15 matches
-
Turciei este considerată un prilej pentru o dezbatere preliminară, însă acest lucru arată că există dubii care, cel puțin, justifică această dezbatere. Dezbaterea ar cuprinde întrebări precum: dacă Turcia poate fi considerată parte din Europa, din punct de vedere geografic, dacă secularitatea se datorează doar armatei care o monitorizează, dacă ar fi înțelept ca granițele UE să se întindă până în Kurdistanul irakian și dacă, din cauza enormei sale mase demografice, aderarea Turciei ar distruge echilibrul UE. De asemenea, există obligația nenegociabilă de a respecta
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
1988, consiliul de stat a stabilit că crucifixul nu este doar un simbol creștin, ci că are și o valoare nelegată de acea religie anume. Consiliul de stat italian, exprimându-și opinia din nou în 2006, a specificat faptul că principiul secularității statului nu poate ignora identitatea culturală și civilizația unui popor. Cu întrebarea noastră, am dorit să subliniem cel mai laic aspect al acestei chestiuni, nu în ultimul rând evidențiind faptul că următorul pas ar putea fi chiar aducerea în instanța
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
stabilit și sunt supuse violențelor nediscriminatorii, numai deoarece cred în Hristos. Totuși, problema merge mult mai departe. În afară de atacurile recente, sunt atacate și credința creștină și manifestările acesteia chiar în Europa, de multe ori sub pretextul coruperii unor concepte precum secularitatea și neutralitatea statelor și instituțiilor. În această privință, trebuie să deplâng atacurile recente asupra oficierii slujbei catolice în Barcelona și solicit guvernului spaniol și instituțiilor europene să condamne și să combată atmosfera creștinofobă care pare a se intensifica. Cei care
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
de viață consacrată. Can. 712 - Rămânând neschimbate dispozițiile cann. 598-601, constituțiile să stabilească legămintele sacre prin care sunt asumate sfaturile evanghelice în institut și să determine obligațiile pe care le produc aceste legăminte, respectându-se întotdeauna în modul de viață secularitatea proprie a institutului. Can. 713 - § 1. Membrii acestor institute își manifestă și își exercită consacrarea în activitatea apostolică și, asemenea unui ferment, se străduiesc să pătrundă toate realitățile cu spiritul evanghelic, pentru consolidarea și dezvoltarea Trupului lui Cristos. § 2. Membrii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
de viață consacrată. Can. 712 - Rămânând neschimbate dispozițiile cann. 598-601, constituțiile să stabilească legămintele sacre prin care sunt asumate sfaturile evanghelice în institut și să determine obligațiile pe care le produc aceste legăminte, respectându-se întotdeauna în modul de viață secularitatea proprie a institutului. Can. 713 - § 1. Membrii acestor institute își manifestă și își exercită consacrarea în activitatea apostolică și, asemenea unui ferment, se străduiesc să pătrundă toate realitățile cu spiritul evanghelic, pentru consolidarea și dezvoltarea Trupului lui Cristos. § 2. Membrii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. În România sunt recunoscute oficial 18 culte religioase. Biserica Ortodoxă Română este principala instituție religioasă din România. Ea este o biserică autocefală, ce se află în comuniune cu celelalte
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat în articolul 29 din Constituția României, alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice, indiferent de convingerile religioase sau părerile despre lume și viață pe care le au. Cultele religioase sunt autonome față de stat
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
homosexualitate era moartea. Revoluționarii francezi au fost primii care au abolit pedeapsa cu moartea pentru așa-zisele crime fără victime, respectiv sodomie, blasfemie, erezie și vrăjitorie. Ulterior, în majoritatea statelor occidentale, pedeapsa cu moartea pentru sodomie a fost abolită, pe măsură ce secularitatea statului se întărea, iar legislația se elibera treptat de influența preceptelor religioase. În Franța, în secolul al XVIII-lea, sodomia era încă teoretic o infracțiune capitală, și au existat câteva cazuri de sodomie în care inculpații au fost executați. Totuși
