55 matches
-
care se exprimă această operație. ◊ Expr. Prin definiție = prin însăși natura lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. - Din fr.définition, lat. definitio. SEMÁNTICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor sensuri; semasiologie. ♦ Sens lexical; (p. ext) semnificație; semantism. ◊ Semantica artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor folosite în limbajul literar. 2. Parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele semnificate. ◊ Semantica generală = curent teoretic care cercetează limbile „naturale
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1424947374.html [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
pentru toți, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2001 ● Bidu-Vrânceanu, Angela; Călărașu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaș, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, București, Editura Nemira, ediția a II-a, 2005 ● Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Timișoara, Editura Facla, 1978 ● Cătănescu Cvasnâi, Maria, Limba română. Origini și dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi românești, București, Editura Humanitas, colecția "Tezaur", 1996 ● Coteanu, Ion, Originea limbii române, București, Editura Academiei, 1981 ● Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
pentru toți, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2001 ● Bidu-Vrânceanu, Angela; Călărașu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaș, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, București, Editura Nemira, ediția a II-a, 2005 ● Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Timișoara, Editura Facla, 1978 ● Cătănescu Cvasnâi, Maria, Limba română. Origini și dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi românești, București, Editura Humanitas, colecția "Tezaur", 1996 ● Coteanu, Ion, Originea limbii române, București, Editura Academiei, 1981 ● Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
preocupările spre cercetarea elementului istoric și popular al limbii române. La „Revista pentru istorie, arheologie și filologie” (1882-1887) începe să semneze studii pe care le va relua mai târziu în cercetări amplificate: Elementele turcești în limba română, Ielele, Încercare asupra semasiologiei limbii române. După absolvirea facultății pleacă în Franța și în Germania. La Paris, în 1888, audiază cursuri la École des Hautes Études, Collège de France, École des Langues Orientales, între profesori fiind Gaston Paris, Michel Bréal, Émile Legrand. Interesul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
uz didactic, Autorii români moderni, unde selecția este făcută cu spirit critic și gust literar. De altfel, istoricul literar dovedește o bună pătrundere a literaturii române, de la literatura religioasă și cronici până la Mihai Eminescu și Ion Creangă. În Încercare asupra semasiologiei limbii române (1885), făcând pionierat în stilistica românească, autorul definea metafora ca „elementul de viață și de mișcare a limbii”, poezia „adeseori latentă” a ei, în expresiile metaforice aflându-se originalitatea și geniul unei limbi. În formarea metaforelor, el studia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba germană, în Lazăr Șăineanu, G. I. Ionnescu-Gion și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
pelagroid (cf. fr. pellagroide); - megalie (cf. gr. μεγα-, μεγαλο-,μέγας "mare"): ro. acromegalie (cf. fr. acromégalie); - penie(cf. gr. πενία "lipsă"): ro. eritropenie (cf. fr. érythropénie); - ree (cf. gr. ροία "cursul unei ape"): ro. steatoree (cf. fr. stéatorrhée). Sufixoide pentru semasiologia diagnosticului: -ază "stare, prezență": dezaminază (cf. fr. désaminase); -ectazie "dilatare": ro. bronșiectazie (cf. fr. bronchectasie); -emie (cf. gr.αίματο-, αϊμα "sânge"): ro. cetonemie (cf. fr. cétonémie); - fil, - filie (cf. gr.φιλο, φιλεϊν "a iubi"): ro. lipofilie (cf. fr. lipophilie); - ită
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și cîntărește greutatea specifică a cuvintelor noastre esențiale plămădite de autori prestigioși de pînă la 1900 (Coresi, Neagoe Basarab, Cantemir, Eufrosin Poteca, Hașdeu, Lazăr Șăineanu, citit și citat cu una dintre cărțile cele mai frumoase ale culturii noastre": Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887; Eminescu, Blaga, Iorga). Pleacă și se întoarce mereu la Biblie, face lectura, cum singur mărturisește, a zecilor de fișe inedite ale lui Sextil Pușcariu, dar și a altor fișe inedite proiectate pentru edițiile Dicționarului Academiei, după cum (re
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
