4 matches
-
României”, adoptat În aprilie 1994 de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sunt documente construite În acord cu logica neorealistă tipică a Războiului Rece și se centrează asupra amenințărilor de tip convențional la adresa securității naționale. Tematica naționalistă și cea secesionistă revin În actualitate la Începutul anilor ’90, accentuând necesitatea fundamentală a României de a-și consolida granițele naționale, Îndeosebi cele din vest - cu Ungaria, În condițiile În care Iugoslavia era pe cale de a deveni „butoiul cu pulbere” al Europei. Ca
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
româno-maghiară este semnat duminică 11 februarie de Szilágyi N. Sandor, intitulat Un separatism care nu separă, în care autorul încearcă să combată ideea că școlile cu predare în maghiară sunt un factor de separare cu ascunse intenții revizioniste sau/și secesioniste. Peste exact șase zile, în 27 februarie, un articol ciudat și premonitor își face loc în paginile ziarului, se intitula 30 de zile ratate, subintitulat sondaj de opinie, efectuat în comun de redactori ai ziarelor "Adevărul" și "Romaniai Magyar Szo
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
sau a prerafaelitismului serafic, muzical și platonizant (Ștefan Petică), dar și un simbolism cu note „socialiste”, așa-numitul „simbolism proletar” (reprezentat sporadic de Bacovia, Traian Demetrescu, Mihail Cruceanu, Andrei Naum, A. Toma), un postromantism heinian, baladesc și folclorizant, cu elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism nevrotic, interiorizat al Provinciei moldave. Nostalgia față de „vechea lume care dispare” se asociază cu expectația febrilă a unui viitor utopic, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
construiesc, și, ceea ce este important pentru noi, faptul că nucleul inițial era unul secesionisto-simbolisto-impresionist, ultimele două componente fiind reprezentative pentru ceea ce criticul numește "școală nouă": "La început era vorba de a grupa numai pe adepții școalei noi și a celei secesioniste, căci membrii fondatori ai societății erau mai toți foști elevi ai Münchenului. Aceasta ar fi alcătuit o bisericuță cam exclusivistă și A.S.R. Principesa României, n-a luat societatea sub înaltul și binevoitorul ei patronagiu decât cu condiția ca să-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]