67 matches
-
ceilalți erau la centru. La centru însemna fie la hora care avea loc în hanul lui Vasile Boroi, fie în bodegă la un taifas între vârstnici, unde se mai punea țara la cale, în jurul unui dorobanț de țuică fiartă, de secărică sau de monopol. L-au pregătit pe moșneag pentru ultimul său drum, l-au spălat, au vrut să-l primenească și atunci cineva a descoerit că are ceva în gură. Era vorba de o bucată de șorici cu care se
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
trenul! E vorba de deportații din Bărăgan! Ați auzit ceva? - Nu știu nimic. - Ehe! O mare tragedie! M-am născut în 1939. - Suntem leat! - Da, dar dumneavoastră ați avut alt traseu. Mie mi s-a tras de la o sticlă de... secărică! - Ce e secărica? - Era o băutură prin anii `30-`50. Tata era cârciumar într-un sat de lângă Dunăre, aproape de Orșova. Avea o cârciumă în două camere de la parterul casei noastre. Veneau oamenii din sat, fel de fel. Odată, unul, bețiv
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
era cârciumar într-un sat de lângă Dunăre, aproape de Orșova. Avea o cârciumă în două camere de la parterul casei noastre. Veneau oamenii din sat, fel de fel. Odată, unul, bețiv ordinar, s-a îmbătat și i-a cerut o sticlă de secărică tatii, dar fără bani. Tata nu i-a dat. A venit noul regim și iată-l pe cel cu „secărica”, ajuns mare prin comună. Și, când a avut ocazia s-a răzbunat! La 15 martie 1951, Ministerul de Interne, la
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu by http://revistaderecenzii.ro/fragment-din-romanul-vartejul-dansului-vartejul-vietii-de-iulian-popescu/ [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
în altă stradă. Planul racolărilor era bine pus la punct până în cele mai mici detalii. Antara umbla liberă prin oraș, prin piețe, autogară și gară, restaurante și bufete, adică acele birturi unde fumul te îneca și se bea rachiu de secărică pe rupte. Trecea prin toate aceste locuri și cum Antara era o fată frumoasă imediat atrăgea atenția generală. I se făceau propuneri dintre cele mai diverse pe care Antara urma să le accepte sau nu. Avea în vedere ca întotdeauna
PERDELE DUBLE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Perdele_duble_mihai_leonte_1352189518.html [Corola-blog/BlogPost/351286_a_352615]
-
sumar. Pregătiți salata! Îndată, doamnă, mă duc să spăl ridichile, a răspuns una dintre fete. — Lasă, fă Măriucă, nu le mai spăla că a plouat și a spălat tot chișătul. Vino, băiete, am aici două sticle cu rachiu de secară, Secărică. Mi le-a dat o admiratoare din Adjud. Hai să bem câte un pahar. Nu puteam scoate o vorbă. Doamna Maria Tănase preluase comanda și cei din jurul ei executau ordinele ca Într-o unitate militară. Era puternică și autoritară și
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
să bei cu noi o săcară. Nu pot, maestră, că exersez, a răspuns muzicantul. Hai, băi, ce pizda măsii, că doar nu-i fi Beethoven. Spre hazul tuturor, muzicantul a venit În fugă. A dat pe gât un pahar de secărică și a mai cerut unul. — E tare bun! Trebuie să fie un rachiu cu vechime. La al treilea pahar, l-a atenționat: — Hai, băi, că doar n-am un butoi. Maria Tănase vorbea deschis, folosind cuvinte simple, chiar urâte, dar
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime. Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat. ul (în ) (în Moldova este numit secărică) nu este același lucru cu chimionul ("Cuminum cyminum", în ). Identificarea lor este incorectă și foarte mulți fac această confuzie în diverse publicații, în special pe internet. De la chimen se folosesc în general fructele sau rădăcina, iar de la chimion se folosesc
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
lei de la Nuțu și limpede ca apa căpătată prin distilare de la d[omnu]l Vasilioc Bogdăneț, tatăl drept al lui Vulercik cel cu paleta și cu bicicleta. Și de acolo privește bâtca Turcului și Primatariul cel cu lanuri întinse de secărică aromată care pișcă limba și nasul. Țapinarii au lucrat două jgheaburi pe povârnișul despădurit din fața ferestrei mele și de acolo dau drumul la traverse la vale. Mă sui pe deal și privesc cum vin lemnele la vale cu hârâit de parcă
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