598. Stoichițoiu-Ichim, A., sub tipar, "Din nou despre anglicisme "la modă" în limbajul modei", în: Până Dindelegan (coord.). Suchianu, I., 1895, Gramatică limbii românesci cu bucăți din autorii români moderni, București, Tipografia Curții Regale F. Göbl. Șăineanu, L., Încercare asupra semasiologiei limbii române, ed. de L. Vasiluță, Timișoara, Editura de Vest, 1999 (ed. originală: 1887). Șerbănescu [Vasilescu], A., 2002, Intrebarea. Teorie și practica, București, Editura ALL. Șerbănescu [Vasilescu], A., 2005, "Posesivul românesc", în Până Dindelegan (coord.), p. 211−217. Șerbănescu [Vasilescu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
inferiori, capătă înfățișarea unei curse-ștafetă, cu obiecte care trec dintr-o mână într-alta în sens cvasiliteral. Un fenomen identic are loc în domeniul limbii, în sfera terminologiei de reverență. Cuvinte ca jupân, chir, cocon, observă L. Șăineanu (Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887), „ilustrând odinioară personalitățile cele mai marcante ale societății, au scăpătat și scapătă încă până la clasele cele mai de rând, devenind, din nalte titluri de nobleță, niște formule banale, de cele mai multe ori luate în bătaie de joc“. Să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
Judecând după tabloul disciplinelor pe care Hașdeu în "articolul-pilot" le-a inclus în cadrul Gloticii, se pare că el intenționa să fixeze, în lucrări similare, principiile atât pentru fonologie, morfologie, lexiologie (sic!) și onomatologie (că părți ale fizio-gloticii), cât și pentru semasiologie, sintaxa și noematologie (că părți ale psiho-gloticii), ba chiar și pentru afaziologie (dinspre patologia limbajului). Pentru toate acestea, i-ar mai fi trebuit, probabil, încă vreo 2-3 ani (mă gândesc la ritmul publicării în revistă sa1, si nu la cel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la Hașdeu nu prezintă o însemnătate deosebită. Astfel, într-un studiu privitor la lingvistică și semantica lui Bréal (vezi Coseriu, 2000a), găsim o referire la Hașdeu doar într-o notă de subsol (și aceea, indirectă) legată de o analiză dedicată semasiologiei lui Șăineanu (însă asupra acestui aspect voi reveni în studiul introductiv). În altă parte, într-o carte (Limba română în fața Occidentului) în care Coșeriu demonstrează și calități de excelent filolog, Hașdeu este menționat pentru faptul de a fi retipărit o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și sugestii. De la profesorul Rudolf Windisch (de la Universität Rostock), mare iubitor și cunoscător al limbii și culturii române, am incercat sa deprind obiectivitatea necesară unor astfel de abordări. Analizele pe care Domnia Sa le-a consacrat, bunăoară, Dicționarului lui Hașdeu și Semasiologiei lui Șăineanu, sunt, din acest punct de vedere, exemplare. Îi sunt recunoscător, așadar, pentru cele învățate, prin lectură, de la dânsul. În consecință, prin prezența ediție critico-interpretativă, incerc sa relev atât meritele (că intuiții excelente), cât și insuficientele concepției hasdeiene, conform
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
se pare suficientă lingvistului român; de aceea, el justifica necesitatea unei alte discipline, noematologia, pornind de la următoarele considerente: "Graiul este un mijloc de înțelegere mutuala. O înțelegere mutuala se opera însă nu numai prin sensul cel expres care constituă obiectul semasiologiei, ci mai mult încă printr-un sens ascuns, lăsat fără expresiune, subînțeles, care se manifestă mai cu deosebire în sintaxa. Dindată ce după morfologie sau după lexiologie noi punem doctrina separată a semnificațiunii, care resultă d'a-dreptul din studiul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fiindcă nu vreau să alterez, prin parafrazare sau rezumare, mecanismul gândirii hasdeiene: După cum o formă gramaticala nu este decât o construcțiune sintactica condensata, tot așa sensul cel expres nu este decât o condensare a ideei latențe. Noematologia se rapoartă la semasiologie întocmai că sintaxa la morfologie. Ideea latentă și construcțiunea sintactica șanț cele două principie primitive psichice oarecum fluide, al cărora contact cu sonul, ca materie sau element solid, a închegat o porțiune din ele în sens expres și în formă
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
zise polisintetice sau incorporative din America, în câri o proposițiune, fie cât de lungă, ne apare că o singură vorba; dar tocmai aceasta dovedește și mai bine identitatea cea originală [sic] între morfologie și sintaxa pe de o parte, între semasiologie și noematologie pe de alta. Închegarea cea parțială fiind o dată realisată pe o scară mai mult sau mai putin vastă, grămădindu-se adecă vocabularul unui grâi, mai rămâne o porțiune ne'nchegată: sintaxa și noematologia, câri conserva o continuă acțiune
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
