63 matches
-
de tip romantic, care permite ca în același text să apară cuvinte poetice din zone semantice diferite, cromatică, portret artistic colectiv sau individual, religie, istorie. Sentimentul acut al înstrăinării și dorul manifestat între străini apare la Goga ca un accent semănătorist, exagerat exploatat de istoria literară. În fapt, depărtarea de locurile și de oamenii dragi, dorul purtat în lume a plinului vieții satului apare la Goga drept o stare și un sentiment tipic romantic, cu un ușor accent militant. Pe calea
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
aplicat prolificului scriitor român încă de la debut este cauzat și de uriașa disproporție dintre ambiția creatoare, permanent biciuită de lecturi grandioase insuficient digerate, și modestul produs artistic, parazitat și paralizat de un verbalism excesiv. Scrierile lui, ivite din vălurelele siajului semănătorist, demonstrează o dată în plus că inerția unor reflexe de receptare continuă și după spargerea marelui val. Gazetar cu ochiul atent la evenimentul senzațional, întemeietor și director de reviste mai mult sau mai puțin longevive, printre care și România literară (1939
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14472_a_15797]
-
bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și cel transilvănean (Al. Grama, Aron Densușianu), pentru ca partea a doua, mult mai elaborată, să avanseze structuri paradigmatice mult mai largi, cu o aplicată metodă de catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima categorie avansează ideea unei situări pe poziții false a interpretărilor cutărui critic (ex. determinismul, factorul social, implicațiile criticii socialiste și efectele ei la semănătoriști), care au condus la o
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima categorie avansează ideea unei situări pe poziții false a interpretărilor cutărui critic (ex. determinismul, factorul social, implicațiile criticii socialiste și efectele ei la semănătoriști), care au condus la o siluire a textului eminescian, la interpretări neadecvate obiectului. Pentru partea a doua, cea a investigațiilor clasificate, Popovici îmbină analiza punctuală cu sinteza. Fiecare studiu critic are o structură relativ fixă: descrie compoziția studiului, insistă pe
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
Simona Cioculescu În decembrie 1938, poetul semănătorist I. U. Soricu l-a acuzat pe Lucian Blaga de plagiat în ziarul "Curentul". Articolul, în serial, a apărut cu titlul . Blaga s-a simțit, cum era și firesc, profund afectat de "înjurăturile și calomniile Soricului". Faptul se poate deduce
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
și Estoril, prietenilor literați. Lui O. W. Cisek îi scria, printre altele, în ianuarie 1939 la Praga, unde acesta era atașat de presă: "Am o mare rugăminte. Pe la Crăciun am fost obiectul unui foarte stupid atac din partea unui oarecare domn semănătorist (Soricu), care mă acuză de un fel de copiere a poeziei cehe. Textele pe care le citează, nu au nici un fel de asemănare, încât eu cred că domnul nu e în regulă cu injecțiile! Am căutat să-mi procur cartea
Poezia cehă și Lucian Blaga by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11704_a_13029]
-
pe hârtie, care, în fond, ar fi constituit un «poem artificial»: deformat, rezultat printr-o traducere de către observant a observatului, iar orice traducere falsifică într-o anumită măsură. ‘Mașinile uruind pe străzi’ era un «poem citadin“, ‘țăranii cosind’ - un «poem semănătorist», ‘visul cu ochi deschiși’ un «poem suprarealist», ‘vorbirea în dodii’ un «poem dadaist», ‘conversația în chineză pentru un necunoscător al acestei limbi’ un «poem lettrist», ‘discuțiile alternante ale călătorilor, într-o gară, pe diverse teme’ un «poem postmodernist» (inter-textualism). O
Agenda2004-3-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281944_a_283273]
-
era moșier și senator de Dorohoi. Bibliotecile conțineau toate vechile cronici și în special cărți de istorie căci istoria era studiul preferat al lui I.C. Brătianu. Erau și cărțile poeților noștri romantici ai veacului al XIX-lea și a celor semănătoriști din primul sfert al secolului XX, ale căror poeme copilul, si apoi adolescentul Ion Pillat, le știa pe dinafara, căci ecoul lor se discerne în poeziile sale din prima tinerețe din Cântece de demult. O altă fotografie reprezintă luxoasa bibliotecă
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
codri, Păsări și frunze călătoare, Ploi și neguri, Glasul toamnei, Toamna și iubirea, Toamna și amintirea, Toamna și moartea, ceea ce creează o miscare dramatică - care răscolește și dă un interes deosebit tabloului autumnal sugerat prin poeme alese din operele poeților semănătoriști, simboliști și tradiționaliști. Poemele sunt astfel selectate încât fiecare pare a continua și dezvolta melodia și înțelesul celei precedente. În 1918, Ion Pillat începuse să scrie poemul Bătrânii terminat și apărut în 1922 nu numai că expunere a unei arte
