4,540 matches
-
două culori, în ineriorul cărora sunt prafuri-medicamente, precum antibioticele. A devenit unul din principalii furnizori de echipamente pentru majoritatea companiilor producătoare de medicamente. După 1990 a investit și în România unde a pus bazele a două fabrici, „Romcan” la Odorheiu Secuiesc, „Micron” la Cornu, Prahova, de componente de mare precizie pentru echipamente medicale, produse de compania sa, „Technophar”. La vârsta de 82 de ani a lansat romanul autobiografic, pe care îl numește cu modestie „Din viața unui om oarecare. Pagini de
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
51 Ana Sofian / p. 51 Dragnea Gabriel / p. 51 Nuța Istrate Gangan, Fort Lauderdale, Florida, SUA /p. 52 Cristian Neagu /p. 53 Georgia Miculescu, Timișoara /p. 54 Teodor Dume, București /p. 54 Mihaela Maravei, Constanța /p. 55 Mihaela Aionesei, Tg. Secuiesc /p. 55 Vali Nițu / p. 55 Paparuz Adrian, Zărnești /p. 56 Maria Oprea, Piatra Neamț /p. 57 Andrei A. Radu /p. 57 Ion Dragoș & Mioara Băluță / p. 58 Violeta Deminescu /p. 58 Vasile Hatos, Italia /p. 59 Valentina Becart, Iași /p.
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sumarul_nr_28_luna_noiembrie_viorela_codreanu_tiron_1385918033.html [Corola-blog/BlogPost/344504_a_345833]
-
cu pas domol Și pune, lângă telefon, Împăturit într-un tifon, Un șip de monopol. Lui Vodă ochii i s-aprind, Nu de la puiul aromind Se lasă dus, cuprins de vraja, Ci la împăturita glaja Privește el cu jind. - Ținutul Secuiesc primești? - O, Vodă, chiț de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela, Sau Hunor, tinerul acela Cu care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum, de-acum ei sunt bogați, Vor
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
ingrediente de cea mai înaltă calitate, după rețete tradiționale italiene. Cimbru vin cu sandwich-uri gourmet de-a dreptul decadente, iar Chef off the Grid propun sandwich-uri cubaneze, porchetta și costițe incredibile. Terminăm selecția personală cu un food truck din Odorheiul Secuiesc, Elemózsia, care servesc niște burgeri care o să vă lase cu gura apă, alături de sandwich-uri gourmet cum n-ați mai gustat până acum. Iar pe lângă programul de mâncat, băut, și iar mâncat, festivalul organizează și o masă specială cu Chef Foa
Ce facem în weekend la Street Food Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/13037/ce-facem-in-weekend-la-street-food-festival [Corola-blog/BlogPost/100299_a_101591]
-
oameni care se diferă la un punct dat dorește să aibă regulile proprii, să trăiască cum dorește”, mi-a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
părintească, tradițiile, credința strămoșească și memoria identitară înseamnă patriotism, o calitate a românului, nu extremism! Am luptat (și luptăm) cu hungaromania, cu hungaro-secuimea și cu lăcomia ei, ca să nu se lățească, precum o obrăznicie de neiertat, în numele așa-zisului Ținut Secuiesc. Nu vrem sfintele locuri ale Ardealului devenite un Absurdistan al secolului 21, într-o Românie la răscruce, așa cum ar dori internaționaliștii papricașului. Am luptat împotriva schimbării străzii Călărași cu Kossuth, ucigașul românilor la 1848-1849, și am câștigat, a dublării străzilor
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
dat mâna cu cei zguduiți de ambiții imperiale, de refacerea Ungariei Mari sub coroana Sfântului Ștefan. Un vis care nu se va mai împlini vreodată. Am dat în vileag acele scenarii rocambolești, arătând că, sub chipul doritului așa-zis Ținut Secuiesc, se ascunde cosmetizata, defuncta, de tristă amintire, Regiune Autonomă Maghiară, cadoul lui Stalin făcut maghiarilor. Am luptat (și luptăm) împotriva celor care dau vârtos cu târnăcopul la temelia Statului național, unitar român, împotriva celor încremeniți într-un moment al Evului
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
