250,855 matches
-
vizibilitate a autorelui, decât ,ratarea" biografică, este ratarea marilor teme, conștiința acută a faptului că viziunile fulgurante nu pot trece în ,pagina răbdătoare." Din această perspectivă, imaginile stridente și versurile rele pe care le găsim în volum (mai ales în secțiunea ce-i dă titlul) sunt documente semnificative ale nereușitei, probe ale eșecului poetic identificate - poate și asumate - ca atare. Cu totul pedestre par, în schimb, inflexiuni publicistice de genul ,soluția la-ndemână contemporana wash and go pentru firile perplexe" ori
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
eului de a proiecta, prin imaginație, lumi fictive sau chiar posibile și de a reține în descrierea lor aceleași aspecte ocultate vederii comune virtuale" (p. 19). Structura studiului evidențiază organizarea judicioasă a obiectivelor, a observațiilor și a ideilor în trei secțiuni: o morfologie generală, o tipologie paradigmatică, exemplificată de William Blake, și, în al treilea rând, ca aplicație, o tipologie derivată, decelată în literatura română în patru variante distincte, grupate câte două: o diadă a vizionarismului primar, cu tipul mitic eminescian
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
cel mai bine plasat pentru o critică de direcție în sensul postmodernismului. Contribuția sa la ,dosarul" acestei bătălii e considerabilă, nu doar în faza de pionierat a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai important deschide prima secțiune a volumului, Modelul postmodern. Către clarificarea unui concept cultural, și a apărut inițial în ,Caiete critice", nr. 1-2 din 1986, număr de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le scrie Ion Bogdan Lefter dintr-un
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
RNP Romsilva, MaiMultVerde, Petrom și Consiliile Județene Bacău, Neamț și Suceava. Ni s-au alăturat Dragă Olteanu Matei, Sulfina Barbu, Elenă Udrea și alții. Dacă ați ratat transmisiunile în direct de pe Realitatea TV sau intervențiile din jurnale, le găsiți la secțiunea Presă pe maimultverde.ro. Campania se încheie astăzi la Comănești, în Bacău. Prim-ministrul și ministrul mediului și-au anunțat deja prezenta, alături de alte peste 50 de personalități. baietzi.. multă bafta... vreme bună... și sol moale (ca să fie mai usor
România prinde rădăcini şi în Neamţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82802_a_84127]
-
aparatul în mână. Făcea poze în călătorii și ni le trimitea pe mail. Tot pe mail ne-a trimis într-o zi linkul către un site unde începuse să-și adune colecția. A urmat o expozitie și tot mai multe secțiuni pe site. Pentru Șerban, fotografia devenise o pasiune serioasă. Și, deodată, acum vreun an, parcă, mă sună și-mi spune că și-a dat demisia și că se face fotograf. Albumul pe care-l lansează vineri la Cărturești e, și
Deci se poate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82803_a_84128]
-
Dragoș Bucurenci Comunicatul despre pățaniile Asociației Salvați Delta ține prima pagină la secțiunea de știri a site-ului Galei Societății Civile, iar textul meu Cu ce se mănâncă succesul a ajuns studiu de caz la rubrică Sinteze și comentarii. Tolle, lege! Vai de societatea civilă românească, sireaca ! E sublima, dar lipsește cu desăvârșire
Gala, ai legătura! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82882_a_84207]
-
satisface instinctul de “search & destroy” al vânătorilor. Invitat special în emisiune esteunul dintre opozanții radicali ai vânătorii. Am vizitat cu Marius Muzeul Antipa și ne-am întrebat câte specii care trăiesc încă în pădure vor ajunge în curând exponate la secțiunea “dispărute sau pe cale de dispariție”. show b79bd6dc874f1b(400, 326); Pentru a putea scoate în evidență cruzimea vanatorilor-braconierilor ar trebui să faceți o emisiune interzisă copiilor sub 15 ani ... Susțin lupta cu această activitate devenită sport din păcate, atât de nociva pentru
Romania verde – povestea merge mai departe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82930_a_84255]
-
decât hruba unui buchinist din Paris sau din București. Prima pisică, pe care am găsit-o torcând la intrare, am luat-o că pe o stridenta scenografica. Urma să apară și altele. Cărțile erau aranjate într-o dezordine atent studiată, secțiunile nu erau clar delimitate și fiecare “trecea” în cealaltă prin câteva titluri strecurate “accidental” între ele. Librarul ignorase cu bună știință barieră de limbă: una lângă alta, conviețuiau volume în iataliana, franceza sau engleză. Între cărți și printre cărți, mici
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
