422 matches
-
Anca Murgoci Părintele Marcel Răduț Seliște și-a așternut cele mai frumoase gânduri către Regele Mihai într-o scrisoare emoționantă. "Majestatea Voastră, plecând sufletul nostru în fața Tronului și a Țării, îi mulțumim lui Dumnezeu că v-a binecuvântat cu viață lungă și cu puterea de a
Scrisoare emotionanță de la un preot către Regele Mihai by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/52698_a_54023]
-
cele mai mari mori, proprietatea moșnenilor, se evidențiau cele de la Câlceștii de Sus, cu patru pietre, de la Baia a moșnenilor Brebenari, o altă moară cu 4 pietre la Ciuperceni pe râul Tismana , alta asemănătoare la Rogojelu etc.24, moara de la Seliștea Izverinii din Plaiul Cloșani proprietatea moșnenilor Roșuleți.25 Cu toate că în părțile de nord ale Mehedințiului existau multe proprietăți ale moșnenilor, prielnice amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
aceasta pe la Prejna , unde el avea rude, proprietăți, interese. Întradevăr , în toamna anului 1632 ,Matei Basarab reușește să-și surprindă adversarii ,alegând calea Banatului de unde, arată cronica, au trecut muntele aicea -n țară pre plaiul Drânovului și au tăbătât în seliștea Preșnei , unde a fost întâmpinat de Lupu Buliga împtreună cu Boierii și roșii și toată țara, câți era peste Olt toți să strânseră și merseră de să întâmpinară cu Matei aga 14-, proclamându-l domn. La mobilizarea tuturor forțelor politice
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
cu o singură încăpere de 10-12 m2, cu vatră de foc. S-au descoperit ateliere meșteșugărești pentru prelucrarea fierului, pentru confecționarea de unelte, îmbrăcăminte, piei și podoabe, cuptoare pentru olărit. Au fost descoperite așezări, precum Botoșana (județul Suceava), Hansca (Chișinău), Seliște (județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
încă ritualul păgân al incinerării, necropole și morminte de incinerație s-au aflat în mai multe așezări: la Lozna-Străteni (județul Botoșani), necropole cu 24 de morminte în care s-au folosit ritualuri vechi religioase ca ale geților, precum cele de la Seliște (Chișinău), Hansca și Dăncești (Basarabia), Cândești (jud. Vrancea), Ostrovu Mare (jud. Mehedinți). Rezultă că, în pofida generalizării creștinismului la nordul Dunării, în această epocă, în unele comunități sătești, mai puține, se perpetuau practicile păgâne de înmormântare, de origine veche getică. Elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sătești, formele și ornamentația sunt cele tradiționale. În secolul al IX-lea, în Dobrogea și Transilvania, existau ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Negoiul, Viștea, Podragul, evident slave. Așezările, satele, târgurile și orașele (târg este slav), au în mare măsură denumiri slave: Craiova, Râmnicul, Târgoviștea, Bistrița, Zimnicea, Slatina, Slănic, Zlatna, Soroca. Nume de sate în Oltenia: Vodița, Jidovștița, Topolnița, Rușava, Bresnița, Petrovița, Vârbița, Seliștea. În fața acestei avalanșe, C. C. Giurescu se-ntreba: Cum se explică aceste numeroase și vechi denumiri slave pe întreaga întindere a pământului românesc? Răspunsul: Prin populația slavă numeroasă care a locuit timp îndelungat acest pământ alături de autohtoni. Această conviețuire prelungită explică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Gh. Nichifor, Domnul Radu Budișteanu, Domnul Savin, Profesor Cristescu, Doamna Elena Apostolescu, este iarăși o dovadă a prestigiului ce a știut să-și câștige Societatea Ortodoxă. Primirile făcute Doamnei prezidente generale când a vizitat filialele: Piatra Neamț, Iași, Bacău, Galați, Sibiu, Seliște sunt mărturia legăturilor de afecțiune ce leagă pe membrele Societății de Prezidenta lor. Serbarea Duminicii Ortodoxiei, Ziua Mamei, Ziua Eroilor, Concursul de religie, toate aceste manifestații, organizate deopotrivă în toate colțurile țării, unde fâlfâie drapelul Societății Ortodoxe sunt și ele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
