1,005 matches
-
de ce anume suferea pictorul, iardiagnosticele variază de la schizofrenie, tulburare bipolară ,epilepsieș.a.m.d.Corpul lui van Goch, după ce a cunoscut odihna prin altă localitate, a fostreadus la Pinois, unde a fost înmormântat și fratele său. Apropierea de Rouen -reședința departamentului Seine -Maritime și aNormandiei de sud, mi-a stârnit o adevărată nerăbdare de a vizita înspecial Catedrala ,,Notre-Dame de Rouen''-principalul obiectiv. Înălțată înstil gotic, a cărui interior este de o eleganță deosebită-impresionantă.Construcția a început în 1180 în stil Gotic
SENA-UN VOIAJ ÎN INIMA CULTURII EUROPENE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1462206819.html [Corola-blog/BlogPost/364056_a_365385]
-
Ființarea nu se poate face decât sub semnul fricii de moarte, manifestată progresiv ca teamă, angoasă, îngrijorare, ultima generând diferențieri față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Nicolae Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă: „nimic nu exprimă în chip mai
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi. Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele ... Citește mai mult Când deșteptătorul sună, Nicu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Fusese duminică. La hanul Ardei, lumea se distrează până dimineața, în zilele de sărbătoare, mai ales tinerii și fetele proaspăt ieșite la horă, care băteau pardoseala salonului cu opincuțele prinse cu șnur negru, ce se împletea peste ciorapii de lână seină sau albă, până aproape de genunchi.Feciorii, pui de domnișani, îmbrăcați în frumosul costum național, cu opinci din talpă, pantaloni din dimie albă, făcută în casă, strânși pe picioare, scoțându-le în relief pulpele ... Abonare la articolele scrise de ion c. hiru
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
danseze, toți bărbații sunt observați de un arbitru necruțător care le sancționează cu un val de ridicol coregrafia aproximativă. În loc să transcrie în mișcări libere ce înțeleg din muzică, parcă sunt scoși la tablă și puși să emită păreri pertinente despre Sein un Zeit în prezența severă a lui Andrei Pleșu. Am prieteni buni pe care nu i-am văzut niciodată dansând (nici Andrei Pleșu nu dansează). Situația de pe ringurile de dans din România e asemănătoare cu cea din politică. Sunt mulți
De ce bărbații români se tem să danseze by https://republica.ro/de-ce-barbac-ii-romani-se-tem-sa-danseze [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
bărbații jucau table, barbut, șeptică sau, pur și simplu, mâncau semințe, însă numai în contextul unor pet-uri cu bere, pe când nevestele, sau alte doamne și domnișoare flecăreau, se prefăceau că împletesc macrame-uri, ori ciorapi de iarnă din lână seină și mai strigau la copii, sau la bărbați, să le aducă și lor ceva de băut. Să recunoaștem însă, treburile asociației se rezolvau în acest fel, de minune. Toată lumea era mulțumită, inclusiv cotarlele puricoase care mai lingeau și ele câte ceva
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420735730.html [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
Baia Mare au scris despre dermatita de contact alergică și metoda de investigare, iar dr. Ioana Astani oferă informații esențiale pentru controlul infecției. De asemenea, băimăreanca dr. Gabriela Hirian dezbate un subiect legat de urticaria colinergică, iar dr. Iosif Anderco din Seini unul despre procesele degenerative. “Vitrina cărții științifice” este asigurată de prof. dr. Florea Marin (Cluj Napoca) și dr. Vasile Dărăban din Zalău. Rubricile “Medicină și cultură” a fost scrisă de Corneliu Florea (Canada) și ing. Aurel Pantea din Baia Mare, iar „Filele
A APĂRUT UN NOU NUMĂR AL REVISTEI „MARAMUREŞUL MEDICAL” de MARINA GLODICI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/A_aparut_un_nou_numar_al_revistei_maramuresul_medical_.html [Corola-blog/BlogPost/367270_a_368599]
-
de Festivales de Cantabria Întrebată de Michel Parouty de la revista Opéra, cum s-a născut aventura La Seine Musicale și cum s-a integrat Insula Orchestra în acest proiect, Laurence Equilbey a mărturisit că de mult timp Consiliul departamental Haute-de Seine și președintele lui, Patrick Devedjian doreau să construiască pe Île Seguin, vechiul fief al uzinelor Renault până în 1992, un edificiu destinat muzicii. Ideea a devenit realitate datorită unui parteneriat public-privat. În urma mai multor întâlniri ale muzicienei cu responsabilii Departamentului, începute
Celebrii muzicieni Bob Dylan și Laurence Equilbey inaugurează Auditoriumul La Seine Musicale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105592_a_106884]
-