sticlă de vin. Spărgeau între dinți coaja semințelor pe care o aruncau într-una din grămăjoarele din jur. Uneori în spatele genunchilor unuia zăcea o sticlă boțită plină cu un lichid de o culoare dubioasă pe care o numeau vin sau secărică sau țuică, în funcție de inspirația de moment, și din care mai trăgeau cîte un gît zgomotos, plimbînd-o din gură în gură. Dacă se flutura prin preajmă comunitarul, ascundeau sticla în tufișul din apropiere. Cînd era comunitarul pe care-l cunoșteau, îi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
sticlă de vin. Spărgeau între dinți coaja semințelor pe care o aruncau într-una din grămăjoarele din jur. Uneori în spatele genunchilor unuia zăcea o sticlă boțită plină cu un lichid de o culoare dubioasă pe care o numeau vin sau secărică sau țuică, în funcție de inspirația de moment, și din care mai trăgeau cîte un gît zgomotos, plimbînd-o din gură în gură. Dacă se flutura prin preajmă comunitarul, ascundeau sticla în tufișul din apropiere. Cînd era comunitarul pe care-l cunoșteau, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
zvîrcolească în așternuturile caniculare, pînă a decis să facă ceva în privința asta. Și-a tras pe el o pereche de pantaloni și un maieu și a coborît la nonstopul situat cîteva străzi mai încolo, pentru a-și reface provizia de secărică și de țigări fără filtru. Nu mai avea deloc, fiindcă îi promisese soției la plecare, cu lacrimi în ochi, c-o să se lase. Să nu-l părăsească și să nu se-ngrijoreze pentru inima lui slabă, datorită căreia suferise deja
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
pahar băut și primele trei țigări fumate, săgețile alea din inimă au devenit mai multe și mai dese și mai dure. Al doilea pahar a fost cel al furiei, cînd tatăl lui Radu ar fi spart în pumn paharul de secărică, dacă paharul n-ar fi fost suficient de rezistent pentru a îndura o furie încă adormită. Furia și-a găsit obiect în fiul care dormea în camera alturată. Semăna nepermis de mult cu maică-sa, așa cum îl privea în întunericul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
tigva cea țuguiată, eliberându-și totodată, demonstrativ, și brațul cel pitit sub mantie. Între ghearele încârligate, netăiate de o sută de ani atârna, bineînțeles! o altă sticlă, umplută cu o licoare de o nuanță superbă, galben-pai. Măi...! Un puțoi de secărică! Moartea și învierea lu' Silică! comite Poetul, siderat, o altă rimă involuntară. Scorobetele de pe prag, îi știe bine gusturile haidamacului! Șah mat! Drăcia drăciilor! admite și Fratele. Păi, să vedem pe unde-și va brodi cămașa? Gata! Vai de fundu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dublu, uriaș, Sile se urnește și se dislocă pe tânjeală înscriindu-se, cu o dexteritate lentă, de vâslaș, pe o traiectorie aproximativă, cu apexul și punctul de coliziune, în încheietura mâinii fantomatice, de gnom. Zbang-zdrang...! O piatră zbârnâie, sticla cu secărică clinchetește ca o caterincă voioasă și se preface-n țăndări, iar brațul cel neguros, care tocmai o etalase, se retrage și acesta, odată și cu restul corpului ciudatului intrus... Și se dizolvă în neant! Big Sile tresare în forță, cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
fr. [café] chantant "idem". * Română < franceză și germană: rom. coloniale "articole alimentare de băcănie" < fr. [denrées] coloniales, germ. Kolonial[waren] "articole comerciale (îndeosebi alimentare) importate din colonii" (fr. denrées, germ. Waren "articole, produse"). * Română < germană: rom. corn "rachiu (de secară), secărică" < germ. Korn[schnaps] "idem" (DA; Korn "secară; cereală; sămânță, boabă", Schnaps "rachiu"); rom. cver "ansamblu de linii orizontale dintr-o tabelă sau dintr-un formular" < germ. Quer[stellung] "idem" (quer "transversal, oblic, cruciș", Stellung "poziție, așezare, aranjare, aranjament, situație"); rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și est (Polonia, Ucraina, Rusia), evreii au introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia sau din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-l moștenească și o să vândă paragina asta de casă și unde o să mai găsiți voi pe tot litoralu’ ca la maioru’ Zlate? Așa cum Îl pomenisem, el dormea cu sticla de suc de-o litră la cap, plină cu vodcă sau secărică. Asta era porția pe care i-o aduceam seara când ne Întorceam de la adunat pahare, de când ne scutise de chirie. Două sute cincizeci de grame de vodcă, secărică sau mastică, Îl țineau În formă peste noapte ca să orăcăie, să se vaiete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu sticla de suc de-o litră la cap, plină cu vodcă sau secărică. Asta era porția pe care i-o aduceam seara când ne Întorceam de la adunat pahare, de când ne scutise de chirie. Două sute cincizeci de grame de vodcă, secărică sau mastică, Îl țineau În formă peste noapte ca să orăcăie, să se vaiete și să râgâie de-ai fi zis că-și varsă și sufletul din el. - Mooor! Oaaag, mor... Adu ligheanu’ Nelo, că vomit... Oaaag!... - Du-te, Nelo, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai sînt tufișuri, pădure, păpușoaie. Mai ales iarna, pădurea va fi plină de... Deși Anica dorea un comunism cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea dragoste. Apoi umbla cu tractorul prin sat. Pînă a rămas grea se bucurase de toți flăcăii satului. Lumea este rea și întreabă fata în bășcălie: Anica, cu cine l-ai făcut? Cu tot satul, răspundea fata fără nici un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de seară. Cuptorul era mare, de vreo 7-8 pâini. Punea aluatul la crescut în coșărcuțe, apoi îl lua și-l punea pe o lopată mare de lemn. Ungea fiecare pâine cu apă caldă, o netezea și presăra peste ea multă secărică. În cuptor se cocea pe vatra încinsă, direct, fără tăvi și era foarte gustoasă. Când Maria venea la noi, îi plăcea să ne jucăm în șură. Ne urcam în podul grajdului pe fân și ne dădeam drumul alunecând pe arie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
1.367; În siderurgie - 1.397”. Trebuie spus că, pe vremea aceea, o pâine albă de jumătate de kilogram costa 3,60 lei, cei mai ieftini pantofi cu fețe de piele - 112 lei iar un sfert de „Rachiu alb” sau „Secărică” - 5 lei bașca o bere la halbă cu depuneri - 3 lei iar un mic albastru sau verde, după cum se preumblaseră muștele pe el - 1,50 lei. Pentru 1974 se spera creșterea salariului minim la „...cca. 1.350 lei iar În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu se găsea. Chinurile facerii au durat până spre dimineață când baba, care nu știa românește a spus:"O! u vas malicic est", adică, aveți un băiat. În fine, fără să mă uit la ceas, am înhățat o sticlă de secărică de un litru și am pornit prin sat, pe la prieteni și cunoscuți, să le dau vestea cea mare că sunt tată și mi s-a mărit familia cu un flăcău. Steluța a rămas la pat cele opt zile de lehuzie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
izmenele scorojite-n cur și cu jegu' sclivisit între deș'te?" Ia nu te mai lua dă tăticu, știi? Că lui, cân' i-a venit rău, muncea la solar, nu ședea-n vârfu' patului, da?" "Muncea la o sticlă dă secărică, la mat, dacă t-enteresează. Știu io mai bine, că io am ajuns primu' la el. Tu erai în schimbu' doi, și până te-a învoit scrofelnița aia dă șefă-ta, a trebuit io să mă ocup dă el, să-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zacuscă și funii de ceapă, printre butoiașe de plastic pline cu murături și navete cu sticle de suc de roșii, printre rădăcinoase îngropate în nisip și tot felul de dulcețuri. Stăteam acolo și beam votci rusești adevărate, cireșate și caisate, secărici și rachiuri de drojdie sau de vin... ŤBă, numai să nu-mi borâți pe-aiciť, ne avertiza inutil Paganel, benoclându-se mai cu seamă la Fasolă, că el era mai slab de înger. ŤSau borâți în pungă, bă, ca-n avion, că
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
de un resort ascuns sub scaun, tușește de mai multe ori, emoționat sau numai simulând emoția, mulțumește și își ia un angajament, după regula obișnuită. Ședința se încheie, șefii se opresc la bufetul de la subsolul clădirii și „rad” câte o secărică, după care se risipesc cu o grabă ostentativă: „La treabă, tovarăși! Nici capitalismul nu stă pe loc, și noi trebuie nu numai să-l ajungem, dar să-l și întrecem!”. Așa a început prima „domnie” a lui Radu Mercea. A
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]