Contact sexual anal () [Corola-website/Science/314230_a_315559]
-
conform principiului libertății credințelor religioase, libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, Ungaria nu are nicio religie națională; totuși în constituția țării se pot găsi referiri la tradițiile creștine ale statului. Respectând principiul de secularitate, autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. După recensământul din anul 2011 reiese că majoritatea maghiarilor (54.6%) au legături cu un cult, 43.9% s-au declarat ireligioși (nefiind afiliați niciunui cult), iar 1,5
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
în România se desfășoară conform principiului libertății credințelor religioase, principiu enunțat la "articolul 29 din Constituția României", alături de libertatea gândirii și a opiniilor. Chiar dacă nu se definește explicit ca stat laic, România nu are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. Biserica Ortodoxă Română este instituția religioasă din România cu cel mai mare număr de credincioși. Biserica Ortodoxă, cu tradiții de aproape două milenii, are rădăcini adânci în domeniul cultural
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
păstreze «regula Evangheliei» în mănăstiri, și să extindă cumva aceasta către laicat (un eșec de care nu puțini umaniști creștini au fost conștienți), ceea ce a creat un vacuum moral”1. Această mentalitate, cu pretinse legitimități teologice, a consacrat conceptul de „secularitate” în experiența bidimensională al lumii: ca „timp” (saeculum) și „spațiu” (dominium)2. Ajunși în acest punct, putem reflecta din nou asupra relației dintre desacralizare și secularizare. Deși istoria Europei sincronizează aceste fenomene, ele nu se acoperă, nici nu se justifică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de toate celelalte, bazată pe o solidaritate organică și care este caracterizată de sacru. Contrastant cu segmentul social este organul social, o comunitate dependentă de alte comunități și de propria diviziune a muncii, bazată pe solidaritate organică și caracterizată de secularitate. Așa cum Tönnies vede istoria civilizației ca extinderea gesellschaft în detrimentul gemeinschaft, Durkheim vede extensia organului social în detrimentul segmentului social. În lucrarea lui Tönnies se observă c( o comunitate s-ar baza pe o (n(elegere (mp(rt((it( de toți membrii
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cele două eroisme, o legătură care permite parcurgerea în sens invers, reconstruirea și unificarea cursului istoriei evreilor pe termen lung. Ea amintește acordurile elaborate de sioniștii laici între Israelul biblic și Israelul modern, între caracterul religios al noii patrii și secularitatea ei, revendicată în modul în care și-o reprezentau fondatorii. Cultul soldaților morți în luptă echivalează cu patriotismul, în timp ce discursul despre suferință și doliul importate de supraviețuitori și de imigranții din țările musulmane sunt împinse la periferia socială și culturală
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
laicizare" sau "secularizare", anumite aspecte fundamentale ale vieții sociale fuseseră dezlegate de contextul religios: filozofia, științele naturale, medicina, dreptul, statul, arta și cultura. Deveniseră laice, "seculare", deci independente, autonome, supuse propriilor legi. La început, în planul faptelor, secularizarea urmărea doar "secularitatea", laicitatea, autonomia, independența față de dominația religioasă a Bisericii, fără distrugerea religiei. Nu în mod necesar un "secularism" ideologic, nu ireligiozitatea argumentată în teorie sau doar trăită practic. Totuși, din perspectiva unei asemenea dezvoltări se impune cu tot mai mare evidență
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cea mai eficace, vehiculează multe dedesubturi economice, culturale ș.a.m.d.). Se ajunsese la principiul - care era exact contrariul tradiției europene anterioare - a unei unități de tip hai să zicem cultural. Europa era un continent, repet, care se articula cu secularitatea, iar cultura e prin excelență o formă rafinată și organizată a timpului. Cum spunea Malraux (nu e el extraordinar, repet totuși): Pînă la urmă, pentru mine, cultura e ceea ce subzistă înlăuntrul morții, ceea ce rezistă morții." Nu moare, cum mor celelalte
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]