49 matches
-
mai nimerită decât sumitul evropenesc... Ce nimereală mai bună AR FI G|SIT EI, cei răi de gură, cu călimările-n brâu, mici, mari, groși, subțirei, decât să scrie: ...și tranzitară, dânșii, tranzitară, săracii dă iei, până ajunseră oaminii la secerea dă grâu - seceră la care urmașii îi zâcea F.M.I.
Secerea dă grâu... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11324_a_12649]
-
alde cutare ori alde cutare, răi de gură, negri în cerul gurii, cum ar fi ei, mici, mari, groși, subțirei, scopiți, ori nescopiti de crierii din teastele lor, decît: ...și tranzitara dînșii, tranzitara sărmanii da ei pînă ajunseră oamenii la secerea de grîu, - secere de care și urmașii pomenitără numai că la ea îi tot ziceau F.M.I. Ori să scrie și ei bine o dată de ale Domniei treburi, săracă, veșnic batjocorita și huiduita de cînd o aduseră din seraiul da la
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
Cosmin, Aștept provincia, 1987, p. 83); "și-a făcut repejor bagajele și a ușchit-o peste Ocean" (starmania.ro). În Glosarul regional Argeș al lui D. Udrescu (1967), construcția apărea cu verbul în varianta fonetică a uschi ("Cum a văzut secerea bârligată că se dă la el, a uschit-o!") și cu explicația "a se face nevăzut, a dispărea, a o șterge, a chiuli". De la sensul "a fugi", se poate trece destul de ușor la "a face să dispară"; acest înțeles se
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
Dan Hăulică Caut un sunet, ca un vaier ce s-ar potrivi împrejurării, aprig și totuși respectuos față de inexorabilul rostindu-se într-o atare dispariție. Cum oare, înalt și vrednic de privit, cum se așternuse dintr-odată, fără apărare, sub secerea nemiloasă? La cele 9 capitole cîte îmi plăcuse a-i dedica, într-un mănunchi de Limpezimi, pe care, nu-s nici doi ani de atunci, i le atîrnam în cunună, se adaugă, iată, pentru a le împlini fatidic, o mișcare
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
îți propuin să citești primul amendament din constituția americană împreună cu establishment clause și free excersise clause 3)da, pt mine care nu șunt membru al biserici ortodoxe icoane nu are însemnătate religioasă. dar nu înseamnă că nu are semnificație. și secerea și ciocanul, si crucea arhangelului mihail și zvastica înseamnă ceva pt mine. pt mine icoana în școli înseamnă ‘discriminare’, iar eu, ca ne-membru al bisericii ortodoxe am fost discriminat de multe ori. dar trebuie să fi ne-ortodox, si
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
Ceva mai la vale, de la Dărmănești încolo, spre Pitești, lanuri întinse de grâne. Spicele coapte se leagănă ca sub vraja unui cântec. Cârduri de fete și flăcăi împânzesc deodată câmpul, secerând spicele și strângând recolta de pe toată holda în snopi. „Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade. Prepelița își ia puii și se duce; lanul scade, (...) Mai departe, lucrând iute, un flăcău și-o fată mare De tot snopul, își dau gingaș o furișă sărutare, Când o pasăre măiastră, peste
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Anamaria Botezatu, interpretă de muzică populară specifică zonei etnofolclorice sud moldovenească, tânără de doar douăzeci și șase de ani, seamănă întru totul, cu privire la biografia sa umană și artistică, snopului de in secerat odinioară, cu secerea, cu tot cu florile de câmp din lan, uimitor de gingașe și frumoase, întocmai de aceea că sunt ale câmpului și le îngrijește la sânul ei de mamă bună și eternă, natura! Nu-s mai frumoase florile de seră, asemenea în formă
ANAMARIA BOTEZATU, DESTINUL SNOPULUI DE IN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368426_a_369755]
-
Rostrul este lung de aproximativ 10-20 cm, cu 40-45 de dinți conici pe fiecare maxilar. Înotătoarea dorsală este înaltă, având o formă falciformă și ascuțită, situată la jumătatea corpului. Înotătoarele pectorale sunt scurte și late, de formă falciformă, similară unei secere. Înotătoarea caudală este concavă și prezintă o crestătură mediană bine marcată. Culoarea variază de la gri-albăstrui la brun pe partea dorsală, având o limită laterală distinctivă în forma literei "V", elipsoidală, foarte deschisă. De asemenea, prezintă o bandă pigmentată
