme interminabile”, de Eugen Evu. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/95_a_374]
-
peste luceafăr, au ești vis, au ești fără să fii, te ghicesc... Vino la mine cu vântul, vino cu raza, vino cu vuetul lin al întunericului, din pământ, din holdă, din foc și din gheață, din mugetul vacilor și din scuturarea frunzelor, vino cu morții, vino cu viii și cu cei ce nu vor fi...Vino și ridică-mi cuvintele, ca o bolborosire fierbinte din fundul mâlului care mă robește, până la fața undelor lucii de sus, de deasupra piscurilor, de deasupra
Tu și eu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/8278_a_9603]
-
traducem - hodiern înseamnă cotidian, iar falern e vinul de Falerno - stricăm efectul, rămînînd cu imaginea unui hedonism de duzină. Așa, într-o limbă compusă, la care poeții - cei din anii cînd scrie Ungher, mai ales - au rîvnit, ritualul pare deplin. Scuturarea podoabelor, renunțarea la un stil stăpînit, lucrat în emulația vechilor maeștri, se întîmplă în Funeralia. Aici, durerea timpurie și ascuțită eliberează lirismul, face loc unor cuvinte mai simple, nu de tot, însă, lepădate de mitologie, cu ecouri adînci. În Pietate
Poezie și întuneric by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6983_a_8308]
-
o înfrângere sau destinul unui om învins. Lamentațiile inițiale și finale ale memorialistului, care, de fapt, și încadrează volumul, nu trebuie să convingă pe nimeni. Am spune, mai mult, că această carte este o mică victorie a autorului, cu funcție de scuturare cathartică a pesimismului datorat solitudinii. Iar ultimele cincizeci de pagini ale volumului, dedicate prietenilor apropiați (printre ei și Leon Volovici, Vladimir Tismăneanu, Dan Pavel, Stelian Tănase, Iordan Chimet, Sorin Antohi etc.), merită a fi reținute. Cartea se încheie, totuși, sub
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
rând. De fapt, se răzgândi el, nici nu știu dacă se poate vorbi de o experiență a morții. Oamenii nediferențiați trăiesc cu moartea, în moarte. Și, văzut așa, nu e oare o binefacere să fii nediferențiat, omogen?“ Alungând cu o scuturare a capului aceste considerații mult prea sofisticate și literare, ba chiar primejdioase prin elitismul lor pentru scopul pe care și-l propusese, tânărul etnolog Celebi se întoarse spre preot, gazda sa, și-și urmă completarea punctelor din chestionar. — Dar spune
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în orice artă meșteșugul cel mai mare stă în crescendo și descrescendo, și mai ales în cel din urmă. Ultima frunză care cade din-tr-un pom, ultimul fir de fum care se exală dintr-un colosal tăciune sînt mai impresionante decît scuturarea pomului și incendiul." O lume înțeleasă în mare, și veșnic disprețuită în nuanță, își ia, în vreo cinci sute de pagini, revanșa. Esența acestei viețuiri amatoare de bucurii efemere, de nimicuri trăite cu voluptate, e Sensul portocalelor: "Sîntem obosiți de
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
care o propune Bogdan Crețu nu conține nici măcar germeni de obtuzitate sau de partizanat. Unitatea de măsură a criticului par a fi universaliile poeticului, iar algoritmul derulării istoriei are, la el, o matrice organică sau chiar mai mult, ereditară. Meritoria scuturare de clișeele beligeranței duce, uneori, la utopii neverosimile. Ca aici: Cine încearcă să confrunte teoria cu practica poeziei observă că optzecismul de azi nu mai are multe în comun cu cel de atunci, cel puțin așa cum fusese el planificat. Nichita
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
că trebuie să ne ferim. Că n-o să mai piardă timpul niciodată cu discuțile astea. Mă rog, ce zice toată lumea zice și el. Dar tonul e de revelație. Răspunsul nu vine la ce a făcut Villarealul. Sau vine cu o scuturare de cap destul de neutră. Călin își scoate ochelarii și îi șterge foarte preocupat, ca și cum investește în asemenea îndeletnicire cam toată știința sa. Mama nu mai apare. După ce termină de șters ochelarii, Călin scotocește într-o geantă lungă pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
incendiu cu un furtun cu spumă. Și pe când se pișa, își privise organele genitale originale. Se uita la ele cu expresia uimită a unui străin. „Păi, nu prea le-am mai dat atenție în ultima vreme.“ Punctă le printr-o scuturare, după care își îngrămădi la loc ansamblul bleg. Și așa și era. De la metamorfoza înfiorătoare, Bull uitase cu totul de atributele sale masculine. Într-adevăr, când făcuse dragoste cu Alan, acesta avusese grijă să-i frece scula, dar era numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
fumatul interzis", dar cei doi colegi de birou ai Emiliei nici nu se gândeau să facă uz de mica interdicție, pluteau în cele opt ore de serviciu în mirosuri de parfumuri scumpe, în fum de țigară bună, fâșâit de ciorapi, scuturări ale coamei învolburate, se considerau mulțumiți că respirau aerul din jurul Emiliei. Mai era până la sfârșitul programului. Carmina plecă să se spele pe mâini și află de la Maria, care freca tronul unui WC, că băiatul ei cel mai mare se pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
orașului. Așa încît romanul realist pe care nu lam avut, al micilor amărîți de duzină, ducîndu-și existența între ziduri cenușii de cancelarie, la burse, în oficii și cabinete, se condensează înfiorat-patetic în cîteva versuri care anunță întoarcerea la lucru cu scuturări de sfîrșit de lume. „și, dacă munca trosnește din brațe, din piatră, din fer" (Note de toamnă) nu o face decît spre a-l neliniști pe cel care vrea să țină de alt rost, mai leneș, mai singuratic, mai deosebit
Obligații by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6877_a_8202]
-
armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă); ... h) urmărirea atentă a înglobării complete în beton a armăturii, cu respectarea grosimii acoperirii, în conformitate cu prevederile proiectului și ale reglementărilor tehnice în vigoare; ... i) nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării și nici așezarea pe armături a vibratorului; ... j) urmărirea atentă a umplerii complete a secțiunii în zonele cu armături dese, prin îndesarea laterală a betonului cu ajutorul unor șipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 11 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264482]
-
în persoană, multiplicat la nesfîrșit, proteic în forme, parfumuri și culori... Poetul a intuit în flori simbolul perisabilității, al efemerului. Invazia florală nu semnifică aici renașterea naturii, dimpotrivă: florile se veștejesc mereu, își transmit imaterial parfumul, se află în pragul scuturării, își contemplă petalele căzute. Apar surprinse în clipa lor ultimă, ca năvală finală de frumusețe, iar ansamblul evocă mai degrabă un decor funebru, chiar dacă adăpostit de o grădină. Asocierea culorilor și a parfumurilor provoacă transe; grădina lui Anghel provoacă somn
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]