27 matches
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
sunt cel mai frecvent tip de mișcări la nivelul intestinului subțire. Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu care vine În contact. Scheletotopic ficatul corespunde anterior ultimelor 7 coaste, iar posterior ultimelor trei vertebre toracale. Ficatul este suspendat de peretele abdominal anterior și diafragm prin patru falduri peritoneale-ligamentul falciform, coronar și două ligamente triunghiulare (fig.I.1). SEGMENTAȚIE Anatomia chirurgicală este definită prin arhitectura hepatică În relație cu distribuția intrahepatică a venelor (supra)hepatice și pediculilor glisonieni (portali). Distribuția intrahepatică a venei porte determină sistematizarea segmentelor hepatice. Segmentația hepatică este independentă de morfologia hepatică clasică. Distribuția elementelor Elemente
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
peritoneale-ligamentul falciform, coronar și două ligamente triunghiulare (fig.I.1). SEGMENTAȚIE Anatomia chirurgicală este definită prin arhitectura hepatică În relație cu distribuția intrahepatică a venelor (supra)hepatice și pediculilor glisonieni (portali). Distribuția intrahepatică a venei porte determină sistematizarea segmentelor hepatice. Segmentația hepatică este independentă de morfologia hepatică clasică. Distribuția elementelor Elemente de chirurgie hepato-bilio-pancreatică 15 veno-portale este terminală. Cheia anatomiei hepatice este reprezentată de Înțelegerea Întrepătrunderii elementelor venoase portale și suprahepatice. Ficatul este divizat prin patru fisuri (trei fisuri principale Ț
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
gastrică, iar în partea distală conține pediculul hepatic, numit și ligamentul hepato-duodenal. Concepția anatomică modernă permite disocierea ficatului în teritorii distincte, independente unele de altele, ceea ce constituie baza anatomică a hepatectomiilor. ANATOMIA FUNCȚIONALĂ În anatomia funcțională a ficatului se descrie segmentația hepatică ce se bazează pe distribuția pediculilor portali și topografia venelor hepatice. Segmentația descrisă de C. Couinaud are cea mai largă accepțiune, cuprinde 8 segmente, care sunt teritorii de parenchim cu pediculi vasculari și biliari perfect individualizați [5]. Delimitarea anatomic-funcțională
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
anatomică modernă permite disocierea ficatului în teritorii distincte, independente unele de altele, ceea ce constituie baza anatomică a hepatectomiilor. ANATOMIA FUNCȚIONALĂ În anatomia funcțională a ficatului se descrie segmentația hepatică ce se bazează pe distribuția pediculilor portali și topografia venelor hepatice. Segmentația descrisă de C. Couinaud are cea mai largă accepțiune, cuprinde 8 segmente, care sunt teritorii de parenchim cu pediculi vasculari și biliari perfect individualizați [5]. Delimitarea anatomic-funcțională între ficatul drept și cel stâng nu este cea clasică, corespunzătoare ligamentului falciform
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
lungă de circa 8 cm abordează ficatul la nivelul hilului, fiind elementul anatomic situat cel mai posterior la nivelul pediculului hepatic. În hil se bifurcă dând cele două trunchiuri drept și stâng, care irigă fiecare hemificat corespunzător. Distribuția intrahepatică respectă segmentația ficatului, constituind împreună cu canalul biliar și arborizația arterială pediculul glissonian, deoarece prelungirile capsulei Glisson învelesc elementele vasculo-biliare ce pătrund și ies din ficat la nivelul hilului. În afara trunchiului portal principal mai există venele porte accesorii care ajung la ficat prin
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92123_a_92618]
-
corectă de scanare, cu monitorizarea concentrației substanței de contrast în aorta abdominală, respectiv artera hepatică, cu respectarea fazelor vasculare, secțiuni subțiri și reconstrucții multiplanare. Examinarea angioCT ajută la identificarea diverselor variante anatomice sau anomalii vasculare. Recunoașterea și identificarea corectă a segmentației hepatice de către radiolog face ca acesta să ofere chirurgului informații care sa permită rezecții hepatice limitate, cu prezervarea la maximum a parenchimului hepatic funcțional. Imagistul intervenționist, prin tehnicile de ablație percutană sau transarterială poate temporiza evoluția bolii în vederea unui eventual
