6 matches
-
care face necesare numeroase alte elemente suplimentare pentru a-l justifica. Nu trebuie neglijate, arătau, de asemenea, alți autori, aspectele privind atașamentul și loialitatea față de țara în cauză, evitându-se, în acest fel, riscurile apariției unor tendințe și acțiuni separatiste / secesioniste. Pentru a răspunde preocupărilor legate de protecția persoanelor care aparțin minorităților, în cadrul Consiliului Europei a fost adoptat conceptul privind cooperarea transfrontalieră. Astfel, în Declarația șefilor de state și guverne de la Viena din octombrie 1993, s-au stipulat următoarele: "Crearea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
să renunțare la acesta și să se asocieze la un alt stat. Autodeterminarea, subliniază totodată H. Hannum, ridică însă o problemă delicată, și anume, faptul că, tendențios interpretată, ea riscă să încurajeze și să deschidă chiar apetitul pentru acțiuni separatiste / secesioniste. Potrivit Declarației Conferinței O.N.U. asupra drepturilor omului de la Viena din 1993, art. 2, par. 1, dreptul popoarelor la autodeterminare constă în posibilitatea acestora de a decide în mod liber statutul lor politic și juridic, modalitățile de dezvoltare economică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
româno-maghiară este semnat duminică 11 februarie de Szilágyi N. Sandor, intitulat Un separatism care nu separă, în care autorul încearcă să combată ideea că școlile cu predare în maghiară sunt un factor de separare cu ascunse intenții revizioniste sau/și secesioniste. Peste exact șase zile, în 27 februarie, un articol ciudat și premonitor își face loc în paginile ziarului, se intitula 30 de zile ratate, subintitulat sondaj de opinie, efectuat în comun de redactori ai ziarelor "Adevărul" și "Romaniai Magyar Szo
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
sau a prerafaelitismului serafic, muzical și platonizant (Ștefan Petică), dar și un simbolism cu note „socialiste”, așa-numitul „simbolism proletar” (reprezentat sporadic de Bacovia, Traian Demetrescu, Mihail Cruceanu, Andrei Naum, A. Toma), un postromantism heinian, baladesc și folclorizant, cu elemente „secesioniste” (Șt. O. Iosif) ș.a.m.d. Un simbolism „snob”, exterior și decorativ al cafenelei bucureștene, dar și un simbolism nevrotic, interiorizat al Provinciei moldave. Nostalgia față de „vechea lume care dispare” se asociază cu expectația febrilă a unui viitor utopic, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
României”, adoptat În aprilie 1994 de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) sunt documente construite În acord cu logica neorealistă tipică a Războiului Rece și se centrează asupra amenințărilor de tip convențional la adresa securității naționale. Tematica naționalistă și cea secesionistă revin În actualitate la Începutul anilor ’90, accentuând necesitatea fundamentală a României de a-și consolida granițele naționale, Îndeosebi cele din vest - cu Ungaria, În condițiile În care Iugoslavia era pe cale de a deveni „butoiul cu pulbere” al Europei. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
construiesc, și, ceea ce este important pentru noi, faptul că nucleul inițial era unul secesionisto-simbolisto-impresionist, ultimele două componente fiind reprezentative pentru ceea ce criticul numește "școală nouă": "La început era vorba de a grupa numai pe adepții școalei noi și a celei secesioniste, căci membrii fondatori ai societății erau mai toți foști elevi ai Münchenului. Aceasta ar fi alcătuit o bisericuță cam exclusivistă și A.S.R. Principesa României, n-a luat societatea sub înaltul și binevoitorul ei patronagiu decât cu condiția ca să-și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]