464 matches
-
ședințele de Guvern unde majoritatea "executivilor" sunt plini de voioșie molipsitoare când discută despre nivelul nostru de trai, greve, reducerea paturilor de spital ( Doamne-ajută Aceasta înseamnă: ori că nu mai avem atâția oameni bolnavi, ori că moartea a trecut la seceriș fără să mai aștepte compensarea medicamentelor). Așadar ei, crainicii, sunt cei care ne aduc în case veștile; rele, că bune erau doar pe vremea ceaușismului. Acum nimic nu mai e bine, totul a luat-o pe panta răului, deși Executivul
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
Nu privi în sus. Mai bine ascunde-te Sub birou și așteaptă, înfrigurat, acolo. El va veni, Câinele negru, cu botul roșu de sânge. Va zice: „Scoală-te, Domn al Sabiei și al Securii!” „Care sabie, care secure?” „Neînfrântele Unelte-ale Secerișului de Primăvară.” „Dar eu Sunt un copil blând, al lumii de asfalt și carton” „Scoală-te! Dincolo de carton e întotdeauna carne și sânge, sub asfalt Sunt oase de animale și oameni, orașe și sate în flăcări” Apoi cu limba lui
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
după vremuri, Iuane, Pe ce drumuri o să umbli prin două veacuri neliniștite? Încă mai umblu desculț, în buzunar cu sâmburi prăjiți Pe vatră, după ce pâinea din cuptor a fost scoasă, Și vă mai chem, anii mei, de unde sunteți, veniți, De după secerișuri, după cules, după otavă de coasă, Cât încă sufletul meu pe hotare cu snopii e Și mai sunt semne că vara lui Sânmihai se apropie! Hălăduiri Supus unor stăruitoare preocupări agreste, Ajung prin cartiere democrate uneori, Ca în literatura cu
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
România, între anii 1904 și 1916, a publicat, în celebra revistă „Folklore”, studii despre ouăle de Paști, obiceiuri legate de moarte și înmormântare, deochi și antidoturile lui, strigoi, fluturi și viermi de mătase, dracul în folclorul românesc, sărbătoarea cununii de la seceriș, semne românești pe blocurile de sare. Scrisorile sale către M. Gaster abundă în solicitări de informații pe teme din cele mai diverse: parastasul de 40 de zile, Paștele Blajinilor. M. Gaster a îndrumat-o consecvent, pentru că a văzut în ea
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
dai plânsul a o rouă. Mai ales la vârstele avansate, bogate în suferințe, ființa umană ar avea nevoie de roua divină a plânsului, mângâiere și poate cale spre mântuire. Într-un alt poem, ,Ceasul care nu apune", un peisaj de seceriș iminent, Lucian Blaga visează la căile pe care viitorul se apropie de noi. Rămânând de obicei ,incoruptibil distant", iată-l năpustindu-se asupră-ne, iată-l gata venit! În holda de grâu ce se coace în vară, sub basmul arborescent
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
Ca steagul «draco» fluturând În vânt, Balaur dac cu cap de lup flămând, De toți prădalnicii rămas nenfrânt ?! Purtat deasupra pletelor vânjoase Cu capul gol și pieptul larg deschis, Nu fu lăsat pe nici un câmp de luptă Dușmanului venit la seceriș. METOPĂ IV Ci apele sunt drumuri, nu hotare Când peste fluviu tot acelaș neam Sălășluia statornicit sub soare De rădăcini legat, vânjosul ram. Rătăcitoare ginți se Învârteau Jur Împrejur, germani, iasigi, sarmați Călătorind cum Îi aduse vântul În zale de
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
cunoscută în popor și sub denumirea de Amuțitul Cucului. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, inseamna ca vară va fi secetoasa. Pentru a fi sănătoși și avea spor în munca, în acest moment de început al secerișului, oamenii se încingeau peste sale cu tulpini de cicoare. Pentru a fi plăcute feciorilor, fetele se spălău pe cap, în această zi cu fiertura de iarbă mare. Pentru a scăpa de boli, fetele și nevestele se scăldau ritual în ape
24 iunie – Drăgaica sau Sânzienele [Corola-blog/BlogPost/93789_a_95081]
-
caracterul revoluționar al poeziei lui A. Toma? Ciorna răspunsului lui Cazimir umple opt pagini dintr-un carnet cu scoarțe cafenii și seamănă binișor cu un plan de lecție: invocă un șir interminabil de titluri (Va fi mai bine, Trăiască Comuna!, Secerișuri sfinte, Cîntul vieții, Cîntecul luntrașului, Avangardei, Șomaj, Solar, Acesta e cîntecul pîinii amare, Cînta o țesătoare, Marșul rezistenței, Răvaș din Ucraina, Imn păcii, Ne vine dreptatea, Sub razele vremilor noi, Flăcări pe culmi, Azi țara ta e casa ta, Azi
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
crâșmă să se-mbete și bate tu toate crâșmele și a treia zi, când l-au adus acasă, avea mațele peste el și mașina nu mai voia să pornească. de când mă știu, aceste grâne se coc numai în amurg. la seceriș, tulpinile lor sunt vinete, iar spicul e bolnav și mistic. ai zice că prin boabe tușește un tuberculos, într-atât sunt de tumefiate. pâinea însă e gustoasă, iar copiii o înfulecă iute. până la doisprezece ani, n-am văzut la ei
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
am trecut cu barca pe un lac, nu albastru, dar încărcat cu flori de lotus. Despre acestea voi povesti poate într-un episod viitor. În drumurile noastre am simțit adesea parfumul minunat al lanurilor de orez în pîrg. Se apropia secerișul, în nordul Vietnamului fiind strînse trei recolte pe an.