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Livius Ciocarlie Călinescu se miră că semănătoriștii l-au atacat pe Maiorescu deși toate ideile lor erau deja la el. Erau, dar exaltarea lor iorghistă, pompieristică, naționalistă nu era. Luându-și drept criteriu descrierea universului eminescian, Călinescu pune unul lângă altul, dizgrațios, „Al vieți-mi giuvaer” cu
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre marile teme etnice: mila, supunerea, suferința, binele și răul, divinitatea, idealul, arta etc., în manieră semănătoristă. În volumul „Din țara Zimbrului”- 1918- glorifică vitejia ostașilor români în războiul reîntregirii: „Copii, luptați până la unul, cu noi e însuși Dumnezeu”. Spiritul religios al poetului se lasă ghicit încă de pe acum. Îngerii intervin în lupte, natura e un altar
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
a eredității (morganismul). Unii dintre studenții săi au obținut la rândul lor Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. LUNI, 5 DECEMBRIE REVISTA LITERARĂ „RAMURI“ Se împlinește un secol de la apariția revistei literare „Ramuri“ la Craiova. A avut inițial o orientare semănătoristă, după primul război mondial evoluând spre tradiționalism. A fost publicată cu intermitență în perioada 1905-1947, seria nouă apărând în intervalul 1964-1989. Printre colaboratori s-au numărat Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Emil Gârleanu, I.A. Bassarabescu, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Octavian
Agenda2005-49-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284468_a_285797]
-
A. Diaconu stăruie în a individualiza gândirismul, dincolo de niște constante, descifrând, aprofundând și nuanțând prin comentarii proprii de mare rafinament sintagme precum "etnicismul estetizant al lui Blaga", "tradiționalismul decorativ al lui Pillat", "suprafața autohtonistă a lui Voiculescu", "ortodoxismul cu inflexiuni semănătoriste al lui Crainic, "bizantinismul estetizant al lui Maniu". În cazul lui Crainic, discipol al unei estetici poetice de tip bremondian, se aduce în discuție conceptul de artă ca substitut teandric ("Isus în țara mea","Sensul teologic al frumosului"); se oferă
„Gândirea“, fără prejudecăți by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7648_a_8973]
-
Chendi. A doua o reproduce, de fapt, pe aceea a ediției Minerva din 1906. Volumul are la sfârșit un tabel de „cuvinte mai neobicinuite" alcătuit de Al. Vasiliu, învățător, și de G. T. Kirileanu. Pe copertă, un desen cu sugestii semănătoriste, cu o țărancă torcând și cu un flăcău cu plete care-i citește dintr-o carte. Ediția aceasta din Creangă a fost tipărită de vechea Editură Cartea Românească, aceea care a funcționat în imobilul de pe Calea Victoriei, de lângă Capșa, distrus de
O carte veche by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6090_a_7415]
-
cîntec. Vine de departe,/ Adus de vîntul serii, și mă cheamă.../ Ah, nu-s iluzii, nu-spăreri deșarte!/ Edoina ta cea dulce, dulce mamă!..." (Un cîntec). Toate ticurile iritante ale poetului - sentimentalismul, auto-înduioșarea - pleacă de la acest gen de inspirație. Ardelean și semănătorist rămîne Iosif și atunci cînd, consonant cu doctrina iorghistă, compune poezie pe teme istorice și folclorice; rezultat - balade fals eroice, cu figuri de operetă, desuete încă din clipa aparției (Novăceștii, Pintea, Gruia etc.). Poetului nu i se potriveau în nici un
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
de cer s-a luminat./ Și codru-i plin de soare.../ Ieșim voioși la cîmp deschis/ Și-mi pare că a fost un vis / Furtuna trecătoare!... (Furtuna). Mai interesant devine Șt. O. Iosif - poet al erei moderne. Evocînd temele dragi semănătoriștilor, el lăsa impresia că urmează mai degrabă o modă; cînd atmosfera simbolistă îl captează însă, pare a redeveni el însuși. Brusc, atmosfera fin-de-siècle se instalează spontan. („Te simți mai singur astă sară/ Mai mohorîtă-i azi odaia.../ Auzi cum șiruie afară
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
Patriarhale, 1901), melodia versului ștergea, la Iosif, semnificația temei. Există, fără îndoială, în liedurile lui zăcăminte de sentimentalism, dulcegării și autocompătimire, exprimate prin diminutive și termeni familiari; dar, în cele mai bune exemple, adierea simbolistă trece pe deasupra cuvintelor, transformînd lamentația semănătoristă în poezie autentică: „Torcea, torcea, fus după fus,/ Din zori și pînă-n seară;/ Cu furca-n brîu, cu gîndul dus,/Era frumoasă de nespus/ În portu-i de la țară...// Căta la noi așa de blînd,/Senină și tăcută;/ Doar suspina din