-o el însuși. Probabil, fiindcă nu a avut posibilitatea să citească integral articolul lui Hașdeu (o rărițate bibliografica, de altfel 23). Informațiile pe care le avea despre noematologie provin ("la a doua mâna") de la Lazăr Șăineanu, care, preocupat de "locul semasiologiei în sfera științelor filologice", prezentase, prin intermediul unor citate, clasificarea făcută de profesorul sau (vezi Șăineanu, 1887/1999, pp. 8-9). 3.2.4.1. Într-adevăr, într-o lucrare dedicată lingvisticii și semanticii lui Bréal, iată ce spune Coșeriu într-o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuatro pară lo "físico-psíquico" del lenguaje (fonología, morfología, lexiología [sic] y onomatología) y tres pară lo "psíquico-físico" (semasiología, sintaxis y noematología). La "noematología" sería la disciplina correspondiente a las "ideas latentes" de Bréal. Cf. la obra de Șăineanu [Încercare asupra semasiologiei limbei române, 1887, n.m. C.M.] que se cita más adelante, pág. 5" (Coseriu, 2000a, p. 27). 3.2.4.2. Să nu fi știut Coșeriu la ce se refereau "ideile latențe" ale lui Bréal? Dimpotrivă! Rezumând unele contribuții ale ilustrului
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a "ideilor latențe" evidențiate de Bréal: "Ich bezweifle sehr, ob H. für diesen letzten, allerdings sehr feinen Gedanken viele Anhänger finden wird. Ich hebe noch die Bemerkung hervor, dafs die Syntax eine Ergänzung der Morphologie șei, wie die Noematologie der Semasiologie, dafs diese beiden Zweige der Glottik die "idées latentes", wie sich Bréal ausdrückt, zum Ausdrucke bringen" (Meyer, 1884, p. 144). În monografia să, Cicerone Poghirc aprecia ca fiind binevenită, în acea epoca, o asemenea discuție, mai ales că disciplinele lingvistice
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
el în treacăt această clasificare, într-o notă de subsol, prin intermediul lui Lazăr Șăineanu. Un discipol al lui Coșeriu, Rudolf Windisch, cu câțiva ani înaintea magistrului sau, alocase ceva mai mult spațiu respectivei clasificări, dar tot într-un material dedicat semasiologiei lui Șăineanu (asupra acestui amănunt voi mai reveni). De vreme ce Lazăr Șăineanu s-a ocupat in extenso de distincțiile profesorului sau, iar prezentarea să a cunoscut o circulație mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
voi mai reveni). De vreme ce Lazăr Șăineanu s-a ocupat in extenso de distincțiile profesorului sau, iar prezentarea să a cunoscut o circulație mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai mare decât cea a originalului hasdeian, voi începe cu el. 3.3.2. Preocupat de stabilirea locului semasiologiei printre științele filologice, Lazăr Șăineanu pornește, așadar, de la clasificarea făcută de Hașdeu: "Trebuie dar determinat, înainte de toate, locul ce-l ocupă semasiologia în sfera linguisticei. Domnul Hașdeu, expunând un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative, a supus unei analize pătrunzătoare diferitele clasificațiuni linguistice, propunând o nouă ramificațiune, cea mai vastă din cele existente, care satisface toate exigențele, la câri au
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lexiologia, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în sine sau etimologia, sub care înțelege și fonologia precum și teoria despre formarea cuvintelor [etimologia este termenul utilizat în trecut și pentru a desemna morfologia, n.m. C.M.]; 2. Doctrina funcțiunii cuvintelor în sine sau semasiologia, care cercetează semnificațiunea formelor lexicale ale limbei [prin funcțiune, ca și la Schleicher, trebuie să înțelegem aici 'semnificație', n.m. C.M.]. ÎI. Doctrina despre cuvânt ca membru al propozițiunii sau, pe scurt, sintaxa, coprinzând: 1. Doctrina formelor cuvântului în propozițiune sau
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
intermediar între studiul cuvântului izolat și al cuvântului în propozițiune și formează că o punte de trecere de la quadrivium fizico-psihic la trivium psihico-fizic al domnului Hașdeu" (ibid., p. 9). 3.3.3. În studiul despre cartea lui Șăineanu, Încercare asupra semasiologiei limbei române, Rudolf Windisch se oprește puțin asupra clasificării hasdeiene pe care a descoperit-o, după cum am văzut deja, la începutul lucrării cercetate în amănunt. Lingvistului german nu i se pare ca Șăineanu ar fi făcut o alegere prea fericită
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ar fi făcut o alegere prea fericită, considerând că o atare opțiune era motivată de un factor (mai mult sau mai putin) extra-științific: "Respectul față de autoritatea lui Hașdeu explică de ce Șăineanu a adoptat rapid clasificarea disciplinelor gramaticale și stabilirea locului semasiologiei, așa cum fuseseră propuse de Hașdeu, cu convingerea nestrămutata de a prezenta cel mai nou stadiu al cunoașterii în domeniu (cf. Șăineanu, 1887, p. 5)" (Windisch, 1991/2006, p. 229). Tot după Șăineanu, Windisch prezintă apoi quadrivium-ul și trivium-ul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]