BUZILĂ, Boris (16.VI.1929, Seliște, j. Orhei), gazetar, prozator și traducător. Este fiul Emiliei și al lui Constantin Buzilă, dascăl bisericesc. Primele clase de liceu le-a urmat la Orhei, iar celelalte, după refugiul din Basarabia, la Alba Iulia. A absolvit Facultatea de Filologie din
BUZILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285974_a_287303]
-
monumente de artă feudală din împrejurimile Iașului. Mănăstirea Hlincea și Aroneanu, în: „Cercetări Istorice”, 1970, p. 285 footnote>. Încă o sursă de venituri pentru mănăstire erau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau de la sud de Dunăre, erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligații față de vistierie. La 11 aprilie 1671, Gheorghe Duca voievod scutește de dări poslușnicii Mănăstirii Cetățuia
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ar fi, care urmau să fie scutiți pe zece ani de toate obligațiile fiscale<footnote Ibidem, documentul 394, p. 361 footnote>. Cinci ani mai târziu, Macarie, egumenul Cetățuiei primea de la Gheorghe Duca împuternicirea ca împreună cu dregătorul și vatamanul său de la Seliștea Tatarca, din ținutul Covurlui să cheme și să strângă oameni străini, scutindu-i pe un timp neindicat de toate dările și angaralele, de asemenea celor plecați din țară dacă s-ar fi întors până la termenul hotărât nu trebuia să li
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dreptul de judecată asupra poslușnicilor, tot el stabilea cuantumul amenzilor sau a diferitelor pedepse ce trebuiau executate. O altă sursă de venituri pentru mănăstire o formau dările plătite de oamenii așezați pe pământurile sale și care formau noi sate numite seliști sau slobozii. Nou veniții din Transilvania, Polonia, Țara Românească sau la sud de Dunăre erau scutiți pe o perioadă de trei ani de orice obligație față de vistierie. Într-un document după 10 ianuarie 1717, Mihail Racoviță scutește de dări Mănăstirea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
au mai venit,... ce-au lăsat tot de s-au pustiit”. Și spune mai departe „Maria, fata răposatului Petru vodă”: „Întru aceea, eu, știind pomeana părintelui mieu,... dat-am și eu,... la aceea sfântă mănăstire a lui Sveati Sava, o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroeștii, anume Cudreavenții,... ca să hie de treabă și de hrană sfentei mănăstiri”. Cum vezi, fiica lui Petru Șchiopu, deși găsește mănăstirea Hlincea lăsată de izbeliște, mai găsește tăria să facă danie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dragule, că eu nu subscriu la părerea ta privind „sărăcia” mănăstirii Aroneanu. Ba, dimpotrivă, am să-ți spun că Mihai Racoviță voievod, prin ispisocul din 15 septembrie 1709 (7218), adaugă la „sărăcia” mănăstirii - cum îți place ție să spui - „O seliște ce se cheamă Prisăcile și Costiște dinspre apus, în țarina târgului”. Voievozii nu uitau să confirme pe lângă stăpânirea asupra averilor și stăpânirea „pe toți oamenii de lângă mănăstire, precum i-au stăpânit și mai înainte”. Un asemenea act întâlnim la 12
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aici își puteau face sălașe pentru oi, vite, cai și câte alte acareturi trebuincioase unei gospodării mari. Acestora li se adaugă la 9 august 1671 (7179) o danie a lui Statie, fost clucer, și a soției sale. Este vorba de seliștea Dăieni pe Prut, care înainte a fost ascultătoare de „morile gospod de Iași”. Și vodă parcă ar fi fost în concurență cu timpul, încât la 12 noiembrie 1671 (7180) dăruiește Cetățuii moșia Valea Cozmoaiei. Alt loc binecuvântat de Dumnezeu. Iaca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