PLAN NAȚIONAL din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283770]
-
se încurcau una pe cealaltă, ca roata cu frâna? Strămoșii noștri țărani erau harnici, au muncit și au petrecut în armonie. Eu am prins secerișul de grâu ce se desfășura după reguluile unui adevărat ritual. Biata mamă îl tăia cu secerea și-l făcea poloage, pe care eu le adunam pe o legătoare și le făceam snopi de grâu. Tatăl meu lega snopii și-i așeza în stive, cruciș, apoi îi încărca în căruță și-i căra la combina de treierat
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
în el o bucurie a întregii firi, care răspundea bătăilor inimii omului. Lupu simțea și el, ca toată firea, oboseala și în același timp deliciul și forța verii. Girezile de orz erau gata. Dincolo de ele, în valea celor doi peri, secerea grâului era în toiu. Mai erau și alte lanuri unde se pornise seceratul. La capătul unuia din ele trebuia să găsească pe acel tăcut și vrednic slujitor Sofronie Leca, pentru care începea să aibă deodată dragoste și prietinie. Leca prevăzuse
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un cântec, ca niciodată, și înălțase brațele, voind să cuprindă soarele. Buraticul tăcuse deodată, observându-l poate de pe frunza lui nevăzută. În tăcerea cuprinsurilor porni mormăitul depărtat al unei batoze. Își călăuzi din hățuri calul pe lângă grâie în care începuse secerea. Linii de secerători erau împânziți prin ploaia de lumină; se înălțau, se aplecau, făceau să strălucească instrumentele grațios curbate ca un craiu nou, agitau o clipă deasupra capului un mănunchiu de spice. O femeie stătea cu mâinile în șold și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
întinde mîinile; temeliile i se prăbușesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunați-vă pe el! Faceți-i cum a făcut și el! 16. Nimiciți cu desăvîrșire din Babilon pe cel ce seamănă, și pe cel ce mînuiește secerea la vremea secerișului! Înaintea săbiei nimicitorului, fiecare să se întoarcă la poporul său, fiecare să fugă spre țara lui. 17. Israel este o oaie rătăcită pe care au gonit-o leii; împăratul Asiriei a mîncat-o cel dintîi; și acesta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
aspru, un fel de hârâire dureroasă. Doctorul se întoarse spre el: —Ce vorbești, moșule? Cum seceră?... Bătrânul nu răspunse. Iar bătrâna, corogită, rezemându-se în coate, se târa, ca o râmă prin lanul fierbinte, prindea mănunchiuri și le tăia cu secerea sclipitoare. Când ne văzu, se opri și, așa cum era, în genunchi, aținti asupra noastră doi ochi triști și tulburi pe un obraz pământiu, zbârcit, chinuit ca o mască. —Ce faci acolo, mătușă? Și abia îi auzirăm răspunsul, gâfâit: — Ia, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Dar fata nu răspunse. Se hotărâse. Cu pași iuți se îndreptă la vale, spre colțul hudiții. Apucă la dreapta, prin umbra de cărbune a zidurilor; se întoarse; apoi începu a umbla încet. În jurul ei zgomotele ciudate ale nopții tremurau pretutindeni; secerea lunii printre nouri alburii se purta ca împinsă de o apă năprasnică, undeva, spre asfințit. Haia se oprea de câte ori un om se arăta în capătul uliții, venind din inima târgului. Apoi iar începea să umble domol; pe când necunoscutul înainta încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care semăna cu un fiu al omului, pe cap avea o cunună de aur, iar în mînă, o secere ascuțită. 15. Și un alt înger a ieșit din Templu, și striga cu glas tare Celui ce ședea pe nor: "Pune secerea Ta și seceră: pentru că a venit ceasul să seceri, și secerișul pămîntului este copt." 16. Atunci Cel ce ședea pe nor, și-a aruncat secerea pe pămînt. Și pămîntul a fost secerat. 17. Și din Templul care este în cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
