11 matches
-
Menuț Maximinian prezintă și istoria interferențelor etno-culturale româno-maghiare și evoluția acestora, arătând că românii și maghiarii din această zonă conviețuind cu sașii au preluat de la aceștia unele obiceiuri, practici familiale, tehnici privind gospodăria agricolă etc. Autorul vorbește și despre obsesia segregaționismului în mentalitatea maghiară care are ca punct de plecare situația dintre anii 1952-1968 când în zonă a existat Regiunea Autonomă Maghiară. Autorul reține în paginile cărții și elementele cele mai ofensatoare pentru populația românească din această zonă cum ar fi
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
este rezonabil și nici drept ca aceste state să fie acuzate pentru eșecul de la Copenhaga; să nu mai vorbim de acuzațiile absurde aduse statelor din Alianța Bolivariană pentru America printr-o rezoluție a acestui Parlament. Această poziție se justifică pur și simplu prin segregaționism politic, fapt care subminează și răstălmăcește ceea ce s-a întâmplat de fapt la Copenhaga. Susținerea tenace a Comisiei Europene și a Președintelui acesteia acordată unei politici climatice "ambițioase”, care se desfășoară de ani de zile, nu reprezintă altceva decât o încercare de
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
nu-i prea tîrziu” Nu mai este nimic de comentat. Citînd mai departe această incredibile story, aflăm cum cap pătrat ajunge student la Institutul Teologic Reformat, unde tăticul sau era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai
Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
atrase de labirintul care le adăpostește și care tinde să le aspire într-însul”154, afirmă autorul Teoriei stilului. Accentuând fie asupra simplei reduplicări mimetice a unui segment al lumii (referențialismul), fie pe separarea tranșantă între diversele paliere ale realității (segregaționismul specific primei faze a filosofiei analitice), teoreticienii tradiționali din ambele tabere neglijează, în fond, tocmai eterogenitatea lumilor. Investigarea conflictului dintre diversele stiluri semantice îi apare lui Giovanni Bottiroli ca remediul cel mai potrivit, ce ar putea conduce către un armistițiu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
nu conține norme cu caracter juridic ceea ce face ca prevederile ei să nu aibă caracter obligatoriu pentru statele membre ale Consiliului Europei. Pe de altă parte, prin conținutul său, această recomandare consacră mai degrabă tendința de promovare a separatismului, a segregaționismului decât dorința de conviețuire în comun. De aceea, ea este, în opinia a numeroși autori, un exercițiu nefericit și regretabil pentru Consiliul Europei. III. Dreptul la autodeterminare și autonomia teritorială În conformitate cu doctrina în această materie, trebuie subliniat, din capul locului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
se împotrivesc își vor lua osânda. (Romani 13:12) Vasăzică așa stăm?? Curată filozofie de... "oaie", adică de ,rob". ...Spartacus și Martin Luther King și-au "luat osânda" pentru că s-au revoltat împotriva unui tratament inuman: a sclavajului și a segregaționismului, Decebal și Ioan Vodă cel Cumplit și-au "luat osânda", adică au plătit cu viața iubirea față de poporul lor și faptul că s-au opus celor care ne voiau Țara; poporul român a suferit zeci de ani teroarea comunistă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
împărtășit de probleme și soluții. Ipoteza lui Dosse nu mi se pare că ar decurge logic din constatarea sa privitoare la schisma intelectuală. Dimpotrivă, dispariția unor lideri recunoscuți, cuplată cu tehnicizarea mărită a vocabularelor și metodelor garantează rețata sigură pentru segregaționism total. Dar ideea lui Dosse se leagă de ipoteza formulată de Rorty în discursul rostit la aniversarea lui Gadamer. Pornind de la o celebră frază gadameriană (Sein, das verstanden werden kann, ist Sprache - rom. Ființarea care poate fi înțeleasă este limbă
Generozitatea filozofilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17063_a_18388]
-
Crohmălniceanu, Dumitru Micu. Este adevărat, recunoaște Bianca Burța- Cernat, că au existat și inițiative de autoenclavizare, precum crearea acelei „Societăți a Scriitoarelor din România”, cu aproximativ cincizeci de membre, sau a „Revistei Scriitoarelor”, care excludea orice semnătură masculină, forme de segregaționism practicat în replică. Orientată cum arătam mai sus, cartea Biancăi Burța- Cernat poate să treacă în ochii unora drept un produs al feminismului militant, ceea ce nu este. Cercetătoarea a ținut să precizeze din capul locului că obiectivele ei sunt ale
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
nici extraordinari, dar nici sub orice critică, cum au fost imediat catalogați - oricum, de departe cel mai interesant fenomen "poetic" din ultimii ani. Aici intervine o altă problemă pe care o constituie așa-numita "critică de poezie" care a promovat segregaționismul între genuri (avînd ca efect secundar o despărțire radicală a poetului de lume - în înțelesul propriu al expresiei), care a dezvoltat un anume discurs, extrem de perisabil, incapabil să încadreze poezia într-un context mai larg. Discuția este infinită, merită o
Cealaltă față a poeziei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15827_a_17152]
-
lui D’Annunzio, din filozofia lui Nietzsche și Bergson, prin filtrul fauvismului pictural. Din estetism, avangardele preiau și recondiționează cosmopolitismul exotic (radicalizat în formula „artei internaționale”), anarhia spirituală și atitudinea à rebours, cultul efemerului și refuzul capodoperei, „masca” histrionică, fragmentarul, segregaționismul antiburghez, fuziunea artelor și - pe filieră antiplatoniciană - mitul poeziei „destabilizatoare”. Avem de-a face de fapt cu o mutație revoluționară, „barbară” a culturii Decadenței: vagul, vaporozitatea impresionistă, lamentația nevrotică, lîncezeala artificioasă, morbidețea și lasitudinea sînt denunțate ca trăsături „feminine”, „degenerate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
contimporanilor” este una „puristă”, radical-autonomistă, ducînd modernismul pînă aproape de ultimele consecințe: de aici, predilecția lor pentru poezia pură, arhitectura pură, sculptura și pictura pure, fără „subiect” și fără „anecdotică”. Pentru un istoric conservator al artei, precum germanul Hans Sedlmayr, acest segregaționism purist ar fi un simptom al dezumanizării moderne, reflex al pierderii legăturilor cu transcendența. (Hans Sedlmayr, „Arta autonomă și omul autonom“, în Pierderea măsurii. Arta plastică a secolelor XIX și XX ca simptom al vremurilor, traducere de Amelia Pavel, Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]