2,487 matches
-
În însemnările zilnice discută despre trebuințe viscerale, despre înclinațiile pederaste. Cade un văl și criticii, profitând de destăinuirile sale, s-au încumetat să privească din altă perspectivă Moartea la Veneția . Transpare evident o legătură între frumosul Tadzio, care exercită o seducție la care nu se poate opune și junii chelneri din jurnal, cu trupuri de efebi, fascinanți în virilitatea lor, fie ea nedescotorosită de vulgaritate. Dacă nu subscriu la obiecția că T.M. n-ar fi în apele sale când folosește autoironia
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
mod convenabil. Cultura poetului, superioară talentului propriu-zis, se vede nu numai din bogatele referințe livrești, ci și din eleganța retro a versului, din consistența și ușoara ironie a discursului liric. Deși în Folfa apar destule note polemice la adresa postmodernismului literar (,seducția minții a deconstruit vezi bine omul a mâncat lumea", ,risc zeflemeaua anatema papilor postmoderniști amenda sectoristului"), Nicolae Coande îmi pare un postmodern tipic prin aceea că își recunoaște și își înglobează predecesorii. Fără a fi relativist și a deconstrui marile
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
un anume echilibru suveran a întreținut desfășurarea momentelor Concertului în re minor de Mozart; în plus, cultura stilistică, cultura sunetului, și-a dat mâna cu experiența, cu înțelepciunea unei comunicări ce devine captivantă, devine de-a dreptul seducătoare. Este o seducție pe care maestrul o induce în mod special în relația cu tânăra generație a melomanilor ce pătrund în acești ani în sala de concert. Simfonia a 2-a de Beethoven a fost definită în spațiul de afirmare a vitalității geniului
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
la figurat. Ba chiar aflăm din materialul de presă că scenariul propriu-zis a avut o existență de sine stătătoare pînă a deveni film, cunoscut la vremea aceea ca "scenariu fără titlu momentan". Regizorul Roger Kumble (cunoscut publicului nostru pentru Tentația seducției - versiunea modernizată, banalizată, vulgarizată a Legăturilor periculoase) brodează în cheie umoristică pe o temă de actualitate, zic unii: cît de greu este să-ți găsești perechea potrivită în zilele noastre, în era super-comunicării devenită paradoxal (ori poate că nu) și
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
Parcurgerea Uitării a lui George Banu nu este doar actul lecturii și transferul ei filosofic. Este un soi de provocare cu capcane: poți pricepe că jocul te prinde, ca, poate prea de-vreme, uitarea îți dă tîrcoale și-și încearcă seducția. "Uitarea pri-mejduieste carieră oricărui actor. Și totuși, un actor care uită re-gaseste sentimentul primejdiei în teatru și revalorizează teamă pe care o naște orice fragilitate". E toamnă la București.
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
obiect. Un gen de ascet al rațiunii de iluministă factură (nec plus ultra), căruia i-ar veni greu, dacă nu de-a dreptul cu neputință, a se apropia de poezie pe calea contactului nemijlocit, emoțional, care ar disprețui verbul frumos, seducția stilistică, cozeria impenitent divagantă, în măsură a cristaliza în eseu. Și cu toate acestea, în pofida profilului său cu indenegabile trăsături raționalizante, Șerban "cel Rău" se află în siajul criticii "impresioniste" a lui E. Lovinescu și a emulilor mai tineri ai
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
mult cunoscuta percepere a emoțiilor din Grand Hôtel "Victoria Română, "văz mult și simț monstruos", la "se bea mult și se mănâncă enorm", de unde "fantasma voracității" ca expresie teribilă a realismului promovat de Caragiale în scrisul său. Și, în sfârșit, seducția operei caragialiene, raționamentele acceptării sau neacceptării stilului, revoltele, conformismele, revelațiile scrierilor unui om care gustă vehemența negației. Totul - fundal substanțialei analize provocate de întrebarea de fond a prefeței, privind echilibrul proporțiilor disproporționate al personajelor lui Caragiale. Desigur, există în acest
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
fi bănuită Tia Șerbănescu, dar de cochetărie în nici un caz. Ca Spirache în Titanic vals, această scriitoare strigă: "nu mă publicați". Rolul editorului e imens și informația că jurnalul a apărut la insistențele Adinei Kenereș spune foarte mult. De unde atunci seducția pe care o exercită această carte în care propriul autor nu crede? Pentru că de seducție e vorba și oricît de indecent ar suna aceste cuvinte supradimensionate, nu cred că trebuie să ne ferim de un cuvînt care va sta pe
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