și au incitat la separatism teritorial! Ați auzit, cumva, vreodată, că indivizii ăștia au fost dați pe mâna legii, deoarece au încălcat Constituția, Legea fundamentală a țării, comițând fapte interzise de lege, dorind visatul separatism teritorial al așa-zisului Ținut Secuiesc, pe criterii etnice? Au fost sancționați ei pentru defăimarea țării? Nu au fost deranjați! Așa că ei au înțeles că e liber la hulire! Ar fi unul dintre argumentele care ne-au aruncat, din 1990 încoace, în luptă pe baricada interesului
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
deschidere i-a aparținut prof. Antonia Bodea, președinta cenaclului, care a salutat cenacliștii și oaspeții veniți din țară: Ana Munteanu Drăghici (Sighișoara), Gina Moldovan (jud. Mureș), Vasile Cocarcea și Andrei Calcea (Orhei - Rep. Moldova), Viorica Popescu (Brașov), Mihaela Antonesei (Târgu Secuiesc), Petru Lechințan (Târnăveni), Doina Drăguț (Craiova), Marinela Proeteasa (Slatina), Cristian Harnău (Iași), Mircea Dorin Istrate (Târgu Mureș). Al. Florin Țene, presedintele național al LSR, a prezentat un succint raport de activitate a deceniului scurs de la înființarea organizației, vorbind despre cele
LA CENACLUL LITERAR ARTUR SILVESTRI S-AU SĂRBĂTORIT 10 ANI DE EXISTENȚĂ A LSR [ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1475312726.html [Corola-blog/BlogPost/382367_a_383696]
-
Hitter, Paul Leș, Zsolt Madarassy, Emil Pop, Ioan Pop, Zamfir Șomcutean, Tiberiu Toth și Victor Mihalca. Expoziția a ajuns în Baia Mare după ce a fost găzduită de Primăria Sibiu, urmând ca în continuare să fie itinerată la Oradea, Bistrița și Odorheiu Secuiesc. La vernisaj au luat cuvântul dr. ing. Maftei Leșan, șeful Ocolului Silvic Municipal Baia Mare, viceprimarul Călin Bota, sosit la primărie tot din domeniul forestier, ing. Alin Câmpan, șeful Inspecției Regim Silvic Maramureș și fotograful Victor Mihalca. "Fiecare fotografie este o
CINCI PORTRETE MARAMUREŞENE de ANCA GOJA în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Cinci_portrete_maramuresene.html [Corola-blog/BlogPost/350797_a_352126]
-
al României, de tristă amintire.. a fost invitat de udmr (sic), la comemorarea a 100 și ceva de ani de la moartea câtorva grupuri de secui, în Harghita. Acesta, a dat binețe în limba maghiară, iar locul era împânzit de steaguri secuiești și ungare, pe teritoriul statului român suveran, unitar și indivizibil pe care acesta îl reprezenta.. unde imnul ungariei (sic), a fost cântat de o fanfara, iar imnul ROMÂNIEI a fost redat pe un display înregistrat . Până într-acolo s-a
DESCENTRALIZAREA ROMÂNIEI, SAU ULTIMII PAȘI SPRE DESFIINȚAREA EI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486707629.html [Corola-blog/BlogPost/367492_a_368821]
-
din ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii sau federalizări, în România intră în joc întreaga Transilvania, nicidecum „Ținutul Secuiesc”. Transilvănenii constituie o populație multinațională, care toată trăiește în bună colaborare și într-ajutorare. Numai românul din Valahia sau Moldova cere fratelui bani pe brânza oferită, potrivit zicalei. În Transilvania frate este și vecinul în nevoie care capătă toată solicitudinea
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
ocupă 60% din suprafața județului, care are 6.639 kmp (2,8% din teritoriul României) și o populație de 342.000 locuitori conform recensământului din 2002. Orașele, cu un număr mic de locuitori, sunt Miercurea Ciuc ca reședință de județ, Odorheiu Secuiesc, Băile Tușnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița și Vlăhița. Județul Harghita este apreciat și pentru monumente istorice. Mănăstirea franciscană și biserica romano-catolică din Șumuleu Ciuc, reconstruită în anul 1804 în stil baroc, are una din cele mai mari instalații
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
are 6.639 kmp (2,8% din teritoriul României) și o populație de 342.000 locuitori conform recensământului din 2002. Orașele, cu un număr mic de locuitori, sunt Miercurea Ciuc ca reședință de județ, Odorheiu Secuiesc, Băile Tușnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Toplița și Vlăhița. Județul Harghita este apreciat și pentru monumente istorice. Mănăstirea franciscană și biserica romano-catolică din Șumuleu Ciuc, reconstruită în anul 1804 în stil baroc, are una din cele mai mari instalații de orgă din Ardeal. La Șumuleu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