lucrurile, esti weeded ouț, oricat de politicos ai fi altminteri. Foarte intensă cenzură, extraordinar! Mă întreb aici cat se mai sta fără — deja se întamplă lucruri ciudate cu comentariile — devin “anonime” deși au fost semnate, etc. Îmi voi face o secțiune separată pe blog cu comentarii dispărute/respinse ici și colo. și mie mi s-a intamplat să fiu de multe ori cenzurat pe forumul EVZ, desi comentariile erau decente dar poate prea acide pentru a ramane necenzurate; formatorii de opinie
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
fiind mult prea masivă. I-a lipsit atmosfera șăgalnică, acidă, pe care Prokofiev o dezvoltă cu acel inconfundabil farmec propriu opusurilor sale de tinerețe. A lipsit - pe de altă parte - poezia, flexibilitatea interioară proprie muzicii enesciene în "Menuetul lent", iar secțiunea secundă a "Preludiu-lui la unison" - primele parți ale Suitei 1-a pentru orchestră - a fost literalmente agresată de intervenția brutală a timpanilor, conferindu-i o altă semnificație decât cea indicată de Enescu însuși. Și totuși, nu trebuie uitat, Mandeal rămâne
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
în manifestarea sa românească (autorii discutați sunt Baconski, Nedelcovici, Voiculescu, Oana Orlea și Alice Botez). Dacă demersul critic pe teren românesc e remarcabil de riguros și pertinent prin aplicarea metodelor de clasificare și analiza enumerate în prima și a doua secțiune a cărții, nu același lucru se poate spune despre discuția teoretică, care suferă printr-o oarecare lipsă de originalitate și prin confuzie: autorul afirma că baza demersului sau e relația utopie/distopie pentru ca apoi să împrumute (fără a da nici un
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
de desinența -i: bos / boși, steward / stewarzi, racket / rackeți. Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
de sporuri și gratuități ale angajaților Securității, de la generali la portari și spălătorese (capabile să întoarcă discuția înapoi la problema femeilor de serviciu cu grade militare date drept torționari) și modalitățile de retribuire a informatorilor. Ansamblul documentelor, reunite în două secțiuni - Securiștii și Reglementări și ordine interne ale Securității, cărora li se adaugă studiul introductiv semnat de Dennis Deletant, un cuvînt înainte, nu foarte consistent, si un foarte util indice biografic - acoperă întreaga perioadă de existență a poliției politice, de la procesul-verbal
Fetele ascunse ale documentelor de partid by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14765_a_16090]
-
din interior (desigur, un asemenea ideal își are riscurile și iluziile sale). în cazul autorului nostru, generalitatea unei atari tendințe este particularizată, desigur, prin tonul de catedră pe care și-l recunoaște de la bun început. Cartea este structurată în trei secțiuni, în funcție de evoluția istorică a problematicii iconografice: "Imaginile simbolice", "Imaginile anecdotice" și "Imagini și simboluri". Ea beneficiază de un generos aparat de note, de un lexic și de o cronologie prin care sunt așezate în paralel evenimentele politice și cele ale
Metodele lui Frédérick Tristan by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14792_a_16117]
-
azi, și în versiuni adaptate, Marin Sorescu sau chiar Teodor Mazilu sînt mai puțin marcați de epoca în care au scris și poate la un alt nivel valoric. D. R. Popescu, despre teatrul căruia Romulus Diaconescu afirmă că "rămîne o secțiune importantă în literatura postbelică", este cu greu integrat în serie, aparținînd, dincolo de valoare, unui alt sistem de receptare, pe care criticul nu-l menționează. Dacă raportarea celorlalți dramaturgi la comenzile ideologice ale vremii rămîne marginală și ușor de explicat/ignorat
Recapitulări, nu revizuiri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14789_a_16114]
-
Bernard Faivre d'Arcier, face un tur de recunoaștere împreună cu invitații, le prezintă regizorilor toate spațiile de joc posibile, și fiecare optează pentru cadrul care i se pare mai potrivit. Evident, e vorba de spectacolele (în jur de 40) din secțiunea oficială (așa-numitul "in"); restul de cîteva sute se desfășoară care încotro, în masiva secțiune "off". E de prisos să mai spun că nu e deloc totuna să fii în "in" sau să fii în "off" (dar poate nu e
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
spațiile de joc posibile, și fiecare optează pentru cadrul care i se pare mai potrivit. Evident, e vorba de spectacolele (în jur de 40) din secțiunea oficială (așa-numitul "in"); restul de cîteva sute se desfășoară care încotro, în masiva secțiune "off". E de prisos să mai spun că nu e deloc totuna să fii în "in" sau să fii în "off" (dar poate nu e de prisos, dată fiind confuzia generată de unele știri de presă, creatoare de false glorii