a ieșit din Templu, și striga cu glas tare Celui ce ședea pe nor: "Pune secerea Ta și seceră: pentru că a venit ceasul să seceri, și secerișul pămîntului este copt." 16. Atunci Cel ce ședea pe nor, și-a aruncat secerea pe pămînt. Și pămîntul a fost secerat. 17. Și din Templul care este în cer a ieșit un alt înger, care avea și el un cosor ascuțit. 18. Și un alt înger, care avea stăpînire asupra focului, a ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1937 și începutul celui următor, am editat la Bârlad două ziare la Tipografia Grünberg din strada Regală. Apăreau bilunar și eram singurul lor proprietar, apariția asigurând‐o din abonamente făcute în special la țară în rândurile învățătorilor. Primul se numea „Secerea”, avea un caracter politic și era de orientare țărănist‐ democrată. Milita pentru difuzarea în masele țărănești a doctrinei politico‐ economice a dr. N. Lupu, pentru susținerea cauzei păturii țărănești sărace din care făceam și eu parte, fără nici un fel de avere
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
De la Academia Bârlădeană”. Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în art icolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și literatură „Ideea românească”. * Semănătorul Semenatorul, foaie septemanara, Bârladu, 27 septembrie 1870 -(26 mai 1874 și 23 mai - 19 septembrie 1876), 39x26 cm., Anual 12 lei, 30 de bani numărul. Tipografia Asociației “Unirea”. De la 3 ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s‐a și întâmplat” „Confirmându‐i spusele, un alt membru al „Academiei Bârlădene” - Romulus Boteanu, sub redacția căruia au apărut volumele „Bârladul odinioară și astăzi”, în articolul „Profesorul Gheorghe Ioniță” spune: „Mai târziu a editat la Bârlad o revistă politică „Secerea” și alta de cultură și literatură 195 „Ideea românească”. * Școala Bârlădeană Școala Bârlădeană din 1972 apare cu ocazia aniversării a 25 de ani a Republicii, culegere de texte ivite sub îngrijirea prof. C. Clisu, producții aparținând unor personalități de notorietate
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
111 Opinia Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
legat de dânsa, conferindu i titlul de membru onorariu.” Solemnitatea înmormântării s-a desfășurat a doua zi, 9 ianuarie 1932, iar Academia a fost reprezenta tă d e secretarul ei general G.Țițeica. Iată textul cuvântării rostite: „Întristată Adunare, Când secerea fatală a morții nemiloase taie p e ne așteptate firul unei vieți scumpe, sufletul e cuprins d eoda tă de adâncă și grozavă durere. În acele clipe mintea refuză să ʹnțeleagă, iar inima se strânge de jale. Numai încetul cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nefericită, se spânzură. Ion este un exponent al țărănimii, la care setea de pământ are efecte devastatoare. Tablourile de natură lipsesc din roman. Sunt prezente evenimentele din viața satului (nașterea pe câmp, unde copilașului i se taie cordonul ombilical cu secerea; nunta, ca un simplu ritual; moartea provocată de sinucidere; hora duminicală; muncile câmpului; tăierea porcului de Crăciun). Zugrăvind universul satului transilvănean la începutul secolului al XX-lea, romanul Ion a fost împărțit în două volume: Glasul pământului și Glasul iubirii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
paie pe care îl vâra mereu sub căldare, de săpunul cu sodă puternică cu care ne spăla cămășile... Era senină și resemnată văzând diferența dintre mâinile noastre, ale mele tinere, albe și îngrijite (fiindcă după ce intrasem la școală, furca, sapa, secerea, băligarul, țesala nu le mai atingeam), ale ei bătătorite și având culoarea pământului, cu noduri tari ca lemnul în podul palmei și cu pielea încrețită. "Uite, maică, zicea, nici nu pot să le mai întind bine"... Și încerca să le
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]