950 matches
-
sumitul evropenesc... Ce nimereală mai bună AR FI G|SIT EI, cei răi de gură, cu călimările-n brâu, mici, mari, groși, subțirei, decât să scrie: ...și tranzitară, dânșii, tranzitară, săracii dă iei, până ajunseră oaminii la secerea dă grâu - seceră la care urmașii îi zâcea F.M.I.
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
7 septembrie 1990, p. 16. 25 Victor Neumann, "Laudațio", ed. cît., pp. 210-219; Roger Griffin, "A monarch for all seasons", în Ibidem, pp. 110-119. 26 Nicolae-Șerban Tanașoca, "La aniversarea Regelui", în Ibidem, pp. 202-209. 27 Arthur Gould Lee, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001, pp. 87-103; Mircea Ciobanu, Convorbiri cu Mihai I al României, ed. cît., pp. 18-36; M.S. Regele Mihai I al României, O domnie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și lei: O istorie a monarhiilor balcanice, trad. de Ludovic Skultéty, Humanitas, București, 2004. GOȘU, Armând "Tentativa grupării Rațiu-Serdici de reorganizare a Comitetului Național Român", Dosarele Istoriei, ăn VII, nr. 3(79), 2003, pp. 49-55.). GOULD LEE, Arthur, Coroană contra secera și ciocanul: Povestea regelui Mihai al României, trad. de Maria Bica, ediția a II-a, Humanitas, București, 2001. HITCHINS, Keith, Românii: 1866-1947, trad. de Delia Răzdolescu, Humanitas, București, 2004. MAMINA, Ion, Regalitatea în România, Compania, București, 2004. MIHAI I al
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
tovarășe DB, degeaba încerci să-l separi pe Marx de Lenin, Stalin, etc pt că sînt inseparabili precum siamezii care împart ficatul, rinichii, inima și creierul. Fără Lenin și Stalin, fără URSS, fără misionarismul armatei roșii și fără botezul cu secera, ciocanul și cizma sovietică, nu te-ai mai fi uitat la Marx cum se uită Don Quijote la morile de vînt și probabil nu l-ai fi pomenit mai mult decît pe Saint-Simon ori Fourier.(pt amănunte, vezi « Idei în Dialog
Manele vs Rahmaninov by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82942_a_84267]
-
pe câmpuri Doamne Dumnezeul meu oasele-mi sunt neputincioase și sărace cuvântul arde în tristețe pentru tine. * * * Neliniștea domnește în ierburi colibele sunt cuprinse de încordare mă lovește clopotul Doamne Dumnezeul meu sălbatici sunt porumbeii neliniștită este chiar luna cu secera ei care îmi intră în carne Doamne chiar și în grajd este neliniște și la marginea gârlelor unde rămâne zăpada Dumnezeul meu până șI copacul și peștele sunt pătrunși de neastâmpăr. * Vocea ta va fi vocea mea în amărăciune vocea
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
de șantajat. Cu astfel de susținători s-a făcut trecerea spre societățile socialiste, al căror faliment era previzibil, e concluzia uneia dintre cele mai impresionante cărți dedicate Holocaustului în ultimii ani. * * * Și în cartea publicată de Alina Mungiu la Polirom, Secera și buldozerul, revine tema celor care, avînd ceva de ascuns, de la cazier la partizanate politice, ajung să slujească la fel de entuziast orice regim promite să nu-i compromită. Ei sînt cei care, la Nucșoara, i-au dus pe securiști la ascunzătorile
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
formată nu prin merite individuale, ci prin folosirea discreționară a puterii pe care-o reprezintă, a statului captiv (căci sînt polițiști, primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e deosebit de interesant cazul Nucșoarei, unde, la fel cum asasinii evreilor din Jedwabne au căpătat proprietățile acestora, apropiații comuniștilor s-au ales cu averile partizanilor uciși sau închiși, și 200 de familii din comună au ajuns să dețină
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
ba chiar a o ironiza: "fermecătorul nostru domn și-a distrus toate țintele/ și acum își taie unghiile pe care le va îngropa adînc/ pe cînd credea că nu e văzut cineva l-a văzut făcînd asta / mari ca niște seceri cu care poți secera focul rece al morții" ( ibidem). Plimbîndu-se prin moarte ca printr-un mediu perceptibil, autorul proiectează asupra teribilului gol natura sa neliniștit-materialistă, incredul-telurică: "nici dacă aș fi dumnezeul orb n-aș putea vedea atît/ de puțin în
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
