42 matches
-
Vezi sate și orașe sub ape dezlănțuite, poduri și clădiri dărîmate, oameni năpăstuiți rămași fără adăpost, dar incapabil să-și părăsească restul de lucrușoare, să-și caute adăpost în altă parte. Situații-limită, situații între viață și moarte - atunci cînd marea secerătoare încă n-a ieșit învingătoare. Singure calitățile spirituale umane înnobilează și viața și moartea. Dar, față-n față cu aceste realități, te izbește iarăși și iarăși, relativitatea și zădărnicia tuturor lucrurilor, așa cum se exprimă Ecleziastul, laolaltă cu perisabilitatea stîlpilor materiali
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
într-o societate scindata în clase, capătă o inegalabila măreție, iar atitudinea artistului, manifestă și tranșantă, privilegiază subiecții și denunță contextul. Chiar dacă pare ciudat, o compoziție destul de banală, în care juna Rodica a lui Alecsandri a ajuns bunica, iar junii secerători sînt și ei acum cosași copți, cum este Cosași odihnindu-se (realizată în 1923, adică la doi ani după afilierea la Internațională Comunistă) este o lucrare tipic realist-socialistă. Și ea nu este nici singură și nici ultima: niște Mocani din
Camil Ressu, la o nouă privire (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16455_a_17780]
-
cultură a sufletului poartă drept semn distinctiv o reținere interioară vecină cu sfiala. Un soi de politețe plină de tact care nu ține de canonul purtării în public, ci de o sensibilitate manifestîndu-se aparte. Sfiala aceasta nu e nici timiditatea secerătoare a complexatului și nici reticența inhibată a vinovatului. Sfiala aceasta este respectul aprioric față de mănunchiul de ispite și surprize pe care îl poartă omul din fața ta. Îl întîmpini pe celălalt ca pe un purtăror al misterului existențial și nu încetezi
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
fim și noi plătiți cu zile muncă. Ne-a măsurat un văr de-al tatei o bucată de arătură, că s-a enervat că-l lua de fraier și că tot râdea de el. Și cum vărul lui tata era secerător de bază la Organizația de Partid pe tot satul, i-a demonstrat că nu face Chimircan chiar tot ce vrea. Leonora Grapini își avea casa lângă a lui Chimircan, le despărțea doar un drumușor. Apă luau toți de la o fântână
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
arie ca să le citească presa celor care nu aveau timp să asculte, erau chemați la ședințe de tot felul ca să scrie proceseleverbale, puși să facă „ornarea” școlilor, să „întrețină” cu materiale „colțurile”, să meargă cu elevii la strânsă spicele în urma secerătorilor, să strângă plante medicinale, să crească viermi de mătase etc. Desigur, se pune întrebarea: cum de s-a putut rezista și trece peste toate? Rememorând faptele și întâmplările, se poate spune că regimul comunist nu s-a limitat numai la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceea ce-i înconjoară, De firul verde de trifoi, De iarna albă cu-a ei gheară. În veri fugit-au pe la râu, Pe câmpuri verzi să prindă fluturi Și hoinărit-au mai târziu Prin noapte căutand săruturi. Au fost în lan secerători Trudind din greu pe drumul pâinii Să-și umple casa cu comori Făcute doar prin truda mâinii. Au alergat pe câmp cu flori, Cules-au flori de sânziene Și si-au aflat mândrii feciori, A lor Ilene Cosânzene. Au fost
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1092 din 27 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Secerătorul Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1737 din 03 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Motto: Verișorilor mei Ioana și Victor Dobre, din comuna Pecineaga - jud. Constanța. Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
2012, „Premiul pentru autenticitate” într-un concurs la care au participat 8497 concurenți din întreaga lume. Aventura mea scriitoricească a continuat cu apariții în antologii de proză și poezie astfel: Antologia Asociației „Poezia Artelor” din Iași „Primăvara esențelor” cu proza „Secerătorul” (această proză uneori s-a numit și „Secerișul”), antologia revistei „Singur” cu proza „Învingerea stihiilor”, aleasă dintre peste 6.400 de alte proze scurte propuse de diferiți autori, povestire care se publică și în antologia „Confluențe lirice” din Iași, iar
