54 matches
-
-i căutare a obiectului: "Timp matematic și timp solar... câtă meditație încape în aceste două calificative! Dacă aș fi filosof și aș opera cu concepte de mare suprafață, m-aș așeza ca poetul, lângă «uriașa roată a lumii», acolo unde «seculii se torc»". Pe când, dacă ar fi fost fizician ar fi vorbit, în cazul timpului solar, "despre ionizarea atmosferei prin lumină, despre difracția luminii la trecerea ei prin două medii cu densitate diferită." Care au drept hotar o linie magică... Acest
De la Charlottenlund la Mogoșoaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13864_a_15189]
-
cât prin ape tainic rătăcise Ritmic bătut de dalta verde fin, Câte valuri leneș biruise Săltând mai pur de spumele lor plin... Priveam tăcut minunea întinsă pe nisip, Desăvârșit prin vremuri tăiat de valuri chip; Și ascultând nemărginitele chemări Când seculi îndărăt pe gânduri numeri, Eu mări vedeam, de mult învinse mări, Surpate-n arcul orgolioșilor tăi umeri. (august 1961, Vama) P.S.: Nu-i rău, nu-i rău... - vorba lui Nero, în criza lui de nebunie: Qualis artifex pereo!...
Ființa care spune nu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11458_a_12783]
-
Dostoievski (T. Szabó); Receptarea lui Dostoiesvki în Franța la începutul secolului al XXI (S. Ollivier); Dialogul lui A. Remizov cu F. Dostoievski (S. Doțenko); Rescrierea subiectului din Crimă și pedepsă în literatura rusă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea - începutul seculului XX (D. Magomedova); Visul lui Oblomov și Visul unui om ridicol - Veacul de aur (A.Molnár), Dublul lui F. Dostoievski: un dialog creator cu E.T.A.Hoffmann (G.Schennikov), Nemții și cultura germană în publicistica lui F. Dostoievski (M. Swiderska
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
stagiul complet de cotizare (28 de ani în cazul lor), cu începere din februarie 2006 ele pot beneficia - la cerere - de pensie anticipată parțială sau, respectiv, pensie anticipată (dacă stagiul de cotizare realizat este de cel puțin 38 de ani). Seculi Ovidiu, Timișoara. Din câte am putut vedea pe teren, se efectuează în continuare lucrări de reparații pe diverse artere din oraș. Reclamații sau sesizările privind activitatea Poliției trebuie adresate conducerii acesteia. Otescu Marian, Timișoara. Redacția vă mulțumește din suflet pentru
Agenda2003-23-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281099_a_282428]
-
Moșiu, inginer 18. Ionuț Petru Franț, medic 19. Luminița Roxana Botușan, profesor 20. Pavel Dehelean, profesor 21. Ion Bălășoiu, inginer 22. Daniela Reisz, medic 23. Horia Sabin Vermeșan, medic primar 24. Marioara Șiclovan, economistă 25. Marius Moraru, inginer 26. Gheorghe Seculi, economist 27. Adelina Larissa Tîrziu, medic 28. Ioan Barbu, tehnician 29. Pătru Cojocaru, profesor 30. Daniel Florin Cimponeriu, economist 31. Alina Magdalena Chiș, economist 32. Cornelia Moș, jurist 33. Doina Cotrău, economist Partidul Ecologist Român 1. Nicolae Diminescu, profesor 2
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Paștelui și despre corul îngerilor, este posibil ca autorul să trimită la Johann Georg Hagelgans, Sphaera coelestis mystica (1739). În fine, când Wagner și Faust polemizează despre „al vremurilor duh” (Geist der Zeiten), versurile trimit la conceptul hegelian Zeitgeist / genius seculi, atât de dezbătut în epocă și ironizat de Herder: „Este el un geniu, un demon? sau un strigoi, un înviat din vechi morminte?, ori poate e o suflare de vânt cu sunet de seducătoare harpă eoliană?”. Obosit de toate aceste
În biblioteca lui Faust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2679_a_4004]
-
George Stoianov, Andrei Mihai Banciu, Aleksandra Maletici, Sorina Prelucan și Oana Topală de la Universitatea de Vest, Anca Milea-Hâldan, Valeria Mocanu și Noemi Meszaros de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Florentina Anica Botezatu, Enikö Denderle, Paula Barac, Diana Anca Seculi, Teodora Okolisan, Mircea Dan Georgescu, Carina Herbei și Nicoleta Tieregan de la Universitatea Tibiscus, Cristina Mihaela Nagy și Anca Reghina Mareș de la Universitatea „Mihai Eminescu”, Cosmin Nicolae Totoștean și Adriana Ioana Bebeșelea-Sterp de la Universitatea „Ioan Slavici”. Toți aceștia au fost recompensați
Agenda2005-51-05-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284522_a_285851]
-
pe noi?” - un fel de nu ne fac ei pe noi al zilelor noastre - din Deșteptarea României, cântarea Revoluției de la 1848, cu versurile mult mai sentențioase ale actualului imn („N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,/ Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;/ Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,/ Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!”) sau cu Anul 1840 al lui Alexandrescu („Ici umbre de noroade le vezi ocârmuite/ De umbra unor pravili călcate
