14 matches
-
Am ucis prima ființă vie la vârsta de 5 ani. Era un porumbel alb, prins de o pisică. Mama îl recuperase. Cum tata era plecat, mi-a înmânat mie o securice, m-a trimis la lemnar să tai pasărea cu aripi franțe. Știam cum se face dar... cum să o fac? Tremuram tot, simțeam toporelul greu în mână firava, simțeam zvâcnirea sângelui, bătaia inimii porumbelului în cealaltă mână. A fost ultima
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
zarea prin deschizătura pleoapelor. Eu tăiasem pungă, si toti ochii se rostogoleau în afară. I-am dus mamei porumbelul, triumfator. Am rămas doar cu felicitările mamei, cu bucuria din ochii ei. La câteva zile, încercând să tai o sârmă cu securicea, mi-am retezat buricul degetului mare pe la jumatea unghiei. Se mai ținea doar în piele. Inițial nu m-am speriat, nici n-am plâns. Am privit fascinat cum se rostogolesc sferele mici de sânge până când m-a izbit ideea că
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
dona ceva, lunar, din puținul pe care-l avem, să te susținem? Omule, cât te-am așteptat, credeam că nu mai vii! Abia atunci, Robert Turcescu va putea să spună din nou că e jurnalist. Până atunci, e doar un securici pomanagiu", a scris Dragoș Pătraru pe blogul său, loc unde puteți găsi postarea integrală.
Dragoș Pătraru, despre Robert Turcescu: A fost un ziarist bun, dar și-a trădat publicul by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102045_a_103337]
-
din satele Batoți, Bistrețu, Devesel (reședința), Dunărea Mică, Scăpău și Tismana. Devesel provine probabil din slavă (sârbă) = "devet selo" = nouă sate. Etimologia este susținută de existența unui număr de nouă sate/cătune: Mileni, Bistrețu, Chilia, Tismana, Batoți, Dunărea Mică, Scăpău, Securicea (Atârnați) și vatra comunei — Devesel. O altă ipoteză ar fi proveniența din traco-illiră = (a) devesi = a risipi, a dispărea; derivat — deveseală. Comuna Devesel este situată în partea de sud-vest a județului Mehedinți, pe malul stâng al Dunării, în partea de
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
o singură sală de clasă și adăpostea atât copii din satul Devesel cât și pe cei din satul Chilia. Din 1949-1951 datează noul local de școală, care între timp și-a mărit foarte mult spațiul de școlarizare. În Scăpău și Securicea primul local de scoală se ridică în același timp cu Primăria, adică în anul 1906. Scăpăul își mărește spațiul de școlarizare abia în 1964 când se construiește noul corp de clădire. Școlile de pe raza comunei Devesel au avut atât perioade
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
corn, cu o tehnologie de prelucrare manuală, originală. Tehnica pieptănarilor din zona Transilvaniei folosește focul pentru Îndreptatul cornului. După ce cornul a fost Încălzit În foc, ținut cu un clește lung este băgat În tipare pentru Îndreptare. Despicau cornul cu o securice numită bărdiță după care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
primul rând trebuiau să isprăvească prășitul „deal doilea” la porumbul de la Poarta Lipovei. Bărbatu-său plecase cu vitele la cireadă iar feciorii, Gheorghe și Ion își așteptau mama în curte, cu sapele pregătite. Gheorghe își pusese la brâu și o securice, Marița pusese merinde pentru prânzul de dimineață de pe ogor și ieșiră tustrei pe poartă. Ajunși la locul de unde scoseseră cioata de formă ciudată, văzură două vițe de rădăcini. groase ce puteau să fie făcute ori ghioage, ori doi pari pentru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril Kirică. Toader Jora. Doamna Dafina a lui Istrati Vodă. Iani Hadâmbul. Condrea. Securice. Grumază armașul. Ștefan Roșca, fata lui Basarabu. Cornarschie, pisăr leșesc. Nicula visternicul. Mihai Șindilă. Moisă Aprodul. Păcurar Aprodul. Matei-Chiriță. Vasilie Apostol. Dănilă. Artenie. Cornea. Gașpar Callié, ceasornicar franțuz. Ferul, piatra, lemnul să putrezească și să se râsipească, iar trupurile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
stare de spiritualitate somatizată, poezia rămâne și superba diversiune prin care ne acceptăm precaritatea. Își urlă Ghilgamesh spre ceruri mânia nu după căderea vreunui imperiu, ci după moartea prietenului. Cântecul lui abia dacă ia din mers câte o comparație (Enkidu - «securice atârnând la șoldul meu»// «veșmânt al meu de sărbătoare» etc.); dar tonalitatea elegiacă a acestuia improașcă din toate cuvintele o emoție gălăgioasă ca o rană deschisă. Între timp, palatele Mesopotamiei au redevenit pământ. A rămas doar acest formidabil cântec, mai
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
aceea, care bătuse pentru dânsul, a contenit. O clipă Culi închide ochii. Rânjește strâmb. Își smuncește din cap pălăria și o aruncă. C-o atenție prefăcută și cu mișcări înfiorate, caută sub fân și sub moartă, în fundul săniei. A tras securicea pe care o poartă de obicei acolo. Nana Floarea nu mai are răsuflet; feciorul ei a ajuns acum pentru dânsa numai spaimă. — Ce faci năcăjitule? Lume bună, lume dragă! strigă ea, văzând pe prietinii de la Braniște apărând pe o cărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se duse la Murgu, ca să-i mântuie cel puțin suferințile. Îi puse împușcătura în ureche; îl privi o clipă țintă și-și șterse fruntea de sudoare rece. Se întoarse apoi cătră cal, lepădă arma și făcu semn spre cer cu securicea. Era un semn spre cer, spre pădure, spre necunoscutul care-l copleșea. Începeau iar să roiască fulgi, înțepându-i ochii. Opintindu-se din toată puterea, zvârli securicea în sus, ca o ultimă înfruntare și decădere desăvârșită. Fierul descrisese o parabolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Se întoarse apoi cătră cal, lepădă arma și făcu semn spre cer cu securicea. Era un semn spre cer, spre pădure, spre necunoscutul care-l copleșea. Începeau iar să roiască fulgi, înțepându-i ochii. Opintindu-se din toată puterea, zvârli securicea în sus, ca o ultimă înfruntare și decădere desăvârșită. Fierul descrisese o parabolă și căzu într-o tufă de smeură. Cei doi vecini călări erau aproape de acel punct. Își struniră caii, poprindu-i năprasnic. De sub tufă, izbucnise un iepuroi balan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de pe calul căzut. Toate s-au făcut întocmai, după legea nevoii acelui ceas. Bătrâna, moarta și pruncul au coborât cu badea Toma la drumul deschis al văii. Traian a ajutat lui Culi să se aburce în spatele iepei. Să caut și securicea... și-a adus aminte Traian. Culi Ursake s-a prins cu ghiarele de el. C-un fel de taină: — Ba tu s-o leși, Trăiane. Securea nu se mai găsește; nici trebuie căutată. Paznicul cel tânăr a tăcut și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
apropiat și experiența sa de jandarm bătrân l-a făcut să se mire de performanța lui Vizanti care intrase cu tot cu cap În locașul scormonit. A concluzionat că pământul era afânat, s-a aplecat și a Început să sape cu lama securicii (un vechi topor pierdut sau lăsat de nemții aflați În retragere) și după câteva zeci de secunde s-a oprit brusc pentru că securea nu mai săpa și lama sa a scos un sunet metalic. Aici nu-i lucru curat! Dacă
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]