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
editura Digital Data din Cluj Napoca. Lansarea acestei cărți are loc în cadrul bibliotecii V.A. Urechia din Galați pe 20 mai 2010, alături de antologia de proză scurtă „Primăvara esențelor”, editată de Asociația „Poezia Artelor” din Iași, la care participă cu nuvela „ Secerătorul”. În timpul redactări primei sale cărți, scrie romanul „Cât de mult te iubesc ... ” pe care îl tipărește de data aceasta la Craiova, prin Editura AIUS, în iulie 2010. Cum plăcerea scrisului pune stăpânire pe timpul său liber de pensionar, urmează și cel
UN DESTIN BINECUVÂNTAT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355974_a_357303]
-
cumpăr un apartament, fie și o casă veche la curte, să- i chem pe părinți, așa pe rând să stea cu mine. Că amândoi au dus-o greu în viață. În vară ieșise și el pe câmp cu cotiga în urma secerătoarei la ceape. Aduna spicele care rămâneau în urmă că tot se pierdeau. Să tot fi avut cinci șase snopi când a dat peste el secretarul. - Secretarul primăriei? - Nu. Ăla mare de la județ. Umbla de nebun toată ziua cât ținea campania
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
vine să râd. Apoi mă podidește plânsul. Înainte tata a avut cai și vite de nu mai încăpeau în curte. Acum, la bătrânețe rămăsese numai cu un măgar. Și împins de sărăcie se dusese pe câmp să caute spice în urma secerătoarei. Ăsta nu e furt după nici o lege din lume. Atmosfera devine apăsătoare și nu știu cum să o consolez. - Alte neplăceri nu a mai avut. -Tata? - Da. - Au venit într-o seară doi tipi la el și l-au întrebat ce pretenții
ACTELE VĂ ROG! de ION UNTARU în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370304_a_371633]
-
i-au zis: ,,Vrei dar să mergem s-o smulgem?” ,, Nu”, le-a zis el, ,, ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeți și grâul împreună cu ea. Lăsați-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: ,,Smulgeți întâi neghina, și legați-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeți-l în grânarul meu.” De la bun început această parabolă naște câteva întrebări și anume: Cum este posibil ca un Dumnezeu Atotputernic să lase binele și
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354150_a_355479]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > SECERĂTORUL Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 166 din 15 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Digital Data din Cluj Napoca. Lansarea cărții s-a făcut în cadrul bibliotecii V.A. Urechea din Galați pe 20 mai 2010, alături de antologia de proză scurtă PRIMĂVARA ESENȚELOR editată de Asociația „Poezia Artelor” din Iași la care am participat cu proza „SECERĂTORUL”. Cartea de debut s-a bucurat de atenția scriitorului Gheorghe Mocanu din Odobești, membru al U.S.R., care în prefață scria printre altele: „Cu eleganță și destulă stăpânire pe uneltele prozei, Virgil Stan dăruie cititorului prima sa carte, intitulată sugestiv „Iubirile
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
propensiunea autoarei către pamfletul de calitate. A se vedea „Odă vrăjmașului meu”. „Arca de frunze” (Ed. Augusta, Timișoara, 2003) este o culegere de autor, reiterând ideea că în creație se află zidită viața, cum în pâine este zidit grâul („August secerător”). De reținut și originalitatea unei idei din „Tărâm preaciudat”. Vorbim de acel „ținut al nimănui între vis și trezie” unde te poți adăposti în siguranță „precum cei din vechime în templu”. Sau precum zeii antici în intermundii, acele spații libere
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
Digital Data din Cluj Napoca. Lansarea cărții s-a făcut în cadrul bibliotecii V.A. Urechea din Galați pe 20 mai 2010, alături de antologia de proză scurtă PRIMĂVARA ESENȚELOR editată de Asociația „Poezia Artelor” din Iași la care am participat cu proza „SECERĂTORUL”. Cartea de debut s-a bucurat de atenția scriitorului Gheorghe Mocanu din Odobești, membru al U.S.R., iar la prezentarea din timpul lansării, alături de domnia sa, o notă de lector a susținut și scriitorul și jurnalistul Victor Cilică din Galați. În timpul redactări