Tinerețea lui Alecsandri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5303_a_6628]
-
prin atmosfera familiară, intimă chiar, pe care o degajă următoarele versuri din Anatolida; înțelegi ireversibil că înaintașii au intuit corect drumul străbătut de către generațiile ce i-au succedat: "Să-și imagine omul la ce grad ar ajunge/ Progresul în doi seculi și cei ce au să vie;/ Ci fără preștiință sau fără prevedere/ Ce-ar fi cînd atmosfera dodată s-ar aprinde/ În general incendiu și cataclism de flăcări/ Ar arde ș-ar reduce progresul în cenușă?" Pentru un minim confort
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
pitici peltici, cu geaca jegoasă pă ei, în loc de anterie, fir-ar să fie... * Corupția de azi nu mai are pamfletarii de altădată. Nu știu dacă la unguri, în prezent, în trecut, existau călimări de mare calibru ca la noi în seculul 19, nemaivorbind de vechii cronicari, condiția pe-atunci fiind doar ca stăpânul neapărat s-o fi mierlit... (la urma urmei și Tacitus pățea la fel)... Dar ce face Cucoana noastră, Limba română?... Să luăm corupția, nu foarte mare, corupția de
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
două veacuri. Face, de asemenea, o croazieră vizionară printre “stelele-versuri”, deci, precum romanticii, tentează DEMIURGIA DINAMICĂ, opusă complet oțiozității-pasivității demiurgice (“demiurgul bolnav”, “demiurgul cel leneș”, “demiurgul cel rău”, “Dumnezeu e mort!”), despre care vorbesc blazatele filosofii modern/moderniste, ai ultimilor “seculi”, dintru Kali Yuga (“Pășește singur printre versurile - pulbere de stele,/Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci din piatră” - cf. Era poetului). Elisabeta Iosif, cu seninătate, îl invită, pe cititor, să treacă, din orbitoarea lumină a
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
perioadă bizantina din anul 324 cînd împăratul Constantin fondează Constantinopole(Istambul) drept capitală a Imperiului Român de Est sau Bizantin. în Iordania comunitatea creștină era dezvoltată de mai mult timp, Pella fiind centrul de refugiu al creștinilor persecutați în Romă seculului I. Din secolul IV, creștinismul fiind și aici acceptat, șunt ridicate biserici și capele, multe din ele pe vechile temple păgîne. în secolele VI și VII scade numărul populației din cauza flagelului din 542 și a invaziei sasaniene din 614, dar
IORDANIA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343985_a_345314]
-
construcția unei serii de temple cu minunate sculpturi în inima Indiei, regiune cunoscută acum sub numele Madhya Pradesh. Aceste glorioase temple, numărând 20 existente încă din totalul de 85 aparținând dinastiei Chandellas, au fost aparent pierdute pentru posteritate până la mijlocul seculului al XIX-lea, când, în 1838, inginerul Ț. S. Burt, căpitan în armată britanică, redescoperă extraordinarul complex de temple, mărturie a creativității, a fuziunii omului cu Creatorul. Micul și obscurul sat Khajuraho aflat în inima Indiei - căci despre el este
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
prezent“ ca „posibil timp reversibil“, trăirea sentimentului „luciferic“ de a ritma cosmosul, bineînțeles, într-un misteric / inițiatic „timp universal“ al muzicii sferelor etc.: «Presupuind lumea redusă la un bob de rouă și raporturile de timp, la o picătură de vreme, seculii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, și în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri [...]. În ce nefinire microscopică s-ar pierde milioanele de infuzorii ale acelor cercetători, în
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
Cruți Cristian Publicat în: Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Scentul de nous ce fin e ! Trecut prin sema, în fine, Lovit de ziduri infime, Îl văd : serafim e! Lumea-n aripi îi parvine, Tulpini de seculi par vine Prin care azi curge UN sine În EU , -ulcior ce de vin e. Din vin divin, el devine Un fatal văz-auz din ruine. Căutări prelungi,beduine, Pe noi meleaguri deschise, Aduc noime la guri închise, Le-aștern. Și
OMILIE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346905_a_348234]
-
-mi vorbească cu milă si patos,... V. OMILIE, de Cruți Cristian , publicat în Ediția nr. 1061 din 26 noiembrie 2013. Trecut prin sema, în fine, Lovit de ziduri infime, Îl văd : serafim e! Lumea-n aripi îi parvine, Tulpini de seculi par vine Prin care azi curge UN sine În EU , -ulcior ce de vin e. Din vin divin, el devine Un fatal văz-auz din ruine. Căutări prelungi,beduine, Pe noi meleaguri deschise, Aduc noime la guri închise, Le-aștern. Și