„Muzică mai presus de orice” by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6339_a_7664]
-
ideile plein-air ale d-lui Arghezi au izbutit să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
următoarele titulaturi: Dorul de sat Rănit de liniște, mă vindec Toamna la Grandiflora Labirintul mirărilor Să auzi neauzitul. Dacă prima grupare are titlul „Dor de sat”, cu menirea de a ne transpune în atmosfera obârșiei rurale, evocată nostalgic, în spiritul semănătorist de la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului următor, dar cu mijloace prozodice moderne, celelalte titluri ale următoarelor patru cicluri, sunt mai deosebite, sugerând mister, semnificații învăluite, precum “vindecarea prin terapia liniștii”, “labirint al mirărilor” și capacitatea
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
semnificații învăluite, precum “vindecarea prin terapia liniștii”, “labirint al mirărilor” și capacitatea metafizică de „a auzi neauzitul”, adică o sensibilitate ieșită din comun, de care beneficiază doar cei hărăziți, ca norocoși ai destinului. Poemele din „Dorul de sat”au înrudiri semănătoriste, dar elogiul satului este prezent și la un poet modern cum este Lucian Blaga. Și în cazul poetului nostru, versificația nu mai urmează tradiția, ci apelează la stilul modern, avangardist, cu limbaj destructurat, nongramatical voit, cu comparatii, personificări și metafore
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
sau, mă rog, prea vag, pentru un autor greu de confundat. Dumitru din “Dumitre” trebuie cumva situat în marele tabel literar mendeleevian românesc al Generației 80, undeva la loc de frunte, în afara cenaclurilor de luni sau de marți, junimiste sau semănătoriste. În timp ce alții își întindeau straturi groase de glorie literară pe feliile zădărniciei lor literare, prin București sau aiurea, Dumitru răscolea de unul singur prin rădăcinile cerului, căutând fulgere ruginite, șlefuindu-le cu migală și aruncându-le direct în vitrinele cu
CARTEA CU PRIETENI- DUMITRU ISTRATE RUSETEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356183_a_357512]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Nicolae N. Tomoniu, Ultimii soldați ai neamului românesc, Editura Semănătorul, Tismana, 2014. Recenzie de Iuliu-Marin Morariu Sub titlul Ultimii soldați ai neamului românesc, își adăpostește distinsul profeor semănătorist Nicolae Tomoniu de la Tismana, ultimul său volum, compus din mai multe note de călătorie, între care sunt intercalate și amintiri din vremea când era soldat, precum și un medalion dedicat profesorului Constantin Giurgincă, personajul principal al operei. Lucrarea beneficiază de un
ULTIMII SOLDAŢI AI NEAMULUI ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353483_a_354812]
-
în deceniul al doilea al noului secol, când criteriile estetice erau altele, orientate spre sporirea sensibilității cititorului, spre noi forme de exprimare, rolul și estetica operei argheziene erau bine venite. Arghezi a devenit promotor al simbolismului, după perioadă posteminesciană și semănătoristă. Acest deceniu este unul de deplină afirmare pentru Arghezi. În presă a impus ca formulă, tableta prin publicația „Bilete de papagal” care a cunoscut patru serii în perioade de timp cuprinse între 1928 și 1945. La această publicație au participat
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
aproape epopeice. Ființa este conectată la universal trăirilor sale, simțurile proliferează într-o sinestezie a naturii. Poemul e construit polifonic iar în melodicitatea lui interioară consună ritmurile ființei și ale naturii, sugerând o renaștere a spiritului în viziuniu, de natură semănătoristă, în care descifrăm și sugestii ale benedicțiunii.Lumea astfel întruchipată, prin fuziunea umanului cu efluviile trăirilor, pare un tablou de Grigorescu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Magda Simionescu- Toamna iubirilor...în mai / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MAGDA SIMIONESCU- TOAMNA IUBIRILOR...ÎN MAI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359855_a_361184]
-
rădăcinile autohtone, în ideea că s-a împrumutat tot ce era de împrumutat, s-a mers poate prea departe, dar nu putem să renunțăm la specificul nostru național. Foto: Keystone-France/Getty Images Și atunci, foarte caracteristic pentru epocă era curentul semănătorist din jurul revistei Semănătorul cu Nicolae Iorga, George Coșbuc, Alexandru Vlahuță. Iorga însuși e foarte activ în această relativă, dar semnificativă schimbare de direcție. Anul 1906, când la instigarea, ca să spun așa, a lui Iorga se petrece o manifestație în fața Teatrului
Este Mihai Eminescu românul absolut? Istoricul Lucian Boia la Interviurile Republica () [Corola-blog/BlogPost/338343_a_339672]