un nod gordian sub mine curge o substanță feminină unul pălmuiește fericit fesele mării iar altul sărută palmele tropicelor cu scârbă silesius spune: "der grösste wunderding ist doch der mensch allein, er kann nachdem er's macht, gott oder teufel sein" nu știu pe ce lume mă aflu cutia mea de scrisori și-a desfăcut aripile și a încercat să zboare 6. la fereastră întunericul ca o piatră neagră ca un sicriu eu despre iubire vă vorbesc din zori și până
ÎNSEMNĂRI ATROCE by Dușan Petrovici [Corola-website/Imaginative/6925_a_8250]
-
Sida, cu domiciliul actual în Franța, Paris. 130. Micu Ion, născut la data de 8 februarie 1959 în Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Cornel și Ghizela, cu domiciliul actual în Franța, Rue De Buffon nr. 48, Roubaix 59. 131. Sein Ionel, născut la data de 12 iulie 1971 în Timișoara, județul Timiș, România, fiul lui Nicolae și Dobriță, cu domiciliul actual în Franța, Allee Francois Villon nr. 4, Argenteuil. 132. Nute Maria Livia Gheorghina, născută la data de 1 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137261_a_138590]
-
Israel, Alfei Menase, str. Snunit nr. 18. (1.495/2008) 88. Milos Viorica, fiica lui Milos Trifu și Cîrpaci Maria, născută la data de 10 februarie 1958 în localitatea Cliciova, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Franța, Epinay Sur Seine, str. Saint Leu 37. (2.621/2007) 89. Morărescu Adrea Mircea, fiul lui Ștefan și Margareta, născut la data de 23 ianuarie 1926 în localitatea București, România, cetățean german, cu domiciliul actual în Germania, 04720 Dobeln, str. Meibener nr. 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206778_a_208107]
-
die Endstation des Kreuzweges ist. Ein Kreuz, das von vielen Besuchern immer wieder gerne schon bewandert wurde. Aus der Bewunderung der wilden und schönen Wolfsberger Landschaft. Dieser Kreuzweg soll auch ein Sinnbild für das Zusammenleben von katholischen und orthodoxen Christen sein, wie es heute eh schon în Wolfsberg im Alltäglichen gelebt wird. Das waren einige Gründe warum dieser Kreuzweg heute entstanden ist und wofür soll dieser Kreuzweg stehen? Ein Kreuzweg soll jeden einladen und berühren, der nach Ruhe und Einhalt sucht
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
când, întâlnindu-mă cu prieteni și cunoștințe - foști colegi de școală și de liceu, ba și de facultate -, eram „acuzat” că-mi vopsesc părul, ceea ce mă revolta peste măsură. Mama moașa, în schimb, la cincizeci de ani, avea deja părul „sein”, de, semăna cu mama ei, bunica Floarea, o femeie tare aprigă, cică era „din neam” așa, „neamu’ cornesc”, adică de-a lui Cornea, un neam dat „hăluia”, cum îi zicea moșu’ când nu mai scăpa de gura ei: - Aiii, al
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
obraz negru. Oaia neagră a turmei. Prin alăturare, stăpânul ei e oaia neagră a grupului, cel care iese în evidență, care se ridică deasupra societății. În comunitățile de păstori din Carpați, selecția s-a făcut mereu spre eliminarea oilor negre, seine sau tărcate, în favoarea celor albe. Motivul e securitatea și liniștea turmei. Pe timp de noapte, oile negre se diferențiază greu de prădători, în special de urși. Mai mult, dacă o oaie neagră se depărtează de turmă, când revine, turma se
Miorița. Despre luptă între complot și resemnare by https://republica.ro/miorita-despre-lupta-intre-complot-si-resemnare [Corola-blog/BlogPost/338601_a_339930]
-
ceea ce-i dă existentului posibilitățile sale. Altminteri, acesta ar aparține în întregime ființării și pentru el n-ar mai fi nici posibilități, nici existență. Deși scrisă în tinerețe (anul 1927), opera principală a lui Martin Heidegger este Ființă și Timp (Sein und Zeit), lucrare în care cele două categorii se raportează atât de strâns una la cealaltă, încât formează o unitate îmbucată. Explicații suplimentare în legătură cu acest concubinaj filosofic ne oferă însuși autorul în conferința Timp și Ființă, conferință ținută pe data
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
etwas zuleide, nicht einmal denen mit zwei Beinen. Wegen seiner Freundlichkeit, wurde er oft von den Bienen mit Honig belohnt. Theo war sogar mit Deliah, der schlauen Füchsin befreundet. Er versuchte sie immer wieder davon zu überzeugen doch das Fleischessen sein zu lassen und anzufangen Dinge wie Früchte und Gemüse zu essen, die gesünder für den Magen sind, reichlich vorhanden und leicht zu finden im ganzen Wald. Nach viel Drängen, überzeugte Theo den „Schrecken der Vögel ein Vegetarier zu werden. Nach
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