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
prin soma în fine? Scentul de nous ce fin e! Iar ... Citește mai mult Scentul de nous ce fin e !Trecut prin sema, în fine,Lovit de ziduri infime,Îl văd : serafim e!Lumea-n aripi îi parvine,Tulpini de seculi par vinePrin care azi curge UN sineîn EU , -ulcior ce de vin e.Din vin divin, el devineUn fatal văz-auz din ruine.Căutări prelungi,beduine,Pe noi meleaguri deschise,Aduc noime la guri închise,Le-aștern. Și pragul dezis e
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
se declama în contra deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul și cu pasiunile acelei aglomerațiuni de individe cari populau salele cluburilor. Geniul uman era condamnat; știința și esperiența seculelor era nesocotită, desprețuită; divinitatea era pusă în joc. A nu fi clubist era a nu fi onest, integru, liberal, patriot; pretutindeni și în tot locul clubiștii nu vedeau decât comploturi, corupție, imoralitate. Oameni de rând, oameni cari n-aveau nici un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
folos este cu atât mai însemnat cu cât el înlesnește orice studiu pozitiv, luminând sfera oricării cercetări practice și speciale. Ce este universitatea? Este instituția care păstrează întregi diversele sfere speciale de cunoștințe ce constituiesc cultura generală a epocii. În seculul nostru, mai ales în cea din urmă jumătate a lui, aceste sfere s-au înmulțit și dezvoltat într-un chip uimitor. Științele exacte, numite în genere naturale, au făcut progrese enorme. Minunatele descoperiri asupra căldurii, electricității, luminii și sunetului și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d-lor Rosetti brătianu pentru a se naționaliza o figură ce se venerează de către tot românul. 312 {EminescuOpXIII 313} În fine, spre a nu-și dezminți năravurile, vameșii și fariseii au turburat spiritul ce reînviază între noi după mai mulți seculi de repaus și l-au privat de contactul entuziast al tutor românilor, adoratori ai săi. [12 iunie 1883] ["MAI LESNE SE TORC... "] Mai lesne se torc puzderiile, pe cari cineva le are în cap în loc de creieri, decum se toarce cânepa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
eternitatea fără margini nu este orice bucată de timp, oricât de mare sau oricât de mică, numai o clipă suspendată? Și iată cum. Presupuind lumea redusă la un bob de rouă și raporturile de timp, la o picătură de vreme, seculii din istoria acestei lumi microscopice ar fi clipite, și în aceste clipite oamenii ar lucra tot atâta și ar cugeta tot atâta ca în evii noștri - evii lor pentru ei ar fi tot atât de lungi ca pentru noi ai noștri. In
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
i supără și aceasta, însă lor nu le va fi nimica. Fiindcă ei nu se află printre maghiari, ci printre români, lor tot li s-au lasat supremația faptică peste majoritatea teritorului unde sunt. Privilegiele de care s-au bucurat seculi întregi le-au dat avere și intelegință multă față de foștii lor eloți și cu ajutorul acestor factori le este asigurată puterea și în viitor. Ca toate lucrurile ce nu au de bază dreptatea nici chiar ecuitatea însă, nici reformele introduse în fundul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
încă și azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă, după atâția seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hotărască condițiile și să precizeze garanțiele mai bine decum a făcut tratatul și convenția din Paris. România trebuie constituită nu numai în profitul națiunii române, dar încă și pentru avantagiul reciproc al Europei întregi. După ce broșura face istoricul a doi seculi și mai bine asupra neutralităței Elveției și al Belgiei din acest secol și probează că neutralitatea acestor țări au fost fondată în condițiuni analoage cu a României, ea arată că, deși încă de la 1648 s-a recunoscut prin pacea de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuib și adăpost pentru tot felul de burueni și mărăcini netrebnici. În scurt, pe când alte popoare se silesc pe întrecute a pune în grabnică aplicare nouăle descoperiri realizate pe terenul pomăritului, poporul nostru continuă a rămâne sclavul obiceiurilor ruginite de seculi. Este adevărat, în multe din comunele noastre vedem grădini gemând, ca să zicem așa, sub povara pomilor, cari însă nu aduc mai nici un profit curat. Pentru ce? Pentru că țăranii nu-i știu cultiva. Pomii fiind îndeobște prea grămădiți și astfel neavând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]