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
PESTE VREMURI Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Aici puteți citi una dintre cele 17 proze ce vor face parte din volumul PUNTI PESTE VREMURI, aflată la editura "INSPIRESCU" spre publicare. Secerătorul Motto: Verișorilor mei Ioana și Victor Dobre, din comuna Pecineaga - jud. Constanța. Victor s-a sculat cu noaptea în cap și-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boț de brânză sărată de oaie și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
vine să râd. Apoi mă podidește plânsul. Înainte tata a avut cai și vite de nu mai încăpeau în curte. Acum la bătrânețe rămăsese numai cu un măgar. Și împins de sărăcie se dusese pe câmp să adune spice în urma secerătoarei. Atmosfera devine apăsătoare și nu știu cum să o consolez. - Alte neplăceri nu a mai avut. - Tata? - Da. - Au venit într-o seară doi tipi la el și l-au întrebat ce pretenții are „după tot ce s-a întâmplat pe câmp
ACTELE, VĂ ROG. de ION UNTARU în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348953_a_350282]
-
grămezi egale. Revenirea la poziția verticală le produce acestora dureri mari de șale și chiar cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
pentru subiecte rustice, lupta omului cu pământul pe care-l determină să rodească, vin din inspirații flamande - scene din viața țărănească. Și mă gândesc la tabloul admirat în Muzeul Metropolitan, realizat de pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1525-1569), intitulat „Secerătorii”: câmpul colorat în galben, cerul în albastru și copacii în verde, pictură care redă aerul lejer al țăranului care știe că are de făcut ceva, știe ce este acel ceva, iubește și prețuiește munca, dar știe totodată că nu i-
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
textul: Cămpiile țin astăzi sărbătoare! Prin holde coapte, fetele grăbite Înoată pîn′ la brâu, împodobite Cu roșu mac și vinete cicoare... Huiește secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
etern: „și pruncii cresc / și iarăși este toamnă peste lume / și unii sunt și alții au pierit / și unii par vestiți și unii-s fără nume // Rusalii, Bobotează, ouatul către Paști / și Maica Domnului în plină vară / Holdele-s coapte, secerători puțini / Viața noastră, țară milenară.” Poetul a devenit așadar „Marele Preot al sfintelor cuvinte”, sorbind din „marile izvoare”, întreținând cultul graiului în „templul care se lărgește și iată a cuprins / Pământ și cer și veac și cimitire”. Cântecul său este
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
brustur. Melodia conteni brusc. Rândul întreg făcu aceiași mișcare de aplecare asupra spicelor. Fusese observat. Femeile lucrează foarte harnic la secerat, își zise Lupu; și după aceeași observație a lui Leca, cât le umblă mâinile, nu-și contenesc vorba. Erau secerătoare din Necșeni și din alte sate. În vreme ce adunau cu securea mănunchiul de spice, urmăreau pe subt cotul stâng trecerea prințului și vorbeau într-adevăr, comunicându-și felurite observații. Totdeauna umbla el așa, pe departe și tăcut. Poate-i mut, glumeau
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
pusă, dar se impune precizarea că răspunsul scapă competenței și judecății analistului. VÎRSTA DE AUR VREMURILE "DE DINAINTE" Este formula lui Frederic Mistral și evocă anii copilăriei sale, atunci, la început, cînd nu circulau pe Rhone vapoarele, cînd nici zgomotul secerătoarelor și treierătoarelor mecanice nu tulbura liniștea senină a serilor de vară41. Vremurile "de dinainte" înseamnă în primul rînd moșia, colinele care închid orizontul, siguranța oferită de ziduri încă nefinisate și de acoperișuri, înseamnă autoritatea patriarhală a Tatălui răspîndită pretutindeni. Înseamnă
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]