altele, „descoperind” alfabeturi (ale dacilor) sau „traducînd” Codul Rohonczy. Unul dintre cei mai activi, medicul N. Săvescu de la New York, organizează anual la București simpozioane de dacologie și tracologie, căutînd să ne convingă că locuitorii din partea noastră de lume au inventat secera (nu și ciocanul!), cuțitul curb, plugul cu brăzdar din corn de cerb sau din silex, jugul, toporul, roata olarului și cea de car, carul însuși, căruța, cotiga, statueta de marmură, sanctuarul de lut, svastica ș.a. Dl Mircea Babeș își încheie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
De curînd, au apărut două cărț, ambele la Polirom, a căror abordare e una psihosocială, concentrîndu-se asupra mentalului colectiv și a relaților stabilite între membrii comunități nucșorene; e vorba despre proiectul de cercetare coordonat de Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, Secera și buldozerul. Scornicești și Nucșoara. Mecanisme de aservire a țăranului român, și de volumul Aurorei Liiceanu, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munț, care folosește parțal materiale rezultate din cercetarea Mungiu-Althabe ( și aflate acum în arhiva Institutului Român de Istorie
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
la fabricile de confecți din zonă), mai toată lumea stă la bloc ( pe lîngă care cresc păsări de curte), dar se spală afară, pierzîndu-și totuși, iremediabil, modul de viață tradițional în favoarea unei modernizări lente. Cartea Aurorei Liiceanu preia, pentru început, din Secera și buldozerul datele privitoare la conflictul pentru pămînt dintre foștii deținuți politici și actualii proprietari ai loturilor ( la Nucșoara nu s-a făcut CAP), în general oameni în relați bune cu fostul regim, care lucraseră zeci de ani terenul. Autoritățle
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
cămilă în deșert, Iuda poate fi în casă, la aceeași masă cu Petru, nimeni nu va învia a treia zi decît în scriptele lor ca niște beciuri adînci, capul celui ce va striga va sta în tipsia lor roșie cu seceră și ciocan, cerul va fi o corabie cu pînzele zdrențe, tu vei purta cravată roșie de pionier, spînzuratului îi va curge din gîtiță arginții ca niște solzi de pe spinarea unor pești braconați - muți, făceam toate astea, în timp ce o dihanie roșie
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
două canaturi de ușă și intră El într-însa. Perfecțiune Fie că e lumină fie că e întuneric fie că e o penumbră dulce și aromată aidoma ceaiului păsările cîntă de zor doar ceea ce nu putem auzi. Ritual Pe-o seceră bat razele Soarelui ea taie răul din viață pe-o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
că e lumină fie că e întuneric fie că e o penumbră dulce și aromată aidoma ceaiului păsările cîntă de zor doar ceea ce nu putem auzi. Ritual Pe-o seceră bat razele Soarelui ea taie răul din viață pe-o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
penumbră dulce și aromată aidoma ceaiului păsările cîntă de zor doar ceea ce nu putem auzi. Ritual Pe-o seceră bat razele Soarelui ea taie răul din viață pe-o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
gura aprinsă Un fagure În urcare alerg pe un deal înfrunzit Pe sfîrșitul de vară În cer în ocean În ocean cu mine în brațe Plutești În cer în ocean Visez Focul dealurile Vara Se stinge în patos Furtună fierbinte Seceră în iarba uscată Cu toate aromele verii Mă răpește în constelație Centaurul Astfel cît să nu înțeleg rostul terestru Al vieții mele Din deal Împăienjenește ochii Lumina Printre degete în raze Pleoape rar Se închid în Lumina cernută cu măsura
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
întru care zic ție: Ramuc Cere Marei Mame Amua să te mute în Cer, Cere-i Scara Cerească să urci la Tatăl Cetății Să-ți dea un pumn de secară Către Zamenos, către Seamănul Său Ceresc, Să te duci la seceră, la moară să urci s-aduci făina Să frământe Ea pâinea De Calea Vieții: Călăvia Cu semenele sale Zâne din Muntele Mut al Tărâmului Muravi în Cogaionul cu numele tatălui tău din Moesia - Cosău Moisenea, născut Zeu-Om Salmolsis, Cu
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
înainte. Îmi permit să spun că am văzut o emisiune-exemplu în care am descoperit cu plăcere și bucurie inteligența și înțelepciunea omului de la țară, a țăranului cu palme bătucite de coada sapei, de coarnele plugului, de „trasul” coasei, de mânerul secerei și, după o zi-lumină de muncă în stare să spună vorbe și gânduri la care ai noștri demnitari ar trebui să ia aminte... Am văzut oameni vorbind degajat și coerent despre chestiuni importante, judecând mersul lucrurilor în țară cu logică