sec. XVI, așteaptă vizitatori pe tot parcursul anului. Județul are resurse imense de lemn, ceea ce explică răspândirea bisericilor din lemn, ca cea din Tulgheș, construită în anul 1813. Sunt cunoscute și forja din Vlăhița din anul 1860, Muzeele din Odorheiu Secuiesc, Cristuru-Secuiesc și Gheorgheni, biserica din Săcel pe a cărei clopotniță se află inscripția „pe aici a trecut luminatul dascăl Gheorghe Lazăr în anul 1806″. Potențialul turistic al județului rezidă și în cele circa 2.000 de izvoare de ape minerale
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
județul avea 222.000 locuitori, ceea ce-l situează printre județele mici ale României. Acest caracter este compensat prin bogăția naturală, frumusețea peisajului, amintirile istorice. Județul are în componență 5 localități urbane, municipiile Sfântu Gheorghe ca reședință de județ și Târgu Secuiesc, și 3 orașe: Covasna, Baraolt și Întorsura Buzăului. Aproximativ jumătate din populație trăiește în zona urbană. Zona rurală cuprinde 33 de comune și 122 de sate. Municipiul Sfântu Gheorghe este situat pe malul drept al Oltului, la 30 km de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
sau Sânzieni. Biserica cea mai vestită este cea din Ghelința în stil gotic, cu fresca din Evul Mediu. Frumusețile naturii adăpostesc o faună foarte bogată și variată. Din secolul al XVII-lea a început integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, scaunele secuiești au fost supuse germanizării și recatolicizării, primul proces fiind fără succes. Perioada dualistă austro-ungară (1867-1918) și interbelică a însemnat pentru aceste ținuturi perioada modernizării și a urbanizării, care a fost continuată forțat în epoca comunistă. La 1 Decembrie 1918, odată cu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
care le va reaminti că muzica a făcut întotdeauna posibilă descoperirea reciprocă a culturilor și ideilor. Iubitorii de muzică de calitate vor avea ocazia să vizioneze un program concentrat, cuprinzând 15 concerte în 4 zile, susținute la Miercurea Ciuc, Lăzarea, Odorheiu Secuiesc și Șumuleu-Ciuc Orchestra barocă a festivalului, care se formează ad-hoc și reunește muzicieni din țară și din străinătate, sub conducerea artistică a violonistei germane Ulrike Titze, cofondatoare a Orchestrei Baroce Dresda, va susține, în acest an, un concert special alături de
Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc: 14-17 iulie 2016 by http://uzp.org.ro/festivalul-de-muzica-veche-miercurea-ciuc-14-17-iulie-2016/ [Corola-blog/BlogPost/94337_a_95629]
-
înainte și după intrarea armatei române (în Ardeal - nn). Amintim câteva dintre acestea : au demontat 16 tunuri ungurești din Cetățuia Clujului cu care secuii vroiau să iasă în întâmpinarea armatelor române; la Dej au demontat 6 tunuri; au cutreierat tranșeele secuiești făcând rapoarte și spionaj; au adus documente secrete din Budapesta; au reușit să pună mâna pe arhivele profesorului Apathi; au scăpat pe mulți români condamnați la moarte în Ungaria; pentru Conferința de pace au furnizat acte de mare preț pentru
Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari by http://uzp.org.ro/biroul-de-informatii-al-sectiei-militare-din-transilvania-si-rolul-sau-in-campania-pentru-apararea-romaniei-mari/ [Corola-blog/BlogPost/93941_a_95233]
-
1, București Anul fondării 1991 COD POSTAL:011179 Tel:021 224.26.51-3/120, Fax: 021 224.26.47 Nr.75, din 28.05.2012 COMUNICATUL ASOCIAȚIEI NAȚIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” În legătură cu înhumarea rămășițelor lui Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” își exprimă indignarea și îngrijorarea față de acțiunile autorităților din Ungaria conjugate cu cele ale unor lideri locali, reprezentanți ai autorităților locale, privind intenția agresivă de a înhuma la Odorheiu Secuiesc, rămășițele lui Nyiro Jozsef