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Anton () [Corola-publishinghouse/Science/92132_a_92627]
-
DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronală, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagită, varice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronală, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagită, varice
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronală, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagită, varice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială, coronală, sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori, esofagită, varice
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 1 lună 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
obstrucției arterei mezenterice superioare - Cunoașterea principiilor agioplastiei cu balon și a utilizării stent-urilor în cazul stenozelor de la nivelul arterei mezenterice superioare 1.8. Ficatul - Capacitatea de a recunoaște și de a localiza o leziune focală la nivel hepatic pe baza segmentației ficatului și a vaselor (venele hepatice,vena portă, vena cavă inferioară) - Capacitatea de a descrie caracteristicile unui chist biliar tipic, pe baza ultrasonografiei, examenului CT sau IRM - Capacitatea de a descrie un chist hidatic și de a-l încadra în
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 1 lună 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore) 1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie) 2. Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: - segmentația pulmonară - regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal 3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
obstrucției arterei mezenterice superioare - Cunoașterea principiilor agioplastiei cu balon și a utilizării stent-urilor în cazul stenozelor de la nivelul arterei mezenterice superioare 1.8. Ficatul - Capacitatea de a recunoaște și de a localiza o leziune focală la nivel hepatic pe baza segmentației ficatului și a vaselor (venele hepatice,vena portă, vena cavă inferioară) - Capacitatea de a descrie caracteristicile unui chist biliar tipic, pe baza ultrasonografiei, examenului CT sau IRM - Capacitatea de a descrie un chist hidatic și de a-l încadra în
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
supt. Cavitățile nazale sunt contopite într-o singură nară ("monorinie"), ce se deschide în afară pe fața dorsală și mediană a capului. Au craniul incomplet (lipsește regiunea occipitală) din care motiv sunt denumite și "hemicraniate". Corda dorsală este persistentă, iar segmentația ei este abia indicată, vertebrele nefiind încă individualizate. Scheletul este exclusiv cartilaginos la ciclostomi și, în parte, osificat la ostracodermi, la care s-a dezvoltat și un puternic schelet extern, de origine dermică. Branhiile sunt de origine endodermică, de unde li
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
din care motiv sunt denumite și "hemicraniate". Cel de al doilea arc visceral nu este transformat în fălci (maxilare). De la lipsa fălcilor li se trage și numele de "agnatostomi". Coarda dorsală este persistentă (se păstrează în tot timpul vieții), iar segmentația ei este abia indicată, vertebrele nefiind încă individualizate (vertebrele sunt lipsite de corp și reduse adesea la câțiva noduli cartilaginoși, neuniți între ei). Înotătoarele perechi (pectorale și ventrale) la formele actuale lipsesc complet, de asemenea și centurile, acestea din urmă
Agnate () [Corola-website/Science/307456_a_308785]
-
care au înflorit în mările calde de mică adâncime, în Ordovician și Permian, 460 - 248 de milioane de ani. Ei au dispărut în perioada Permian-Triasică cu 251 de mln de ani în urmă, fosilele lor au o distribuție mondială. După segmentația corpului și dezvoltarea membrelor, gigantostraceele reprezintă cele mai vechi chelicerate. Corpul lor era foarte aplatisat. Gigantostraceele erau animale acvatice cu prosoma fuzionată și opistosoma din 12 segmente. Opistosoma conține 7 segmente preabdominale și 5 postabdominale. Pe preabdomen sunt - operculele genitale
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de segmente, cel mult 10 segmente. Adesea, segmentația corpului este neclară. Au corpul acoperit pe laturi cu o carapace transparentă, formată din două valve bilaterale, care nu acoperă și capul, acesta rămânând complet liber. Corpul este prevăzut cu 4-6 perechi de picioare (apendicele toracice) articulate, scurte și lățite
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]