Învârtita maramureșeană by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13331_a_14656]
-
o va absorbi. în Fata morgana (1937), ne întîmpină un poet "cu capul în nori", Fișer al Sorcovei, care se convertește la lupta de clasă, atunci cînd un tovarăș "îi întinde o mînă frățească... pusă pe umărul lui, ca o seceră, ca un ciocan". împărțită între delir și confruntarea cu aspra realitate, conștiința sa se clarifică în sensul angajării revoluționare, ce comportă contacte conspirative în nocturnă, difuzări de manifeste clandestine, interogatorii la comisariatul de poliție, în speranța că lumea compusă din
Gherasim Luca și "erotizarea proletariatului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12719_a_14044]
-
-l pui în genunchi și, cu vrerea-i semeață,/ să-l faci să se schimbe la porniri și la față.../ Și Gîdelui datu-i-ai tu, ca-ntr-o nebună petrecere/ cu-o mînă cît Atlanticul de largă,/ cicloane de seceri, cu ele sălbatec să secere,/ în năprasnice goane și treapăte,/ piramide de genunchi și de capete/ și năzdrăvane ciocane,/ cu ele pămîntul în două să-l spargă". în "monografia" ce i-a dedicat-o lui Aron Cotruș, în 1981, singura
Metalirismul lui Aron Cotruș (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12513_a_13838]
-
unor concedii de creație proporționale cu mărimea textelor care urmează să fie scrise: o săptămână pentru un poem, o lună pentru o nuvelă, un an pentru un roman. Într-o situație la fel de comică se află scriitorii români care, în vremea secerei și ciocanului, vorbesc despre planul lor de producție literară. Iată câteva ,planuri de creație"pe anul 1952 publicate în revista Contemporanul din 11 ianuarie 1952: Maria Banuș: ,Actualmente urmăresc activitatea unor mari întreprinderi industriale din Capitală pentru a cunoaște cât
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
aveam voie nici să purtăm freză nici să fumăm tutun) când făcea”mișto”de noi, apăi făceam noi”mișto”de el. Era Între ciocan și nicovală deși niciodată nu a avut de-a face nici cu ciocanul și nici cu secera, nici el, nici fiul lui și colegul nostru. De fapt nici nu avea nevoie să facă compromisuri, fiind un elev eminent, mereu premiul 1. Pentru a-l prezenta pe profesorul Crețu, Închipuiți-l cu o prăjină de alun În mână
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
răscruce de drum te întâlnești cu Necunoscutul chiar și propriul tău chip împrumută căutătura străinului neclintit aștepți să ți se arate un semn bunăoară o tresărire o rază dinspre Casiopeea câte glasuri se frâng izbite de vânt da, vântul, da, secera vrerii gura de aur a înțeleptului spune cuvinte în gol târâte prin pleava orașelor peste lume mai ninge peste lume e frig tu stai și aștepți tot mai vagă încropire - o pietricică umflată de gânduri Reluîri în drumul meu întâlneam
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/9603_a_10928]
-
atribuirea unor concedii de creație proporționale cu mărimea textelor care urmează fie scrise: o săptămână pentru un poem, o lună pentru o nuvelă, un an pentru un roman. Într-o situație la fel de comică se află scriitorii români care, în vremea secerei și ciocanului, vorbesc despre planul lor de producție literară. Iată câteva "planuri de creație" pe anul 1952 publicate în revista Contemporanul din 11 ianuarie 1952: Maria Banuș: "Actualmente urmăresc activitatea unor mari întreprinderi industriale din Capitală pentru a cunoaște cât
Din epoca secerei și ciocanului. Anchetele literare de sărbători by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12150_a_13475]
-
o scenă din vechiul basm german cu prințul prefăcut în cerb la vînătoare-n marginea împărăției - bătrînii își mai amintesc numai flăcările jucînd la începutul războiului mondial pe zidurile Thaliei scena amurgului lumii mulți ani au plîns obrajii Thaliei sub înfrățirea secerei cu ciocanul pe stemă pînă și-a recăpătat chipul dintîi - se spune că actorii s-au retras de pe scenă cu torțe aprinse printr-un tunel deschis sub cușca sufleurului și-n nopțile încremenite de iarnă se aud voci repetînd o
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]