decembrie 1616 scrie: “Întru aceea, eu știind pomeana părintelui mieu, metohul și mănăstirea lui Sveati Sava, den târg den Iaș(i), ce o au miluit... cu satul Stroeștii,... den ținutul Hârlăului... dat-am și eu ,... la acea sfântă mănăstire,... o seliște... alăturea cu satul Stroești, anume Cudreavenții”... ― Mănăstirea Sfântul Sava mai primește în dar de la Gavril, fost stolnic, “o falce de vie în târgul Iași, unde se numește Tanga”. Dreptul de stăpânire a acestei vii este întărit de Radu Mihnea voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială, observată în multe situri, precum la Gura Idrici, Dodești, Drăgești și Negrești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În privința siturilor bazinului bârlădean se remarcă predilecția pentru așezările deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor amintite, la Gura Idrici, Dodești, Negrești, Tanacu și Oncești. 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În Bazinul Bârladului, tipul de așezare (siliște/seliște) se menține neschimbat, la fel cu cel din perioada anterioară, adică așezare deschisă, însă în restul teritoriului est-carpatic, mai exact în nordul Moldovei, apar spre finalul secolului VIII așezările întărite, care ating apogeul în intervalul secolelor IX-XI. Spre deosebire de spațiul bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din intervalul precedent, poate cu ușoare modificări datorate încălzirii climei. Astfel, locuințele cu cele două variante, parțial adâncită și adâncită, cuprinse între 0,40 m și 1,20 m adâncime
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
centre de putere, să fi contribuit și determinat, alături de altele din teritoriile învecinate, la formarea primelor state medievale românești (secolul XIV). 1.2. Tipuri de așezări și de locuințe În secolele X-XI așezările bazinului continuă să fie de tipul siliște/seliște, deschise, nefortificate, în timp ce altele din nordul Moldovei au elemente de fortificație, probabil ca răspuns la pericolul extern. Conținutul culturii materiale, de tip Dridu, reflectă nu doar nivelul avansat de dezvoltare social-economică al societății locale, ci surprinde și perioada de noi
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la extremități, cu diametrul de circa jumătate din lungimea unei vergele, cunoscut în spațiul nostru încă din veacurile VII-VIII (Târgșor - Prahova), a avut ulterior o circulație foarte largă, în Siberia, Europa răsăriteană și centrală (Orăștie - Hunedoara, Moscu - Galați, Grozești - Iași, Seliște - Orhei și Hansca, ultimele două situri din Basarabia), pentru intervalul cuprins între secolele IX-XIV. Apropiat acestui tip este exemplarul găsit la Pogonești, cu deosebirea că acesta are la extremități două verigi, sub forma literei D, utilizate la fixarea frâului, iar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
valuri de pământ, șanțuri și palisade din lemn), specifice secolelor VIII-XI, perioada când acest tip de așezare se generalizează în multe regiuni ale Europei. Ca urmare, în intervalul secolelor VI-VII, în arealul bazinului, așezările erau deschise, de tipul siliștilor/seliștilor, iar locuințele aveau două variante, fie parțial adâncite sau adâncite. În perioada veacurilor VIII-XI se păstrează același tip de așezare, iar caselor li se adaugă locuința de suprafață, care anterior fie era slab semnalată, fie lipsea. Acest ultim tip de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pârâul Sec de la Ceucani, comuna Perieni, pârâul Secșoară, la Simila și peste Simila (comuna Zorleni), satul Porțai (azi dispărut) pe Simila, lângă Drujești și apoi Dru jești din comuna Băcani.La acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acest vast hotar, Ștefan cel Mare mai adaugă o seliște pe Tutova, anume Ivancea de la Tătarca (între Ciocani și Ivești) pe care o cumpără cu 100 zloți tătărăști, prin același document de la urmașii lui Petru Tudor în număr de 14, seliște pe care o stăpâneau ca privilegiu de la Alexandru cel Bun, bunicul lui Ștefan cel Mare.”... ...” Documentul emis de Ștefan cel Mare la încep utul lunii ianuarie a anului 1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe un teren accidentat, nu admite numele de satul Ipotești-Cucorăni. Sunt două sate, înființate de secole, pe moșii diferite și n-au putut avea, amîndouă, o singură toloacă, mai ales că între ele a mai fost o moșie, Loiești, cu seliște proprie. În afară de aceasta, Mănăstireanu era mai mic decît Eminescu, cu aproape 23 de ani. Vîrsta de 10-11 ani, la care pretinde Mănăstireanu că se juca mingea, dimpreună cu Eminescu, trebuie s-o fi avut prin anul 1883. Or, tocmai în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]