această scriitoare strigă: "nu mă publicați". Rolul editorului e imens și informația că jurnalul a apărut la insistențele Adinei Kenereș spune foarte mult. De unde atunci seducția pe care o exercită această carte în care propriul autor nu crede? Pentru că de seducție e vorba și oricît de indecent ar suna aceste cuvinte supradimensionate, nu cred că trebuie să ne ferim de un cuvînt care va sta pe buzele tuturor celor care vor citi această carte frumoasă. în primul rînd trebuie spus că
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
el să cunoască gîndurile slugilor, ale căror acțiuni vor fi astfel previzibile, pe când supușii să nu afle intențiile domnului. Deși cerînd autoritate, nicăieri nu vom găsi în Învățături... îndemnul la folosirea terorii ca mijloc de stăpînire: din contră, Neagoe preferă seducția, vorbele frumoase, cadourile, lauda, pedeapsa educativă, ferindu-se să rănească, pentru că "se întristează inima și se vatămă ca o rană, că inima omului iaste ca sticla, decii sticla, deaca să sparge, cu ce o vei mai cîrpi?". Societatea - deși strict
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
au schimbat în Timișoara între anii '40 (copilăria lui Ioan Holender) și anii '60 (propria mea copilărie timișoreană). Citind paginile lui Holender am recunoscut locurile și obiceiurile din primii mei ani de viață. Faimosul Corso își păstrase neștirbită puterea de seducție pentru timișoreni. Părinții mei se aflau printre cei care ieșeau să se plimbe și să se întîlnească cu prietenii pe Corso sau pe noile faleze ale Begăi. La fel ca în vremea copilului Holender, distracția preferată a copiilor din anii
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
tentaculele - vă amintiți, desigur, acest pasaj mult citat din Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Blecher. Îl invoc aici ca pe un ecou literar subiectiv stârnit de perspectiva intertextuală adoptată de Floarea Țuțuianu în poeziile sale reunite selectiv în Arta Seducției, volum apărut în septembrie anul acesta la Editura Vinea. Astfel, ființele care se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea însăși o polifonie de glasuri, unele din registrul înalt, erudit, altele din cel
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
concretă. Este o poezie care redescoperă prospețimea percepției pencilinsoniene, cu apropierile ei surprinzătoare, "suprarealiste". Poeta americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile inefabilului. Arta Seducției se constituie într-un avatar post-derridean al poeziei practicate de Emily Dickinson, crucială pentru perspectiva poetei românce fiind conștiința faptului că "Il n'y a pas dehors texte": "Nu trupul, nu sufletul, ci sexul din inima cuvântului meu este punctul
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
ci sexul din inima cuvântului meu este punctul meu forte", spune autoarea în Câinele meu sufletul. Poeme precum Seximoronul sau Requiem atestă același lucru: textualizarea trupului și sexualizarea textului. Nu întâmplător volumul de față își ia titlul de la poezia Arta seducției: "...Vine cineva mă frunzărește și pleacă. Vine altcineva/ Mă calcă-n picioare și-așteaptă. Ultimul venit/ este și cel dintâi care:/ Își pune degetul pe limbă și mă despică/ Filă cu filă: numai cuvinte rasate cu glezna subțire/ Vede-n
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
50 -'60, poeziile trebuie că se detașau net de creațiile vremii, ștrangulate de presiunile extraesteticului. Citite astăzi, în fața unei generații pretențioase și educate în școala lui N. Stănescu, M. Sorescu, M. Cărtărescu etc., mai găsesc totuși o anume putere de seducție. Unele poezii pot convinge și această generație: Ca într-un ascensor zănatic, Amintirile, Umbra, N-am să te iert, Desen în lut, E trupul tău, Pasărea, Rond de noapte. "Noaptea, străzile se fac neasemuite femei/ adormite pe pieptul orașului./ O
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
literatura universală pe un loc pe care nu-l avusese niciodată. Piesa are doar trei personaje: domnișoara Iulia fiica contelui; Jean valetul; și Cristina bucătăreasa. Scena o bucătărie. În noaptea de Sînziene, domnișoara Iulia, aristocrată, cu o mare putere de seducție se amuză să răpească bucătăresei logodnicul și i se dă acestuia, urmînd de aici o serie de complicații." În fragmente nu am intervenit deloc, deși tentația de a pune măcar virgulele la locul lor mi-am stăpînit-o cu greu. Halucinante
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
nu o mai putea împrospăta. Ca iubitor de frumusețe, împăratul ajunsese la concluzia că frumusețea nu dispare niciodată, chiar dacă ea apare de obicei în stare de nedesăvârșire. Întâlnind asemenea "capodopere fragmentare", Hadrian simțise mereu nevoia să le completeze. Cum inclusiv seducția devenise plictisitoare, împăratul luase, efemer și experimental, calea desfrâului. Înnoirea și auto-provocarea intervine atunci când Hadrian descoperă în sine un Pygmalion, un constructor de frumusețe; experiența supremă este degustată prin intermediul tânărului Antinous: nu este vorba, însă, despre o simplă relație de