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
că în FiguriV nu mai sunt pe terenul esențialmente teoretic din Opera artei, dar deschiderea spre alte arte o mențin și o voi menține în măsura posibilului în toate operele mele, dacă vor mai fi și altele... Acest capitol, această secțiune de dimensiuni mici, Opera în cauză, e un fel de continuare mai eseistică la Opera artei. Dar cu toate acestea, în Figuri V e mai mare interesul pentru literatură, asta nu pentru că țin să revin la literatură ci pentru că lucrurile
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
pe jumătate trucată, dublată fiind de o atitudine amuzat-critică din partea autoarei, care selectează pasaje izbitoare fie prin enorma diferență față de algoritmii de comportare dezvoltați de societatea de azi, fie printr-o neașteptată "permanență", coincidență de atitudine cu lumea noastră. Fiecare secțiune e precedată de un comentariu încercînd să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural care le-a dat naștere, dar și să traseze cadrul receptării, azi, a unor astfel de texte. Demersul este unul de tip New Historicism, cum autoarea lasă
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
fost deosebit de generoasă (ridicându-se la 250 de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete. Inaugurând seria, Invitation Quebec a adus pe malurile Aarului 22 de producții din ultimii doi ani, unele prezentate aici în avanpremieră mondială, organizatorii făcând o reverență, prin acest program, mai ales publicului
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
dat. Poemul Rayuela este, după indicația autorului însuși, un șotron al lecturii, Cuvântul indică faptul că versurile pot fi citite fie ca 27 de poeme de sine stătătoare, fie ca un alt lung poem ce poate fi descoperit schimbând ordinea secțiunilor. Această mișcare sugerează fie arbitraritatea emoției și a condiției poetice, fie o ordine mai adâncă, ieșind la lumină în joc. însă dincolo de ludic se profilează starea impalpabilă a lucrurilor grave, a sufletelor, a timpului și memoriei, a imaginilor și sunetelor
Metaforele și răscumpărarea by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15364_a_16689]
-
Dumnezeu ora morții noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei versiunea în limba engleză a două dintre capitolele secțiunii finale a amplului său studiu despre imaginea evreului în cultura română. Vechea practică a sacrificiilor umane ritualice dezvăluie degradări succesive, pe o ultimă treaptă de involuție situîndu-se sacrificarea unor simulacre - în detaliu sînt prezentate aspecte ce țin de "vînătoarea de
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
numai prin eleganța și precizia verdictelor, dar mai cu seamă prin extrema luciditate a cronicarului și prin prioritatea acordată contextelor. O dată în plus, ni se demonstrează că, la ora actuală, arta și etica nu sînt incompatibile, ci, vrînd-nevrînd, complementare. Ultima secțiune a cărții (Jurnal la Praga - mai 1999), completează perspectiva estetică din paginile anterioare, cu o serie de însemnări și reflecții care trădează talentul de prozator al autorului. În clipa de față, cînd în Basarabia situația politică este din ce în ce mai instabilă, nu
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
ales la cea franceză, care s-a ocupat, fie și numai tangențial, de acest subiect. O serie de studii și de teorii ale imaginarului, altfel inaccesibile, îi devin astfel indirect cunoscute cititorului român, cu atît mai mult cu cît o secțiune finală a cărții comentează în detaliu bibliografia temei. Inventarea...dezvăluie o Africă pe care Europa o percepe cu ochi pregătiți să vadă doar ceea ce vrea, lucruri pe care în mare parte le știe din contacte mai vechi cu alte spații
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
condiției diplomatului, dar în același timp relevă că un scriitor, chiar și atunci când nu "produce" opere literare poate oferi în schimb unghiuri inedite în felul de a privi fenomenul politic și social. Este tocmai ceea ce face Grete Tartler în această secțiune a volumului. Mai apropiate de eseul literar și mai captivante la lectură, textele inserate aici reprezintă tocmai împărtășirea unor experiențe nemijlocite asupra felului în care două țări, Austria și Danemarca, (unde Grete Tartlet a acticat ca diplomat) se autodefinesc în raport cu
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]