lebendiger und roch frisch nach Minze. Weil sie schön singen konnte luden alle Menschen aus den umliegenden Dörfern Deliah zu allen Arten von Partys ein. Sie sang sogar mit den Hähnen im Duett. Eines Tages, als Theo ausgegangen war und sein Mittagessen în einem Brombeerbusch aß, hatte er einen Unfall, der ihn fast das Leben kostete. Aus Versehen trat er în einen Dorn, der sich tief în die Ferse des Bären bohrte. Die Wunde entzündete sich schnell, und Theo litt wie
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Leben kostete. Aus Versehen trat er în einen Dorn, der sich tief în die Ferse des Bären bohrte. Die Wunde entzündete sich schnell, und Theo litt wie ein Held. Nach einer Reihe von Tagen konnte der Bär sich nicht mehr sein notwendiges Essen besorgen. Hungrig, krank und ohne Energie, ruhte er în seiner Höhle und wartete darauf zu sterben. Am nächsten Tag, passierte die Füchsin, ein beliebtes Lied summend, den Unterschlupf des Bären. - Theeeeeo! Theodore! Teddy! schrie Deliah, wie geht's
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Worte murmelnd, die für normale Menschen nicht zu verstehen waren. “Feuer, Schwarz chook, Topf und Regen. Mache den kranken Bären wieder gesund, Wenn die Suppe gut zum essen , mache den Bären gesund und fit!“ Nicht viel Zeit verging Theo öffnete seine Augen und fing an vor schmerzen zu wimmern. Weil jeder auf ihn konzentriert war, fragte er die Menge: - Was ist mit mir passiert? Lebe ich noch? - Ja, antwortete Deliah, und du wirst wieder gesund werden! Ein Lächeln erschien auf Theos
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
vor schmerzen zu wimmern. Weil jeder auf ihn konzentriert war, fragte er die Menge: - Was ist mit mir passiert? Lebe ich noch? - Ja, antwortete Deliah, und du wirst wieder gesund werden! Ein Lächeln erschien auf Theos Mund und er versuchte seine Patzen zu bewegen. Er war, trotzdem noch zu schwach um aufzustehen. Die Menge erklärte ihm von all den Leiden die er durchgemacht hatte und von den Kenntnissen Deliahs. Der Bär erholte sich nach ein paar Tagen, und dankte der Füchsin
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
werden. Er murrte und beschwerte sich den ganzen Tag. Wieder einmal war es Deliah die ihn aus dieser Stimmung befreite, sie lud ihn ein der Gruppe beizutreten. Theo, verstand zuerst nicht wie ein Bär ein Teil einer Gruppe von Füchsen sein konnte aber dann dagegen war kein Chor komplett ohne einen Bariton. Mit ein paar Unterrichtsstunden wurde der Bär zu einem richtigen Künstler. Sie besuchten viele Orte bis sie eines Tages eine große Stadt erreichten. Sie erreichten Ruhm im lokalen Zirkuszelt
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
Ființarea nu se poate face decât sub semnul fricii de moarte, manifestată progresiv ca teamă, angoasă, îngrijorare, ultima generând diferențieri față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă: „nimic nu exprimă în chip mai lămurit
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604283.html [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA Autor: Anca Goja Publicat în: Ediția nr. 67 din 08 martie 2011 Toate Articolele Autorului „Jumătatea de măsură îmi repugnă!"(BKD) Născută în 1942 în Seini, Betty Kirchmajer Donca este o poetă, romancieră și traducătoare valoroasă, fiind membră a Uniunii Scriitorilor și o reprezentantă de seamă a grupării de scriitori din Maramureș. Lucrează ca profesoară, activând atât în Maramureș, cât și în județul Satu Mare și a
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
și traducătoare valoroasă, fiind membră a Uniunii Scriitorilor și o reprezentantă de seamă a grupării de scriitori din Maramureș. Lucrează ca profesoară, activând atât în Maramureș, cât și în județul Satu Mare și a fost declarată cetățean de onoare al orașului Seini. Este o femeie ambițioasă, care apreciază valorile și nu acceptă compromisul în cultură și care speră ca succesele ei să fie un îndemn de autodepășire pentru colegii săi creatori. În interviul de mai jos, scriitoarea povestește despre recenta sa întâlnire
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]
-
distinct al respectului, cuprinderea mâinii mele, cu ambele sale mâini, ce se muiau dintr-odată, o privire caldă, drept în ochi, un zâmbet sincer al ochilor de sub rebelele-i sprâncene negre și, exclamativ: „Oh! Săruut mâââna, doamna noastră contesă de Seini! Bine ați venit!” Și-mi săruta mâna...într-o manieră superioară. Și fața i se inunda de lumină, precum picturile lui Cezanne... Ultima prefață, scrisă la volumul de versuri ”Vitralii monocrome”, o consider un apogeu al talentului său de prefațator
INTERVIU CU BETTY KIRCHMAJER-DONCA de ANCA GOJA în ediţia nr. 67 din 08 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_betty_kirchmajer_donca.html [Corola-blog/BlogPost/348634_a_349963]