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
expertiza spiritualistă? "Des Essaintes reprezintă neputința de a accede la stadiul etic, neputința depășirii esteticului. Chiar și cochetăriile sale cu sfera teologic-religioasă, frunzărirea vechilor tomuri ale literatuirii ecleziastice nu sînt decît estetizarea unor experiențe sau a unor teze de credință". Seducția pe care o exercită acest rafinat crepuscular este, în realitate, cea a demonului estetic în a cărui captivitate a intrat și care se pronunță prin intermediul său. Cînturile lui Maldoror sînt puse în relație cu apocrifele biblice, cu discursurile necanonice, cu
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
în mod ciudat destul de ocolit, deși lasă loc unor cercetări care pot fi extrem de interesante, tocmai pentu că subiectul e interesant și cu implicații mai ample decît ar părea la prima vedere. Stilul în care e scrisă cartea mizează pe seducția cititorului. Nu e folosit un limbaj tehnic propriu-zis ci, mai degrabă, o parafrază în limbajul comun de astăzi pentru a explica termenii învechiți. Evident, este un merit al cărții, dar, într-un anume sens, și o lipsă pentru că se simte
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
de fondul său tragic, acest spectacol are o anumită putere de fascinație, chiar dacă ea se manifestă în registrul de jos, în acela al instinctelor. Există în el o forță a gregarității și o vocație a dezordinii care exercită o irepresibilă seducție. Văzută de la distanță și suspendînd pentru o clipă orice criteriu moral, această acțiune colectivă are și o expresivitate spontană. Ea reușește să dea trăirilor coordonate noi. Transformă tensiunea în oroare, și privirea în halucinație. La cealaltă extremă, demonstrațiile sindicale și
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
totdeauna, În USA. De acum Încolo, În aceeași ființă sălășluiesc armonios savantul (gândind și scriind În limbile franceză și engleză), cu scriitorul de limbă română. În câteva interviuri oferite unor reviste franceze și românești, Mircea Eliade motiva admirabil puterea de seducție pe care o are lexicul limbii În care s-a născut, propunându-i parcă instinctiv, revelatoriu, nuanțele adecvate În comunicarea așteptată. Noi vedem aici atât Înzestrare genetică, precum și cultivarea meticuloasă, trudnică a gândului despărțitor pentru a obține finalități de prestigiu
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
o emanație a unui "blestem" inițial care depășește explicațiile curente, care desfide logica. "Imparțialitatea" observatorului ce dorește a aplica un scrupul "științific" cedează în fața unei erupții iraționale, a sentimentelor reprimate ce-și iau revanșa sub chipul unui resentiment incontrolabil, devastator: "Seducția demersului etic al romancierei stă, probabil, în cadrul pe care îl trasează și în care încorsetează cuplul, astfel încît protagoniștii să ilustreze magistral un posibil blestem sub care asocierea lor se află. Lina și Rim, Elena și Drăgănescu, Ada și Maxențiu
Despre Hortensia Papadat-Bengescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15195_a_16520]
-
subiecte comode, iar istoria concepțiilor occidentale despre moartea voluntară pe care cititorul român o are astăzi în față e poate cea mai bună dovadă. Aflată undeva la jumătatea distanței între o analiză de tip academic și una care mizează pe seducția unui public mai larg, Istoria sinuciderii reconstituie un trecut pe care documentele s-au străduit aproape întotdeauna să-l oculteze. Cartea are ceva din tactica unui roman polițist. Georges Minois "vînează" orice informație referitoare la subiect, alcătuiește chiar, cu inevitabile
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
de case strîmbe, strecurîndu-se pe străduțe înguste-înguste, tot atît de bine culoare meschine din interioarele locuințelor protagoniștilor. Scena devine brusc mult prea mică atunci cînd cei cinci pretendenți intră cîntînd la cîte un instrument muzical, folosit ca ultimă armă de seducție - fluier, chitară, cinel, trombon, acordeon. Formează ad-hoc o mică orchestră, un cvintet ce interpretează o serenadă, o modalitate, alta (a cîta?) de a o cîștiga pe nehotărîta Agafia Tihonovna. Inocentă, seducătoare și chiar îndrăgostită de toți cei cinci bărbați. Dar
Cvintet de bărbați pentru o fată bătrînă și tare nehotărîtă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13423_a_14748]
-
Marthei Bibescu nu este o replică dată literaturii ( la care conduce lectura "jurnalului" Marucăi Cantacuzino Enescu, observ eu), ci este o reacție mai degrabă revendicată de la spiritul literaturii, culturii și artei. A știut să pună în valoare distincția naturaleții, irezistibila seducție a Marthei Bibescu, spiritul ei febril, gândirea originală, din perspectiva cărților și a vieții.
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]