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comunicatul_asociatiei_nationale_cultu_stefan_lucian_muresanu_1340038120.html [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
Nyiro Jozsef la Odorheiu Secuiesc Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” își exprimă indignarea și îngrijorarea față de acțiunile autorităților din Ungaria conjugate cu cele ale unor lideri locali, reprezentanți ai autorităților locale, privind intenția agresivă de a înhuma la Odorheiu Secuiesc, rămășițele lui Nyiro Jozsef. Membrii Asociației noastre, care își consacră timpul și efortul păstrării memoriei eroice a poporului român, conservării cimitirelor și operelor comemorative de război, consideră ofensatoare această acțiune desfășurată pe teritoriul nostru național, cu implicarea directă a Parlamentului
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comunicatul_asociatiei_nationale_cultu_stefan_lucian_muresanu_1340038120.html [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
Moisei, în numele miilor de refugiați români și în numele tuturor militarilor români căzuți pentru eliberarea Ardealului de Nord-Vest. Suntem solidari cu poziția Guvernului României de a stopa această încercare ofensatoare și ne-europeană a Parlamentului Ungar și a primăriei din Odorheiu Secuiesc, de a cinsti memoria unui personaj reprobabil, pe care orice societate civilizată îl dezavuează. Sperăm, de asemenea, că Ungaria va înțelege în cele din urmă că politica de forță și cea a faptului împlinit pe teritoriul altui stat este neavenită
COMUNICATUL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR „REGINA MARIA” de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Comunicatul_asociatiei_nationale_cultu_stefan_lucian_muresanu_1340038120.html [Corola-blog/BlogPost/357546_a_358875]
-
Azi despre primăvară cu dragoste” - eseu CATEGORIA 14-18 ani Premiul l (ex.aequo): Cioban Sebastian Virgil, Luduș (Mureș), pentru lucarea „ Când trecutul ripostează” - proză Muntean Alexandra, Tg.Mureș, pentru lucrarea „Simfonie în verde” - acuarelă Premiul ll : Burdulea Ilinca Laura, Odorheiu Secuiesc (Harghita), pentru lucrarea „Primăvara ne lingea ca un pechinez pe față, pe mâini” - eseu Premiul lll : Stanciu Liviu Costin, Rm.Vâlcea (Vâlcea), pentru lucrarea „Povestea unui vis spulberat” - proză Mențiune (ex.aequo): Moldovan Sonia Nadine, Tg.Mureș, pentru lucrarea „ Când
REZULTATELE CONCURSULUI PENTRU TROFEUL ARIPI DE PRIMĂVARĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1462525088.html [Corola-blog/BlogPost/380695_a_382024]
-
în acest caiet. Regret foarte mult că va veni clipa despărțirii, n-am să pot uita momentele petrecute împreună! Eu, cu această ocazie îți doresc multă fericire și mult noroc în viață! Cu mult drag, Angela Lic. Industrial Loc. Tg. Secuiesc Jud. Covasna Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (97-98) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1012, Anul III, 08 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DEŞERTUL DE CATIFEA (97-98) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_97_98_costel_zagan_1381258784.html [Corola-blog/BlogPost/352374_a_353703]
-
pe scaune 6. Brăila, Patinoar artificial acoperit - inaugurat în dec. 2008, cap. 600 locuri 7. Cârța, Patinoar artificial acoperit - finalizat și inaugurat 9 ianuarie 2012, cap. 300-400 loc 8. Buzău, Patinoar „Ice Magic” artificial acoperit - cca. 360 locuri 9. Tg. Secuiesc, Patinoar artificial descoperit (în construcție) - funcțional, stâlpii de susținere ai clădirii sunt montați 10. Tg. Mureș, Patinoar Artificial acoperit - cap. aprox. 2000 loc., în construcție, structura montată, nefuncțional Toate arenele prezentate au dimensiunile 60m/30m, 1800 metri pătrați, dimensiuni obligatorii
Top 10 patinoare, România – ianuarie 2012 by http://balabanesti.net/2012/01/21/top-10-patinoare-romania-%e2%80%93-ianuarie-2012/ [Corola-blog/BlogPost/339957_a_341286]