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
multe ori, locul nefiind departe de satul meu natal - dar degeaba. Într-un târziu, am cunoscut un nepot, aflat el însuși, acum, la vârsta bătrâneții. O viață petrecută, ca mai toți de pe-aici, în legea grâului. Era chiar vremea secerișului. Câmpul arăta ca o spinare de uriaș jerpelită; tarlale de grâu, tarlale de miriște, alte ierburi. Omul meu ia un spic în palmă și-l freacă. Apoi mi-l arată, întrebândumă dacă văd ceva. Dar tot el continuă: „Uite, pe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
vinului”, „Trăiește natural“, care se desfășoară în Munții Apuseni, „Turism ecvestru”, organizat la Vama în județul Suceava, sau „5 zile la Botiza“, în Maramureș. A.N.T.R.E.C. organizează în septembrie, la Praid, „Festivalul sarmalelor”, care se adaugă la cunoscutele manifestări „Festivalul secerișului“ sau „Festivalul păstrăvului“. A.N.T.R.E.C. va lansa în octombrie „Ghidul național al pensiunilor agroturistice“, care va cuprinde și un program al manifestărilor pe care le organizează pe parcursul anului viitor. ( A. M. G.) Magazin virtual Amatorii de drumeții au la dispoziție un
Agenda2004-33-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282773_a_284102]
-
Soarele, sursa vieții. În Irlanda există și azi obiceiul ca, în preajma datei de 1 mai, la marginea satelor să se plaseze astfel de discuri, simbolizând Soarele și Luna. În statul american Oklahoma, indienii practicau un joc asemănător fotbalului atunci când celebrau secerișul, meciurile fiind jucate de la răsărit la apus, imitând drumul Soarelui. Scopul partidei, de a deveni stăpân pe minge, avea ca semnificație cucerirea Soarelui, fapt care, raportat la seceriș, aduce fertilitatea câmpurilor. Noua Mecca Dacă aveți prilejul să faceți o vizită
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
În statul american Oklahoma, indienii practicau un joc asemănător fotbalului atunci când celebrau secerișul, meciurile fiind jucate de la răsărit la apus, imitând drumul Soarelui. Scopul partidei, de a deveni stăpân pe minge, avea ca semnificație cucerirea Soarelui, fapt care, raportat la seceriș, aduce fertilitatea câmpurilor. Noua Mecca Dacă aveți prilejul să faceți o vizită în Marea Britanie, nu ezitați să mergeți în localitatea Rugby. Aici, pe una din clădirile bătrânului colegiu, o placă de marmură, înzidită de aproape două veacuri, consemnează: „Această placă
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
o sută de metri, peste câteva minute îți arde picioarele... Coșmar pe șoseaua Timișoara-Arad Poate când a izbucnit, pe o suprafață limitată, acest incendiu putea să fie catalogat drept... foc de paie. Ulterior, chiar dacă ardea în principal ce rămăsese după seceriș, lucrurile nu mai puteau fi catalogate în acest fel. Atmosfera - așa cum a fost percepută în după-amiaza acelei zile de cei prezenți pe drumul național 69 Timișoara - Arad - a fost una de coșmar: de jur împrejur ardeau miriștile pe dealuri, luaseră
Agenda2004-30-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282673_a_284002]
-
creație a poetului traducătorul Antologiei, Tudor Dinu, în studiul introductiv, care oferă coordonatele esențiale pentru descifrarea personalității complexe a scriitorului cu rădăcini brăilene. Câteva poeme (ca în Amour-Amour) surprind imagini din „frumosul Bărăgan” și „câmpurile înmiresmate ale Valahiei la vremea secerișului. Căpițele se înalță ca niște cetăți de aur împrejmuite de marea de grâu și secerile fulgeră cu așa un avânt și așa o vigoare, încât, dacă ar fi noapte, iar nu zi, ar fi doborât până și stelele”. Cititorul român
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
cușca de unde plecase cu ceva timp în urmă. liniștiră și ei. Noaptea coborî înstelată peste clădirea Soarele îi încălzea aripile. De sus, câmpia se zărea înaltă și peste orașul ale cărui zgomote se auzeau până la mari depărtări. până departe. Începuse secerișul. În miezul zilei, coborî pe o * * * tarla unde combinele își croiseră primele brazde. Tot vecinii fură aceia care telefonaseră la spital Boabele de grâu risipite prin miriștea înaltă, îi potoliră după salvare. Când sanitarii se apropiară cu targa, foamea. Pepita
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
asta, împreună cu ciocanul, este simbolul comunismului [...] și, chiar și acest lan, care este cules cu mîna, cu luni de zile de întîrziere, este un simbol al comunismului. Și un simbol al comunismului sînt și eu: un inginer mecanic, folosit la secerișul cu mîna al grîului", vol. II, p. 213). În final, cartea cucerește prin calitatea ei de mărturie a unui timp încă neclar (autorul a fost combatant în cel de-al doilea război mondial și multe din întîmplările războiului, cu adevărat
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
deosebită din partea Bisericii, drept căpetenii ale apostolilor, care au contribuit la răspândirea Evangheliei în multe părți ale lumii. Pentru cei care mai păstrează datinile, Sfinții Petru și Pavel stau în Lună, iar sărbătoarea lor marchează miezul verii agrare și răstimpul secerișului. De asemenea, odată cu această sărbătoare apar licuricii, în popor spunându-se că aceștia vin în ajutorul celor rătăciți în pădure și îi îndrumează. În ziua de Sfinții Petru și Pavel cucul și privighetoarea încetează să mai cânte, scrie realitatea.net
Peste 260.000 de români îşi serbează, miercuri, onomastica de Sfinţii Petru şi Pavel () [Corola-journal/Journalistic/25940_a_27265]
-
preot la Biserică Sfântă Vineri Nouă din București. Tradiții pentru spor și sănătate POSTUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. În tradiția românească, sărbătoarea Sfinților Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare și începutul secerișului. Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile și în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioși, Sânpetru de vară mergea pe pamant fie singur, fie însoțit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie țărănești, fiind preocupat că orice
Postul SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Ce trebuie să facă pistruiații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23319_a_24644]
-
sau cultivați/titrați, cu alte cuvinte, același, în spațiul liturgic - sacerdotal sau cultic, în comunitatea academică sau universitară, în spațiul eclesiastic parohial sau călugăresc ori monahal, în ținutrurile urbane sau rurale, vrednic, veritabil și autentic slujitor în ogorul Domnului, unde secerișul este mult iar lucrătorii sunt puțini, în care este nevoie de plugari buni, care să are și să semene sămânța cea bună a Evangheliei în pământul cel desțelenit al sufletelor, minților și inimilor noastre, răsfirate, rătăcite, frământate și amestecate ori
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
Acasă > Poezie > Credință > SECERIȘ Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, n-ai zidit Tu oare Firea cea cuvântặtoare Când suflat-ai ĵn pặmânt Duhul meu din Duhu-Ți Sfânt Și L-ai pus apoi sặ
SECERIṢ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382258_a_383587]
-
ce secerặ din plin Duce ĵn hambar strặin. Doamne, cât de larg Ți-e șesul Și ce scump Ți-este alesul Cât de-adâncặ-i apă vieții Și ce rări Îți șanț drumeții Numai treierișul sfânt Se ĵntoarce ĵn Cuvânt. Referință Bibliografica: SECERIȘ / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SECERIṢ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382258_a_383587]